Consilierul prezidențial Sorin Costreie a afirmat că, având în vedere că în societatea actuală există „prea multe informații”, profesorul nu trebuie să fie un simplu „livrator de informații”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate în comisia de învățământ din Parlament, marți, 26 mai, unde acesta a vorbit despre importanța sănătății mentale și necesitatea ca școala să contribuie la schimbarea mentalității românilor.
„Ce trebuie schimbat este ideea aceasta a profesorului care se vede ca un livrator de informații. Exact cum vin aceștia cu pizza, așa sunt și unii profesori. Se uită ce au în program și gata, «acum trebuie să livrez pizza de geografie, după aceea trebuie să pun pizza de istorie» și tot așa. După care testează ce au livrat și asta e”, a subliniat Sorin Costreie.
„Educația este despre cunoaștere. Cunoașterea nu este despre livrat informații. Din contră, în ziua de azi avem prea multe informații și trebuie să știm ce facem cu ele. Cunoașterea înseamnă informație structurată, verificată și internalizată. Și educație este exact despre a internaliza informația”, a mai adăugat el.
Acesta a abordat importanța sănătății mentale în rândul oamenilor, punctând faptul că este nevoie de o schimbare în mentalitatea lor, pentru aceștia nu sunt toleranți cu cei din jur.
„Asta e o lipsă de toleranță care ne costă enorm în educație și în societate. Trebuie să-l acceptăm pe celelalt cu diferențele lui, dar pentru asta trebuie să facem o schimbare de sănătate mentală. Și de unde încep marile schimbări? Din sala de clasă, pe care să o înțelegeți generic, pentru că, în educația modernă, sala de clasă poate să fie și sala de muzeu, poate fi și o sală de fabrică, și în pădure, adică locuri în care învățăm”.
Redăm pe larg declarațiile consilierului prezidențial Sorin Costreie pe acest subiect
„Ceea ce vă spun eu s-ar putea înscrie în sănătate mentală cu privire la sănătate mintală. În primul rând, atunci când doar ne focalizăm pe sănătate mintală, era de ajuns aici să fie tineri, educația și sănătatea, ne focalizăm doar pe mintea noastră, dar mintea noastră nu este ruptă de creier. Asta este o idee care a venit din secolul al XVI-lea, cu precădere de la Descartes, care împărțea lucrurile intre minte și corp, care împărțea lucrurile între res cogitans și res extensa și este o moștenire de care nu mai scăpăm. Un neurolog celebru, Damasio, spune că aceasta e eroarea lui Descartes. E eroarea pe care noi construim inclusiv educația, societatea și așa mai departe, spunând că una sunt chestiile mentale și una sunt chestiile corporale. Ori mintea, împreună cu creierul sunt un tot. Că le abordăm din perspective diferite, da, de asta avem științe cognitive și neuroștiințe, dar nu putem să le rupem una de alta. Deci primul lucru e să vedem totul ca un tot.
[…]În acest context în care punem educația cu sănătatea, trebuie să vorbim și despre sănătate mentală, pentru că noi trebuie să schimbăm mentalitate. Care mentalitate? Mentalitatea aceasta are mai multe componente, dar o parte din ea, de exemplu, este mentalitatea părinților mei, care nu înțeleg că a merge la psihiatru, psiholog e văzut ca ceva rău. Uitați-vă cu seriozitate în jur, în oglindă și spuneți-mi dacă există un om normal, în sensul de total sănătos. Nu e nimeni. Cu toții suntem între anumiți parametrii. Când o să înțelegem și o să internalizăm această problemă, o să avem o altă toleranță pentru celelalt. Pentru că, de obicei, ne punem în situația în care eu sunt bun, eu sunt sănătos, eu sunt cel mai cel, iar celelalt, prin contrast, este „cel rău, cel dus cu capul, cel care are probleme”.
Asta e o lipsă de toleranță care ne costă enorm în educație și în societate. Trebuie să-l acceptăm pe celelalt cu diferențele lui, dar pentru asta trebuie să facem o schimbare de sănătate mentală. Și de unde încep marile schimbări? Din sala de clasă, pe care să o înțelegeți generic, pentru că, în educația modernă, sala de clasă poate să fie și sala de muzeu, poate fi și o sală de fabrică, și în pădure, adică locuri în care învățăm.
Ce trebuie schimbat este ideea aceasta a profesorului care se vede ca un livrator de informații. Exact cum vin aceștia cu pizza, așa sunt și unii profesori. Se uită ce au în program și gata, acum trebuie să livrez pizza de geografie, după aceea trebuie să pun pizza de istorie și tot așa. După care testează ce au livrat și asta e. Educația este despre cunoaștere. Cunoașterea nu este despre livrat informații. Din contră, în ziua de azi avem prea multe informații și trebuie să știm ce facem cu ele. Cunoașterea înseamnă informație structurată, verificată și internalizată. Și educație este exact despre a internaliza informația”.
