Încă 10 milioane de mobilități Erasmus până în 2027, anunță directorul adjunct al programului. România, una din destinațiile din ce în ce mai căutate de tineri, spune acesta

984 de vizualizări
Foto: © Mirko Vitali | Dreamstime.com
„Ne dorim încă 10 milioane de mobilități până în 2027”, a declarat pe 20 ianuarie, la FranceInfo, Sébastien Thierry, director adjunct al agenției Europe Education Formation din Franța, responsabil Erasmus+ în Franța, în contextul în care se împlinesc 35 de ani de existență a programului Erasmus.

Peste 10 milioane de persoane au beneficiat din 1987 de acest program european de mobilitate, care se adresează studenților, dar și, din 1995, „ucenicilor, studenților în parcurs profesional, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, precizează Sébastien Terry.

Întrebat de FranceInfo care sunt obiectivele noului program Erasmus lansat de Comisia Europeană, Erasmus 21-27, Thierry a spus următoarele: “Au fost 12 milioane de mobilități între 1987 și 2020, vrem încă 10 milioane de mobilități până în 2027. Aceasta este o accelerare fenomenală și este legată de probleme precum este cea a incluziunii. Ne dorim un program care să se adreseze mai multor persoane din medii defavorizate, persoane care locuiesc în zone mai îndepărtate. Ne gândim în special la teritoriile de peste mări. Și sperăm, de asemenea, că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe termen lung pot beneficia mai mult de acest program pentru că știm că este o pârghie pentru reintegrarea profesională”.

Destinația favorită a studenților francezi: până în 2017, Marea Britanie. Brexit-ul “a schimbat, evident, puțin situația”

“Brexit-ul a schimbat, evident, puțin situația. Regatul Unit a fost destinația preferată a francezilor participanți la Erasmus“, a spus Thierry, întrebat cum au evoluat destinațiile, din 1987 și până de curând.

“Din 2017, Regatul Unit și-a pierdut atractivitatea în fața Spaniei și Irlandei în special. Acest lucru nu înseamnă că Regatul Unit nu mai este o destinație eligibilă. Regatul Unit, care a părăsit Uniunea Europeană, este acum una dintre țările terțe care sunt posibile destinații pentru învățământul superior și pentru traseul profesional, cu anumite limite. Nu este la fel de deschis (accesul la mobilitate – n. red.) ca pentru țările Uniunii Europene și țările direct asociate cu programul, cum ar fi Norvegia sau Islanda”, subliniază coordonatorul.

Potrivit acestuia, “ceea ce vedem în creștere ca destinații sunt țările scandinave și estul Europei, cum ar fi Cehia, România sau Polonia”. “Aceste țări oferă cursuri în limba engleză, ceea ce facilitează integrarea studenților, dar și pentru a învăța limba țării de destinație”, mai indică Thierry.

Impactul pandemiei asupra experiențelor Erasmus: depinde de perioada mobilității, spune Thierry, dacă este de o lună sau de un semestru întreg. Însă dorința de participare a tinerilor nu a scăzut

Ce impact a avut pandemia asupra Erasmus? “Criza Covid-19 a afectat evident acest program de mobilitate, care este supus condițiilor de deschidere ale diferitelor țări de destinație. Impactul a vizat în principal mobilitatea de durată mai scurtă. Un ucenic care pleacă la un stagiu de patru săptămâni în străinătate regândește evident oportunitatea acestei mobilități dacă țara de destinație impune o carantină la fața locului. În ceea ce privește mobilitatea mai lungă, cum ar fi un student care pleacă pentru un semestru sau un an, impactul a fost mult mai limitat. Deci, am văzut o scădere semnificativă, dar această scădere rămâne limitată. Putem observa totuși ca apetitul este intact, ba chiar multiplicat”, a precizat acesta.

„Nu am primit niciodată atât de multe solicitări ca în 2021 pentru finanțare Erasmus+”, a completat Sébastien Thierry, citat de FranceInfo. “Am avut echivalentul a 180.000 de cereri de mobilitate. Acest lucru este extrem de încurajator pentru ieșirea din criză (n. red. a locurilor de muncă)”.

Foto: © Mirko Vitali | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:
ianuarie 2022: Guvernul mărește numărul de posturi la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, ca să poată prelua și programele e-Twinning, pe lângă Erasmus+
noiembrie 2021: Erasmus+: Comisia Europeană a lansat cererile de propuneri, cu un buget de aproape 3,9 miliarde de euro în 2022 pentru mobilitate și cooperare în domeniile educației, formării, tineretului și sportului

1 comment
  1. Din pacate avantajele programelor Erasmus sunt din ce in ce mai putine fata de dezavantaje. A devenit Erasmus doar un mod de a te plimba in timp ce elevii pierd materia de la ore cat profesorii lipsesc. De cele mai multe ori suplinesc si trag greul ceilalti colegi, iar uneori se aduc inlocuitori din alta disciplina. Oricum, elevul are de pierdut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scădere dramatică a concurenței la școlile militare postliceale de pe un an pe altul, atrage atenția Ministerul Apărării, confruntat și cu un val de demisii din armată în condiții de război la graniță. Soluția: școlarizarea de absolvenți de licee civile – proiect de OUG

În anul 2022, numărul tinerilor care s-au înscris pentru admiterea la școlile militare de subofițeri s-a redus aproape la jumătate față de anul 2021, potrivit profit.ro. Aceste informații se găsesc…
Vezi articolul

Vom propune deschiderea școlilor pentru toți elevii, cu prezență fizică, fără condiția de testare, anunță Sorin Cîmpeanu, contră la declarațiile lui Vlad Voiculescu și ale secretarului de stat Andreea Moldovan de la Sănătate

„Vom propune, din partea Ministerului Educației, să se respecte doar trei condiții pentru redeschiderea tuturor școlilor cu prezență fizică”, a declarat la Digi24 ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Reacția oficialului a…
Vezi articolul

Mihaela Popa, fost secretar de stat în Educație, susține trecerea clasei a IX-a la gimnaziu și examen de admitere la liceu la 16 ani, vârstă la care elevul poate să facă școala de ucenicie la locul de muncă sau poate merge în învățământ dual

Mihaela Popa, fost secretar de stat în Ministerul Educației, susține că învățământul obligatoriu ar trebui să se termine la 16 ani, cu trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, pe modelul…
Vezi articolul