Guvernul va analiza unde se duc banii de educație și va propune măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice în domeniu / Un memorandum arată că “s-au făcut eforturi” pentru creșterea alocărilor bugetare, dar fără rezultate “satisfăcătoare”

440 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, un memorandum prin care este aprobată analiza modului cum au fost cheltuiți, în anii recenți, banii de educație, pentru a vedea care sunt zonele unde pot fi eficientizate cheltuielile și evitate programele care generează risipă. Memorandumul stabilește un program care urmează să se soldeze cu măsuri de creștere a eficienței, memorandum care arată că, “deși s-au făcut eforturi de în sensul creșterii alocărilor bugetare pentru educație, unii dintre indicatorii de rezultat centralizați la nivelul Uniunii Europene nu prezintă valori satisfăcătoare”.
  • Memorandumul, așa cum este formulat, enumeră mai mulți indicatori ai rezultatelor slabe – scorurile PISA 2018, procentul slab al participării la învățământul preșcolar, rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. Și le asociază, la nivel de construcție a textului, cu acele tipuri de cheltuieli unde s-au înregistrat “creșteri semnificative” ale cheltuielilor: cele pentru încălzire și iluminat, ajutoarele sociale, transferurile către instituțiile publice, bursele și cheltuielile pentru “mașini, echipamente și mijloace de transport”.

Pregătirea acestei analize a cheltuielilor de sector este explicată prin faptul că așa cere PNRR: “Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul României și-a asumat realizarea sistematică a analizelor de cheltuieli publice, includerea rezultatelor analizelor de cheltuieli în proiectele de buget ale ordonatorilor de credite analizați și realizarea unor evaluări ex-post independente. Unul dintre obiectivele generale ale Pilonului III al PNRR, Componenta C8/Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, este îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice. Pentru realizarea acestuia, Reforma 3/Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, prevede două jaloane (201 și 203) referitoare la realizarea analizelor de cheltuieli în domeniile educație și sănătate”.

Memorandumul prevede că:

  • “Până la sfârșitul acestei luni trebuie stabilită componența grupului de lucru care să analizeze cheltuielile publice în domeniul educației
  • Până la sfârșitul anului să fie colectate datele necesare 
  • În trimestrul I al anului 2023 trebuie să fie elaborat un proiect al Raportului de analiză și un “Memorandum de aprobare a măsurilor rezultate”
  • În trimestrul al II-lea al anului viitor să fie aprobat Memorandumul de aprobare a măsurilor rezultate”

Analiza urmează să ia în considerare perioada 2017-2019, iar dacă există date pentru anii 2020-2021 acestea vor putea fi, de asemenea, luate în calcul.

Ce spune Memorandumul adoptat de guvern despre indicatorii care “nu prezintă valori satisfăcătoare”, deși “s-au făcut eforturi în sensul creșterii alocărilor bugetare:

  • “Rezultatele obținute în anul 2018 la evaluările standardizate ale OECD (testele PISA) referitoare la lectură, matematică și științe, în cazul elevilor având vârsta de 15 ani, înregistrează, pentru România, valorile de 40,8%, 46,6% respectiv 43,9%, față de media EU-27, de 22,5%, 22,9% respectiv 22,3%.
  • Un alt indicator este participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta de înscriere în învățământul obligatoriu care, în anul 2019, înregistrează pentru România valoarea de 78,6%, față de media EU-27, de 92,8%.
  • De asemenea, rata de părăsire timpurie a școlii, care măsoară procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din totalul populației de aceeași vârstă, având cel mult studii gimnaziale, și care nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau de formare profesională, a înregistrat în anul 2020, în cazul României, valoarea de 15,6% față de media europeană EU-27, de 8,7%, în aceeași perioadă.”

Ce cheltuieli spune Memorandumul că au crescut în perioada 2017-2019, de:

  • cheltuielile pentru bunuri și servicii, pe total au scăzut, însă în structura lor unele cheltuieli au crescut, respectiv: cheltuielile pentru încălzire și iluminat (+ 8,2%), alte cheltuieli pentru funcționare (+14,3%);
  • transferurile către instituțiile publice, au crescut și ele cu 27,1%, de la 82,5 milioane lei la 104,9 milioane lei;
  • ajutoarele sociale au crescut în anul 2018, față de anul 2017, cu 8,9%;
  • la titlul ”Alte cheltuieli” bursele au crescut cu 14,3%. Sumele aferente persoanelor cu handicap neîncadrate au crescut în 2019 față de 2018 cu 25,1%, iar despăgubirile civile au crescut în anul 2019, față de 2018, de 20,5 ori (de la 16,9 milioane lei la 346,1 milioane lei);
  • la titlul ”Active nefinanciare”, categoria de cheltuieli ”Mașini, echipamente și mijloace de transport” a crescut cu 40,3%.

Documentul precizează că “în bugetul pe anul 2022 alocările pentru cheltuielile prezentate mai sus au crescut semnificativ față de cele din anul 2019: la bunuri și servicii cu 22,5 milioane lei; transferuri către instituțiile publice cu 62,8 milioane lei; ajutoare sociale cu 52,2 milioane lei; burse cu 58,3 milioane lei; sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate cu 23,7 milioane lei; active nefinanciare, pe total, cu 20,4 milioane lei”.

Foto: © HaywiremediaDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Poate au tupeul sa spuna ca au facut eforturi financiare si pentru profesorul care a predat in pandemie cu propriile dispozitive, curent, internet, materiale educative. Nicio secunda nu am auzit ministerul ca va da cate o tableta sau cate un laptop cadrelor didactice. Naveta nu, salariul conform legii nu, sindicatele sustinere nu. Cam ce eforturi s-au facut altfel decat miturirea populatiei votante asistata social?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dan Barna, în octombrie 2019: „Guvernul Dăncilă alocă pentru educație cel mai mic buget din UE, raportat la PIB, arătând astfel cât de puțin prioritară este Educația pentru guvernarea curentă” / Dan Barna este acum vicepremier în Guvernul Cîțu, care a alocat 2,5% din PIB bugetului Educației

„Guvernul Dăncilă alocă pentru educație cel mai mic buget din UE, raportat la PIB, arătând astfel cât de puțin prioritară este Educația pentru guvernarea curentă”, spunea în octombrie 2019, în…
Vezi articolul

Legea privind educația pentru sănătate începând cu clasa a VIII-a, ce prevede programe pentru prevenirea “contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”, cu acordul părinților – promulgată de președintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea ce prevede ca în școli să se deruleze, din clasa a VIII-a, numai cu acordul scris al părinților, „programe de educaţie pentru sănătate,…
Vezi articolul

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, anunţă înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului: Trebuie să ştim în mod real câţi copii sunt în situaţii de risc / 46.000 de copii, în centre de plasament

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse Gabriela Firea a anunţat, luni, pe Facebook, înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului care va costa 9 milioane de euro din fonduri nerambursabile. Este…
Vezi articolul

Ligia Deca anunță că luni, pe 22 mai, în prima zi de grevă generală în școli, va fi o întâlnire la Guvern cu sindicatele din Educație și ministrul Muncii: Noi am făcut tot ceea ce ține de noi (…) sper ca acea întâlnire să oprească acțiunea de protest

„La discuțiile de astăzi cu federațiile sindicale din învățământ s-a agreat că va mai exista o întâlnire luni la Guvern, unde să poată participa și ministrul Muncii, Marius Budăi. Eu…
Vezi articolul

Daniel David (UBB), întrebat despre acuzațiile de plagiat la adresa premierului: “Ce poate să facă un rector este să vorbească nu despre o persoană anume, ci să vorbească corect despre principii” / “Oricând găsești o problemă de integritate academică”, “și dacă a fost în urmă cu 20 de ani trebuie să o corectezi”

“Ce poată să facă un rector este să vorbească nu despre o persoană anume, ci să vorbească corect despre principii, să le scoată în față”, afirmă, într-un interviu acordat Europa…
Vezi articolul