INS: Cheltuielile pentru Educaţie ale unei familii au crescut cu peste 250% faţă de 2016

804 vizualizări
Creștere organică a finanțării educației
Foto: Pexels.com
Cheltuielile unei gospodării pentru Educaţie au ajuns în trimestrul al II-lea din 2019 la aproape 15 lei pe lună, în medie, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Aceste cheltuieli reprezintă 0,6% din totalul cheltuielilor de consum ale unei familii. Faţă de anul 2016 suma a crescut cu 251,8%, iar faţă de anul trecut aceasta a crescut cu 71,2%.

Cheltuielile totale de consum ale unei familii au fost, în al doilea trimestru din acest an, în valoare de 2.413 lei, în creştere cu circa 230 de lei faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile pentru educaţie, care fac parte din cele pentru consum, au reprezentat 0,6% şi au fost în valoare de 14,7 lei pe lună, de familie.

În 2016, datele INS arată că aceste cheltuieli erau cu 10 lei mai reduse. Creşterea cheltuielilor, inclusiv cele alocate Educaţiei, din ultimii ani a urmat creşterea veniturilor.

Deşi în sumă nominală, acestea sunt foarte mici, cheltuielile pentru Educaţie au avut o creştere mult mai amplă faţă de creşterea cheltuielilor de consum în perioada 2016-2019. Concret, creşterea heltuielilor de consum a fost de circa 40%, în timp ce creşterea pentru Educaţie a fost de peste 250%.

Cheltuielile raportate de INS pot părea foarte mici, însă ele sunt obţinute prin raportare statistică şi prin chestionare aplicate după metodologia institutului.

Un studiu al organizației Salvați Copiii, a arătat că educația gratuită pentru copil îi costă pe părinți 3.093 de lei pe an, în medie. Raportul a fost publicat în septembrie 2018. Acesta arată valori mai mari în orașe faţă de rural (3.351 de lei, faţă de 2.757 de lei). Iar una dintre cele mai importante concluzii ar fi aceea că, de la ultimul studiu Salvaţi Copiii pe această temă, realizat în 2010, costul mediu pe copil s-a dublat.

În 2010, de exemplu, o familie plătea în medie 1.490 de lei, iar acum plătește 3.093 de lei. Este o creștere de 107.58%, ce depășește atât valoarea nominală a salariului mediu net pe economie, (2.669 în august 2018) cât și creșterea acestuia din 2010 până în august 2018, de 91,8%.

FOTO: pexels.com


1 comment
  1. Daca tot au facut acest studiu, au stabilit si pe ce s-au cheltuit acesti bani? Asa s-ar obiectiva in mai mare masura comentariile. Studiaza cineva justificarea cresterii galopante a preturilor imediat ce au crescut veniturile? Cine, ce si cum justifica asta? Si nu mai tine argumentul:”ne cere UE sa aliniem preturile”, pentru ca aceeasi UE nu este de acord cu alinierea veniturilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV România a avut rate de participare sub limitele „acceptabile” la TIMSS 2023 – singurul studiu internațional care a semnalat performanțe bune pentru elevii români de clasa a IV-a la Matematică / Organizatorul internațional declară că o rată mai scăzută de participare nu înseamnă, „în mod necesar”, că rezultatele sunt mai puțin reprezentative, iar Universitatea din București susține că datele sunt valide

România „nu a întrunit criteriile pentru ratele de participare la eșantion”, rate care nu au atins pragurile minime „acceptabile” pentru studiu, arată datele tehnice care însoțesc TIMSS 2023, singurul studiu…
Vezi articolul

În ultimii 10 ani a crescut cu 3% numărul celor care au absolvit studii superioare, potrivit datelor INS privind Recensământul Populației și Locuințelor 2021 / Doar 16% din populația țării a absolvit o facultate, adică 3 milioane de persoane

Datele privind Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, publicate vineri, 30 decembrie, de Institutul Național de Statistică, arată că doar 3% din populația României a absolvit studii superioare în ultimii…
Vezi articolul

ANALIZĂ România nu doar că este pe primul loc în UE în privința copiilor care părăsesc timpuriu școala, dar stagnează și chiar înregistrează regrese în unele regiuni și domenii, după decenii de „reforme”, arată un nou Raport UNESCO

România înregistra, în 2024, cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii în rândul țărilor membre UE, cu 16%, mult peste media europeană de 9%. Iar această situație se…
Vezi articolul