Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului explică modul în care epidemia de COVID-19 a redus zgomotul seismic în București, la început „timid”, odată cu săptămâna în care a fost luată măsura de închidere a școlilor, iar apoi accentuat după intrarea în vigoare a ordonanțelor militare 2 și 3, care au impus mai multe restricții și au avut ca efect o diminuare a traficului.
Pământul este o planetă „vie” care vibrează continuu sub acțiunea unor factori naturali și antropici precum undele oceanice, vântul, ploaia, activitățile industriale, traficul, etc. Aceste vibrații, cunoscute sub numele de zgomot seismic, sunt înregistrate permanent de stațiile seismice din întreaga lume. Preocuparea permanentă a cercetătorilor seismologi este aceea de a reduce nivelul zgomotului seismic astfel încât înregistrările cutremurelor utile în numeroase cercetări să fie de o calitate cât mai bună. Atingerea acestui deziderat se realizează în general prin instalarea stațiilor seismice în zone „liniștite” afectate cât mai puțin de sursele de zgomot antropic. Totuși, seismologii sunt nevoiți să instaleze stații seismice și în zone urbane în vederea obținerii unor date esențiale în studiile efectuate pentru reducerea riscului seismic din aceste zone. Înregistrările obținute la aceste stații sunt puternic afectate de activitatea umană cotidiană. Aceasta se reflectă în datele colectate printr-un nivel al zgomotului seismic crescut și o variație a acestuia în funcție de momentul zilei și ziua săptămânii, precizează Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă
R.P.