Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu ia în calcul revenirea asupra măsurilor adoptate anul trecut în educație, în contextul în care sindicatele din învățământ au anunțat un protest miercuri, 4 februarie 2026, în fața Guvernului. Declarațiile au fost făcute jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi de la G4Media.
Întrebat dacă Executivul va reveni asupra măsurilor care i-au nemulțumit pe profesori, Bolojan a răspuns: „Din punctul meu de vedere nu cred că se pune această problemă”.
Premierul a explicat că nemulțumirile au vizat două decizii: creșterea normei didactice și reducerea fondurilor pentru burse.
- În ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
- Despre burse, Bolojan a afirmat că a existat „o reducere a burselor cu aproximativ cred că 30% maxim per total, per anvelopă”, în condițiile în care bugetul alocat burselor a crescut semnificativ în ultimii ani: „noi aveam burse de vreo 180 de milioane prin 2021 și în 2024 am ajuns la 4,7 miliarde”.
Premierul a susținut că bursele trebuie să rămână un instrument care să stimuleze performanța și să sprijine elevii din medii vulnerabile, dar a atras atenția asupra situațiilor în care criteriile se diluează: „dacă toată clasa e bursă de merit, nu mai știm ce înseamnă performanță” și „dacă toată clasa este la social [N. Red. burse sociale] înseamnă că sunt niște probleme”.
VIDEO – de la minutul 37:50:
Vezi și:
Ilie Bolojan a admis că măsurile au creat nemulțumiri în rândul profesorilor, dar a subliniat că discuția trebuie purtată în raport cu standardele europene și cu capacitatea bugetară a României. „Nu trebuie să ne ascundem după deget”, a spus acesta, adăugând că România trebuie să își analizeze realist indicatorii și nivelul de dezvoltare al statelor la care se raportează.
„Dacă vrem într adevăr calitatea vieții de tip european, trebuie că trebuie să facem și eforturi măcar care să se apropie la acest nivel”, a mai declarat premierul, susținând că recuperarea întârzierilor presupune „mai mult efort, mai multă disciplină, mai multă productivitate” și investiții.
Informații de context
Cele trei mari federații sindicale din educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală (FNS) Alma Mater – au anunțat un protest pe 4 februarie 2026, între orele 12:00-13:30, în fața Guvernului, la care estimează participarea a peste 2.000 de persoane.
Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.
Potrivit sindicaliștilor, măsurile ar fi dus la „degradarea calității actului educațional”, creșterea riscului de eșec și abandon școlar și dispariția unor posturi didactice, estimând că „peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol” doar prin creșterea numărului de elevi la clasă.
Articol în curs de actualizare.
Matei Pop
Alexa Stănescu
Redacția
G4Media.ro
Diana Ghimiși
40 comments
Da-ti demisia Bolojan, n-o mai lungi atat.
O sa intinda si el coarda, pana la 24 de ore , vede ca tine , daca nu faceti greva si sabotati simularile din martie si examenele din iunie
Si dacă tot sunteți la exemplul cu Germania sa știți ca profesorii din aceasta tara fac greva din cauza salariilor mici si a condițiilor de munca
După cum se observă profesorii din preuniversitar sunt foarte nemulțumiți. Nu puteți crește norma la 20 de ore și să ne comparați cu Germania.
De ce nu avem ministru de când s -a decis tăierea în universitar?
Preuniversitarul crește studenții. Și cred că ar vrea studenți buni.
Vreți studenți, dar se vrea doar sacrificiu în preuniversitarul.
La o scoala generala,situata langa blocul meu, acum 4 ani au absolvit 35 de elevi in 2 clase. M-am uitat pe mediile de la evaluarea nationala si am ramas surprins, doar 13 elevi au luat note peste 5. S-au tocat bani multi pt scoala acelor elevi: caldura in clase, scoala refacuta, salarii bune pt profesori. Stateam si ma gandeam ca in generatia mea erau 36 de elevi in clasa si 30 % erau slabi. Dar acesti elevi au fost 18 in clasa si n-au performat. Ce trebuie facut? Cred ca doar o selectie clara a elevilor si implicit a cadrelor didactice mai poate salva invatamantul. Pe scurt, locuri la liceu doar pentru cei care au peste nota 5 la evaluarea nationala, examen de bacalaureat serios, la facultate locuri mult mai putine dar scoala mai multa. Copii mai slab pregatiti la scoli profesionale, nu are rost sa finantam educatia lor 4 ani la liceu daca ei nu pot face fata. Din nefericire pt profesori se vor pierde catedre si in preuniversitar si in universitar.
In Europa sunt 3 tari care au profesorii foarte bine platiti: Luxemburg, Finlanda, Germania. In Italia salariile profesorilor nu sunt grozave dar cei din invatamant realizeaza ca au viata relativ comoda si nu fac greve( realizeaza ce stres este in industrie). Am lucrat in firme care au facut restructurari masive si am curajul sa afirm ca cei din invatamant nu vor demisiona din sistem, poate profesorii de fizica si chimie sa aiba variante de rezerva. Trebuie platiti diferit profesorii de la liceele unde se face scoala de top si cei din invatamantul gimnazial. Profesorii de stiinte trebuie platiti cu 20 % mai mult decat ceilalti.
Se pare ca omu’ a terminat matematica! Nush’ cum se face da’ la aritmetica e pleasna! Si-o fi cumparat diploma? Sau era criza de studenti si treceau toti doar ca sa ia facultatea banii de la guvern? Poate de acolo i se trage. Nu-i poate ierta c-a luat diploma pe degeaba.
Sa citeasca cu atentie bolovanii ce inseamna 24 de intervale ? un interval e 45 de minute. hai ca suntem de matematica , e simplu:
24 (ore de 45 de minute)x45=1080 minute da?
1080:50=21,6 ore de 50 de minute
Dar salariul profesorilor cat e in Germania?
Salariul unui profesor în Germania este de 4000 Euro, la o normă didactică de 24 ore. Dacă tot comparați, calculați și salariul proporțional, în Euro, la o normă de 20 de ore…
Vorbiți de normă didactică de 24 de ore din Germania, dar nu spuneți nimic de salariile și condițiile profesorilor de acolo, dacă tot ne raportăm la standardele europene. Cu norma legală de 18 ore, oricum ne situam în media europeană, dar nu și salariile rușinos de mici pentru o țară din UE. Dacă tot se reproșează cadrelor didactice eșecul sistemului de învățământ subfinanțat cronic, ar trebui să vă gândiți la performanțele guvernării reflectate în nivelul de trai al cetățenilor români.
Într-adevăr, totul e decontextualizat. Salariile profesorilor din Germania sunt de 3 sau 4 ori mai mari, finanțarea și nivelul de trai diferă. De asemenea, nu se spune nimic despre activitățile care se adaugă la orele de predare, acelea care nu se normează niciodată și din pricina cărora un profesor poate ajunge să lucreze constant peste 40 de ore pe săptămînă. Cum arată ele în Germania?
Unde a fost calitatea 35 de ani când aveați 16 ore pe săptămână și puțini elevi la clasă? Doar voi profesorii ați beneficiat de acest privilegiu 3 ore pe zi de,, activitate” la clasa în rest pauză.
Si totusi, de ce nu se inghesuie nimeni??? De ce erau 30,000 de norme ramase neocupate care acum ni s-au pus tot noua in carca ?Nu va pune pe ganduri asta? Sau judecati asa brut la numarul de ore de predare ? Analfabeti functionali ce sunteti, nu pricepeti nimic.
Calitatea,în acest caz,depinde de materialul clientului și de investițiile alocate.Si nici Bolojan nu are performanța cancelarul Germaniei .Peștele de la cap se împute.
cu plata pe masura, conditiile pe masura. nu tratati ca gunoaie, nu cu 30+ oameni in clasa.
pe de alta parte, populatia acestei tari tolereaza astfel de mizerii, se calca n picioare sa voteze astfel de specimene, apoi se vaita pe facebook.
Acest om care a fost doar un an profesor suplinitor la scoala speciala si apoi a renuntat devenind comerciant a ajuns acum ministrul invatamantului si pare a avea o problema persistenta impotriva profesorilor.
Romania este langa Chile si Costa Rica
https://www.oecd.org/en/publications/2025/09/education-at-a-glance-2025-country-notes_9749f4ff/germany_52735cfb.html
Ne da noua exemplu cu Germania !!
Profesorii in Germania sunt platiti astfel:
Sunt plătiți pe grile de tip A (A12, A13 etc.), diferite pe land și pe „trepte” (experiență).
A13: de la ~5.051,74 € brut/lună (treaptă inferioară afișată) până la ~6.174,04 € brut/lună (treaptă superioară afișată).
A12: de la ~4.358,34 € brut/lună până la ~5.583,06 € brut/lună (în același tabel).
La un brut de ~5.050 €/lună, netul tipic ajunge adesea cam în zona 3.000–3.300 €.
La un brut de ~6.170 €/lună, netul tipic ajunge cam 3.500–4.000 €.
E clar ?? 3500-4000 nu 800-1200 !!!! DE 4 ori mai mult
Oricum o sa va radem. Un val de 500.000 -1 milion de oameni furiosi e greu sa stavilit. Iar voi, astia de ati facut asta, veti avea pe constiinta aruncarea Romaniei in mainile suveranistilor si a rusilor. Asta va ramane dupa urma voastra. DOAR ASTA!
Este greu de presupus ca vreun profesor va mai vota vreodata coalitia.
Ia sa vedem noi cine pierde si cine castiga pana la urma!
Da, profesorii din Germania sunt mai mult decât fericiți, așa cum spune si un studiu mai vechi:
„The study found that teachers work one hour and 40 minutes longer each week than other similar civil servants, taking into account school holidays. As a result, between 14 and 19 per cent of teachers work excessively long working hours of more than 48 hours during the school week.”
Avem si multe exemple contrare, domnul Bolojan sa nu ne mai ia de prosti!
1. Italia
Sistemul italian este unul dintre cele mai rigide în ceea ce privește numărul de ore, acestea fiind stabilite la nivel național.
Școala Generală (Scuola Media): 18 ore pe săptămână.
Liceu (Liceo / Istituto Tecnico): 18 ore pe săptămână.
Notă: Pe lângă aceste ore, profesorii mai au o obligație de până la 80 de ore pe an pentru ședințe și activități administrative.
2. Spania
Norma a fost subiectul multor dezbateri politice recente, existând tendința de a reduce numărul de ore pentru a evita „burnout-ul”.
Școala Generală și Liceu: Între 18 și 20 de ore.
Notă: Majoritatea regiunilor (Comunidades Autónomas) au revenit la pragul de 18 ore pentru învățământul secundar, dar în unele locuri se mai practică 19 sau 20 de ore în funcție de nevoile școlii.
3. Franța
În Franța, norma depinde de gradul didactic obținut prin concurs (Capes sau Agrégation).
Profesorii „Certifiés” (majoritatea): 18 ore pe săptămână.
Profesorii „Agrégés” (de elită, predau de obicei la liceu): 15 ore pe săptămână.
Notă: Dacă un profesor depășește aceste ore, primește „HSA” (Heures Supplémentaires Annuelles), care sunt plătite separat.
4. Finlanda
Sistemul finlandez este faimos pentru autonomia sa, iar norma depinde direct de materia predată (materiile cu mai multe corectări au mai puține ore la clasă).
Școala Generală (învățământ obligatoriu): 18 – 24 ore.
Liceu (Upper Secondary): 16 – 21 ore.
Exemplu: Un profesor de limba maternă (finlandeză) va avea o normă mai mică (cca. 18 ore) decât unul de educație fizică (cca. 24 ore), din cauza volumului de eseuri de corectat.
5. Suedia
Suedia are o abordare diferită: contractele se bazează pe timpul total de lucru (aprox. 45 de ore pe săptămână în timpul semestrelor), nu doar pe orele de predare.
Media la clasă: Aproximativ 17 – 20 de ore.
Notă: Nu există o normă națională strictă „la minut” ca în Franța sau Italia; repartizarea orelor se face la nivel de școală, între director și profesori.
Orice partid serios de opoziție are acum o pâine de mâncat aici. Sa vina și sa reformeze educația si doar pe promisiunea asta va fi deja ales.
Bolojan e sub orice critica.
Ah cum nu pot sa spun ceva sa nu fiu cenzurat.Oricum o sa va taxam pe toți peneliștii!!!Nu mai mai prinzi tu un mandat șmenarule
Uitati ce nu compara Bolojan:
Luxembourg ~95 000–100 000 €
Germania ~80 000–90 000 €
Olanda ~67 000 €
Finlanda~52 000 €
România / Bulgaria sub ~20 000 €
Salariul unui profesor in Germania e mai mare de cel putin patru ori.
Salariul unui profesor din Germania, este tot cât cel din România? Când politicienii de la noi vor fi ca cei din Germania, atunci o să avem și noi cu ce să ne mândrim, la noi mint și fură.
Bolojane, nu toți iau șpagă ca voi.
Bine atunci, grevă generală, dacă așa vrei.
Auzi la nesimțitul ăsta, cică în Germania – dă-mi salariul și condițiile din Germania și nu mai comentez. Și mai dă-mi și claritatea sistemului, nu ala-bala-portocala ce-ați făcut voi din el vara trecută și continuați să faceți.
JOS BOLOJAF!
Când selectezi doar anumite informații, și despre roșie poți spune că poate deveni măr. Sigur că în politică o gândire sintetică poate fi un avantaj, însă eliminarea contextelor culturale, în evaluarea unor situații aparent similare, reprezintă un abuz hoțesc. Spun hoțesc pentru că discuția nu este despre eficacitatea guvernamentală sau administrativă, cea care în România este lipsită de orice încredere publică, ci despre profesori, grupul profesional creditat de public cu cea mai înaltă cotă de încredere. Spun hoțesc pentru că învinovățirea profesorilor pentru deficitul bugetar evită adevăratele culpe, cele mai multe aparținând clasei politice, pe care doar un hoț le-ar tăinui. Ideea de a arunca vina pe nevinovați este profund balcanică și nu are nicio legătură cu Germania. Ceea ce îmi spune că premierul se folosește de modelul German doar pentru a asupri și nedreptăți o categorie profesională care dă dovadă din ce în ce mai des că nu mai tace și înghite politicieni mafioți.
Domnule prim-ministru, comparația cu Germania este, în cel mai bun caz, superficială și, în cel mai rău, o dovadă de ignoranță cronică sau de rea-credință. În Germania, o oră de curs durează 45 de minute, nu 50 ca în România. Asta înseamnă că cele „24 de ore” invocate de dumneavoastră sunt, de fapt, echivalentul a 21,6 ore românești. Dar cine mai stă să facă aritmetică elementară când vrea doar să dea bine la televizor?
În plus, un profesor debutant din Germania pornește de la aproximativ 4600 de euro brut, adică de peste două ori mai mult decât în România. Așadar, dacă tot vreți să copiem modelul german, poate ar fi util să începem cu salariile, respectul social și infrastructura, nu cu stoarcerea suplimentară a profesorilor până la epuizare.
Poate că o comparație mai onestă ar fi cu Franța, unde norma este între 15 și 18 ore, adică mult mai apropiată de realitatea pedagogică și de bunul-simț didactic. Dar probabil acolo cifrele nu mai ies convenabil pentru discursul populist.
În concluzie, a arunca Germania ca argument într-o dezbatere despre norma didactică din România, fără a menționa diferențele fundamentale de timp, salariu și condiții, este nu doar o manipulare ieftină, ci și un afront adus inteligenței profesorilor. Dar, la urma urmei, când logica încurcă, e mai simplu să ridici tonul decât nivelul argumentelor.
Comparatia cu Germania nu este asa simpla cum crede tovarasul prim ministru. Pare ca ne face vreo favoare cu 20 de ore.
In Germania ora la scoala este de 45 minute, norma difera si este intre 22 si 28 de ore / saptamana. Sa zicem 24 ore x 45 min = 1080 min, 1080 / 60 = 18 ore efectiv lucrate.
La noi ar fi 20 x 50 = 1000, 1000/60=16.66 ore efectiv lucrate.
Diferenta fata de media din Germania este de doar 1 ora si 20 min, nu de 4 ore efective.
In Germania profesorii, la fel ca in Romania, lucreaza mai mult de 40 de ore / saptamana. In Sachsen de exemplu fac 2,5 ore suplimentare / saptamana (neplatite). In medie un profesor din Germania lucreaza cam 46 ore / saptamana (6 ore neplatite).
In Germania se stie precis ce faci in restul de ore, cat timp petreci in sedinte, la corectarea testelor, examene, pregatirea lectiilor etc. In Romania este o nebuloasa totala.
Cam 40% dintre profesori sunt nemultumiti de programul prelungit de lucru.
Un profesor in Germania primeste in medie intre 5000 Euro si 6700 Euro brut – cam 3300 Euro net in medie. Salariul unui debutant in Berlin este de cca. 4850 Euro brut. Iese la pensie cu cca. 6300 Euro brut.
Cand creste Bolojan salariile pana la acest nivel, daca tot compara Romania cu Germania?
Hai o sa predai matematica, 24 de ore ,macar o luna! o sa crezi ca esti la reducare, d nule bolojan!
Vorbim de era informației, de tehnologie, de AI, și veniti public cu niște prăpăstii din astea de intra la categoria fake news sau dezinformare și care pot fi demontate la o simplă apăsare de buton!
ORICINE poate să dea un google cu „norma profesor Germania” sau alte informații adiacente și găsește că:
– da, norma e de 24 ore pe sapt (aproximativ);
– daca face parte din comisii se reduce norma cu 1-2 ore (LA NOI NU, SI SUNTEM PLINI DE COMISII!);
– după 50 de ani, o data cu înaintare a în vârstă de reduce treptat norma de predare (LA NOI A CRESCUT CU 4 ORE!!!)
– clasele sunt de 20-25 de elevi (NU 30-32 CA LA NOI!!!)
– în clasele incluzive (cel puțin un elev cu CES) au un al doilea profesor sau asistent (NU TREI CU CES IN CLASA NORMALA SI… DESCURCA-TE!!!)
– salarii (liceu) de 4200- 5500 euro (NU 4000-6000 LEI CAT E LA NOI)
– în Germania se pune accent pe disciplina și prezența obligatorie. Dacă elevul deranjează ora poate fi scos din clasa, pus să facă voluntariat în cadrul Școlii (maturat, etc) sau propunere de exmatriculare în CA. LA NOI ELEVUL SARE SA BATA PROFESORUL, IAR DACA NU REUȘEȘTE VINE SI CU PĂRINȚII SA IL AJUTE! Iar pentru absente plătesc părinții în Germania de le iese pe nas, de la 100 euro la peste 1000 euro. PE LUNA!!!! Noi? Mai facem un dosar…
Deci, unde e comparația???
Vrei Germania în România?
Ești ministru al educației – da ordinele de ministru necesare pentru a face educația ca în Germania!!!
În cazul orelor de predare: 18 ore în România = doar predare efectivă, pe când 20 ore în alte țări UE pot include tot felul de activități adiacente (laborator, consiliere, supraveghere, chiar pauze sau masa de pranz). Compararea simplistă ca „România e sub media europeană” e, prin urmare, înșelătoare dacă nu specifici exact ce se măsoară. Nu comparam mere cu pere. Nemaipunand la calcul birocratia imensa ce trebuie facuta jongland printre cele 5-7 ore dintr-o zi la catedra. Deci, Bolojane,lasa-neeee!!!
Sigur, meștere, norma de 24 de ore, dar te rog și salariul ca în Germania!
Și cat este salariul unui profesor în Germania?
Și câți copii sunt în clasele școlilor din Germania.
Hai să ne aliniem cu totul atunci.
La o simplă căutare pe internet uite ce scrie
“Salariile profesorilor din Germania sunt printre cele mai mari din Europa, un debutant primind în jur de 4.500 de euro brut pe lună. Veniturile variază în funcție de land, vechime și tipul de școală, iar majoritatea profesorilor sunt funcționari publici“
Din punctul TAU de vedere? Atunci avem noi grija sa aiba ALTCINEVA punct de vedere la Guvern. Nu mai pacali lumea, ca avem informatia la o aruncatura de …mouse. Norma este in Romania ca media. Pana si ChatGpt spune ca minti de rupi. Sterge-o!
Domnule prim-ministru, comparația cu Germania este, în cel mai bun caz, superficială și, în cel mai rău, o dovadă de ignoranță cronică sau de rea-credință. În Germania, o oră de curs durează 45 de minute, nu 50 ca în România. Asta înseamnă că cele „24 de ore” invocate de dumneavoastră sunt, de fapt, echivalentul a 21,6 ore românești. Dar cine mai stă să facă aritmetică elementară când vrea doar să dea bine la televizor?
În plus, un profesor debutant din Germania pornește de la aproximativ 4600 de euro brut, adică de peste două ori mai mult decât în România. Așadar, dacă tot vreți să copiem modelul german, poate ar fi util să începem cu salariile, respectul social și infrastructura, nu cu stoarcerea suplimentară a profesorilor până la epuizare.
Poate că o comparație mai onestă ar fi cu Franța, unde norma de predare este între 15 și 18 ore, adică mult mai apropiată de realitatea pedagogică și de bunul-simț didactic. Dar probabil acolo cifrele nu mai ies convenabil pentru discursul populist.
În concluzie, a arunca Germania ca argument într-o dezbatere despre norma didactică din România, fără a menționa diferențele fundamentale de timp, salariu și condiții, este nu doar o manipulare ieftină, ci și un afront adus inteligenței profesorilor. Dar, la urma urmei, când logica încurcă, e mai simplu să ridici tonul.
În Franța norma e de optsprezece ore de predare, cu salarii mizerabile [părerea mea]. În Germania salariile sunt mult mai mari [părerea mea]. Redacția poate prezentați un studiu comparativ.
Bolojan a devenit un inadaptat și un ignorant față de situația din învățământul din România. Dacă el face comparații cu cel din Germania ,e binevenit să predea și să trăiască un an de zile într-una din școlile rurale , unde se chinuiesc copiii să meargă la școală cu ce pot, pt.că nu au transport , dar mai ales să trăiască un an de zile doar cu salariul lunar al unui profesor de școală generală, și din care să i se tragă impozitul , să plătească facturile și alte impozite la stat iar apoi să-l vedem cum se mai laudă că profesorii o duc bine. Să-i fie RUȘINE .!
DEMISIA! AI DISTRUS TARA!
Vorbim non-stop despre „standarde europene”. La normă didactică, toată lumea e expert: trebuie să ne aliniem urgent la Europa. La salarii însă… brusc dispare Europa din discuție. Salariul unui profesor debutant în România este de aproximativ 3.700 de lei. În Germania, un debutant are 3.700 de euro. Aceeași meserie, același discurs despre „importanța educației”, dar realități din universuri paralele. Vedeți diferența sau trebuie și aici o comisie de analiză?
Și nemulțumirile nu se opresc la normă și burse. Sistemul educațional e sufocat de probleme, multe create chiar anul trecut de guvernul Bolojan, prin ministrul său, Daniel David — un adevărat experiment nereușit aplicat pe educație. Plata cu ora este o rușine națională: 22 de lei pe oră. Practic, un muncitor necalificat e mai bine plătit decât un profesor cu studii superioare. Dar, desigur, profesorii trebuie să fie „dedicați”, nu plătiți.
Noile planuri-cadru sunt un dezastru total. Introducem muzică, desen și teatru (foarte bine, nimic de zis), dar în același timp dăm afară profesori de TIC, economie, română, franceză, istorie, germană și altele. Educație modernă prin concedieri. Viziune strategică prin haos.
Planurile de învățământ cer mai multă materie, dar, paradoxal, ni se spune că 25% din timp trebuie să fie ore remediale. Cum? Prin magie? Între timp, s-au tăiat banii de hrană, voucherele de vacanță, primele de carieră didactică și alte venituri. Totul, desigur, „pentru binele sistemului”.
Ce se întâmplă acum în educație este o bătaie de joc pe față. Iar declarațiile pompoase despre reformă nu mai păcălesc pe nimeni. Se vede clar că ministrul Bolojan habar nu are despre ce vorbește când vine vorba de educație. Dar, ca de obicei, profesorii trebuie să se sacrifice. Europa la muncă, România la salarii.