INTERVIU Mirela Tanc: Acum, noi profesorii trebuie să ne folosim superputerile / O idee de activitate: organizăm plimbări cu izoleta – transmit și mesajul Stați Acasă! și nu uităm analiza frazei. Pentru părinți: să fosească aproape orice găsesc ca pretext de învățare

4.170 de vizualizări
FOTO: Facebook.com/Mirela Tanc
”Iubesc să fac activități, dar urăsc hârțogăraiele, ceea ce e super în on-line e că nu trebuie să fac rapoarte și justificări pentru orice activitate fac”, spune Mirela Tanc profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială ”Oltea Doamna” din Oradea. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, profesoara explică, prin exemple, cum face lecții online cu elevii, dă sfaturi valoroase pentru profesori și, pentru că este profesoara elevilor care dau Evaluarea Națională, dar și mama unui eleve care dă Bacalaureatul anul acesta, Mirela Tanc are și pentru părinți câteva povețe, într-un exemplu de solidaritate și de profesionalism.

Edupedu.ro: Cum credeți că se pot adapta cadrele didactice la școala online?

Mirela Tanc: Dacă vrei cu adevărat vei găsi o cale, daca nu vrei, vei găsi o scuză.

Mi-am dat seama că marea cancelarie virtuală (inter)națională adună mulți oameni valoroși, dornici să învețe, să se adapteze și să continue activitatea cu elevii.  Pe parcursul anului trecut am pregătit sute de profesori din Oradea, Brașov, București și Iași să folosească tehnologia în predare, în cadrul proiectului ACCED  susținut de Compania Quarz Matrix. Nu-mi închipuiam atunci ce importante vor deveni în scurt timp aceste abilități.

Tehnologia nu poate schimba doar metodele de predare și învățare, ci poate ridica rolul cadrelor didactice de la a transmite cunoștințe primite spre a lucra ca și co-creatori de cunoștințe, ca antrenori, mentori și evaluatori. Poate permite cadrelor didactice și elevilor să acceseze materiale de specialitate cu mult dincolo de manuale, în mai multe formate și în moduri. Tehnologia poate susține noi moduri de predare care se concentrează pe cursanți ca participanți activi. Acestea sunt exact instrumentele de învățare care sunt necesare în secolul 21.

Edupedu.ro: Dumneavoastră cum faceți?

Mirela Tanc: Spuneam în intervențiile mele din anii trecuți că avem datoria, dacă nu chiar obligația, de a integra tehnologia în mod natural în experiența pe care le-o oferim copiilor la școală. Dacă vom exila tehnologia la porțile școlii, s-ar putea să avem surpriza că vom rămâne noi izolați și singuri… predicând în deșert

Doamne, ce bine se potriveste acest crez acum.

Este exact ce fac cu elevii mei, practicăm Educația experiențială – în primul rând scufundăm elevii într-o experiență și apoi încurajăm reflecția asupra experienței pentru a dezvolta noi abilități, noi atitudini sau noi moduri de gândire.

De fapt îi învăț să gândească critic.

Gândirea critică este una dintre abilităţile de bază pe care şcoala secolului XXI încearcă să o dezvolte la elevii noştri. Lectura oferă un context potrivit pentru a face primii pași către gândirea critică. Îmi învăț elevii să gândească critic ceea ce citesc, ceea ce vizionează, ceea ce ascultă la știri.

Strategiile de gândire critică îi vor ajuta pe copii să facă față inflației informaționale actuale pentru că vor ști să caute, să selecteze și să stabilească legături între informații, să rezolve probleme, să analizeze opțiuni și să ia decizii.

Edupedu.ro: Ce platformă utilizați? Cum au acces elevii în … clasa virtuală?  

Mirela Tanc: Cea mai simplă platformă pentru comunicare este Zoom, una excepțională este Microsft Teams, dar destul de greu de folosit pentru neinițiați și care trebuie instalată neaparat unitar, la nivel de scoală. Folosesc ceea ce am folosit și până acum: Asq, Mozabook, Wand education, Quizziz, Kahoot, Learning app și altele. Încerc să folosesc platforme la care se ajunge ușor deoarece nu chiar toți elevii sunt foarte pricepuți. De la o lecție la altă am descoperit noi opțiuni pe care le-am folosit cu succes de fiecare dată: opțiunile de tablă, de scriere/desenare pe tablă sau pe un text, blocarea microfonului elevilor, blocarea unor elevi glumeți care mâzgăleau tabla.

Edupedu.ro: Soluția de predare online este una adoptată la nivel de școală? Sau o folosiți doar dumneavoastră? Cum ați pregătit trecerea la online? 

Mirela Tanc: Noi, educatorii, avem sau trebuie sa avem o capacitate excepțională de adaptare. Din prima zi am trecut la predarea online. În 11 martie ne-am adunat la școală toți profesorii și învățătoarele împreună cu doamnele directoare. Am pus pe tablă ce modalități de comunicare și colaborare on-line știam și am decis împreună că vom merge pe varianta Zoom și Skype pentru a comunica cu elevii; atunci am spus că, dacă școlile vor rămâne inchise pe termen lung urmează să găsim o altă soluție unitară și coerentă la nivel de școală. În următoarea întâlnire din Cancelaria virtuală de la sfârșitul lunii martie am găsit-o prin platforma Microsoft Teams.

La Oltea Doamna încercăm să ne informăm reciproc despre activitățile cu elevii pentru a putea planifica un demers comun în perioada următoare, prin intermediul unor întalniri Zoom sau Microsoft Teams.

Edupedu.ro: Cum au fost orele predate de acasă în această perioadă? Care a fost reacția elevilor? Ce puteți face mai bine online decât în clasă? 

Mirela Tanc: La început a fost foarte greu, prima mea întâlnire cu elevi a fost un fiasco: nu mergea bine internetul în biblioteca mea, aflată într-o aripă îndepărtată a casei; asta i-a făcut și pe elevi să fie gălăgioși. Dar nu m-am lăsat. M-am mutat unde am internet de calitate, am stabilit cu elevii niște reguli, un fel de „netichetă”.

La început, neștiind ce trebuie să facem de fapt, mi-am propus să respect planificările și am început să predau aproape ca în clasă. Apoi mi-am concentrat conținuturile, lăsându-mi timp suficient pentru discutii, pentru feedback. Într-un astfel de chestionar, am aflat ce resurse și-ar dori elevii să folosesc. Și le-am folosit. Dacă eu îi ascut, ei de ce să nu mă asculte? Le place foarte mult, ba chiar mi-a mărturisit un elev că îi plac mai mult aceste lecții. Nu știu dacă  pot face mai bine doar în on-line ceva, ideea e că acum doar așa putem lucra cu elevii… cred că ideal ar fi ca după ce toate acestea vor trece să găsim toți profesorii o cale de mijloc între predarea tradițională și cea modernă. Ceea ce e super în on-line e că nu trebuie să fac rapoarte și justificări pentru orice activitate fac, ups… s-a terminat și cu asta… Iubesc să fac activități, dar urăsc hârțogăraiele. Personal am primit multe felicitări și încurajări din partea elevilor și a părinților lor, a colegilor profesori.

Iată opinia unui părinte: „Felicitări Mirela! Copiilor le place! Depinde de noi să facem să fie eficient, plăcut si educativ acest tip de școală!”

Altă opinie a unui părinte participant la Conferința Learning Revolution.

Nicoleta: „Sunt părinte, dar am intrat aici pentru că mă minunez de fiecare dată când vă urmăresc. De ce sunt atât de puțini profesori ca dvs, de ce atât de mulți spun că ei așteaptă de la minister sau inspectorat și că nu sunt obligați să facă ceva, nici măcar să intre, așa cum ați spus, doar să-i vadă.  Sunteți o binecuvântare și vă doresc multă sănătate și putere să continuați!”

Mi se cere sfatul des, primesc felicitări și aprecieri din partea profesorilor din țară și străinătate.

Edupedu.ro: Și ce este mai dificil? Cum faceți să mențineți atenția elevilor, când și ei sunt acasă, deci într-un mediu mult mai relaxat și mai puțin autoritar decât cel oferit de școală? 

Mirela Tanc: Le ofer resurse de excepție, îi fac să se simtă importanți, valorizati: intrăm în direct cu astronauți de pe Stația Spațială Internațională, ei ne citesc povești, pe care apoi le discutăm, analizăm cuvinte din melodiile lor preferate, analizăm fraze din meme-uri de sezon, de exemplu: pentru cei care doresc senzații tari, organizăm plimbări cu izoleta (transmit și mesajul Stați acasă! și nu uităm analiza frazei) comentăm versurile poeziilor preferate, le cer feedback constant și pregătesc ora următoare în funcție de preferințele lor, particip la conferințe unde le prezint munca, un exemplu: în cadrul Conferinței Internaționale Learning Revolution am avut 2 sesiuni diferite, una pentru profesori  https://learningrevolution.com/2020proposals/n-ever-s-top-learning, alta pentru părinți și elevi: Stay home but close to your students, la Conferința  on-line Super Teach.

Le știu pasiunile și le creez sau le redidrecționez resurse grozave. De ex. am multi elevi pasionați de biologie, cercetare, animale. Am găsit o serie de webinarii cu oameni de știință, scafandri, videografi, fotografi, conservatori și multe altele, vizionăm conferințe TED pe teme educative, continuăm proiectele de top pe care le-am inițiat înainte, de ex Project Zero al universitatii Harvard (ieri ne-au postat activitatea pe instagram–si la poveste).

Am găsit o modalitate inedită de a le prezenta elevilor ce înseamna COVID-19, sub forma unor povești, de ex Povestea lui „Împreună”, o poveste despre pandemie pentru părinți și copii de Roxana Oroian, prilej pentru a recapitula figurile de stil din text  dar și „Cum explicăm copiilor despre Coronavirus” – o broșură pe înțelesul copiilor scrisă de o psiholoagă din America de Sud, folosită ca text suport pentru analize gramaticale

De asemenea continuăm proiectele începute, discutăm despre fake news (am învățat despre ele anii trecuți de la partenerii noștri Pulitzer Education sau jurnaliști din Americă cu care am intrat în direct și ne-au învățat cum să deosebim o știre reală de una falsă).

Edupedu.ro: Știu că ați apelat la un moment dat la un joc cunoscut Minecraft și le-ați lansat o provocare copiilor să creeze secvențele preferate dintr-o anumită carte. Atunci, în viața de dinainte de epidemie, a fost un succes. Acum folosiți jocurile/gamification-ul?

Mirela Tanc: Acum ai mult ca niciodată trebuie să ne ținem elevii aproape, dar nu prin metode coercitive, care sugerează obligativitaea, ci să participe de bună voie, cu drag, să astepte întâlnirea cu profesorul. Gamificarea utilizează elemente de tip joc: niveluri, misiuni, trofee, puncte, tabelă de scor, premii – cu scopul de a creşte  implicarea şi motivaţia – e o super metodă care le atrage şi le menţine atenția, îi motivează, îmbunătățește experiența generală de învățare, integrându-se în lecție în așa fel încât elevii nici nu-și dau seama că sunt angrenați în obținerea  de noi informații, îmbunătățește absorbția de cunoștințe noi și capacitatea de a le reține, face învăţarea atractivă şi distractivă prin introducerea elementului interactiv.

Prin aceste situații autentice de joc, ei devin capabili  să angajeze memoria pe termen lung. Este cea mai valoroasă şi trainică învăţare.

Alegem gamificarea pentru că ne place să ne jucăm şi când ceva ne place este mai uşor de făcut. Copiii, când se joacă, se contopesc cu jocul, îl trăiesc cu toată puterea, de aceea învăţarea nu se produce ca o obligaţie, ci în urma unei motivaţii interioare. Este cea mai valoroasă şi trainică învăţare.

Gamificarea urmăreşte modelarea comportamentul elevilor nu doar pentru a învăţa cunoştinţe, reguli, algoritmi, ca în învăţarea bazată pe joc. Se micşorează efortul de a transmite informaţii şi comportamente, deoarece copilul dezvoltă propria strategie de a se descurca în context, nu trebuie să-l înveţi pe elev mereu cum să înveţe. Profesorul devine facilitator, nu maestru atotputernic.

  • Jocurile au făcut întotdeauna parte din educaţie, mai ales la nivelul primar. Nu reprezintă o noutate. Gamificarea rezultă din noţiunea de joc, deşi este evident că are un înţeles mai larg, acela de a transforma ceva sau o parte din ceva într-un joc.

Acum avem parte de numeroase webinarii, avem acces la resurse inimaginabile, COVID 19 ne-a dat acces la ce nu am visat.

Pornind de la un webinar pentru copii de 9-14 ani – exact vârsta elevilor mei în care erau învățați să creeze un personaj în Minecraft, unul dintre cele mai iubite jocuri ale lor, dacă nu cel mai iubit. Am recapitulat caracterizarea personajului literar (vă amintesc că prin acest joc mi-am convins elevii să citească). Am considerat că această oportunitate (dublată de faptul că am învățat să creăm personaje literare de la Scriitoarea Robin Yardi din Santa Barbara) că potrivită pentru a ne aminti mijloacele de caracterizare a unui personaj literar (cerințe de bază la Evaluarea Națională). Apoi am comparat trasăturile personajelor din Minecraft cu cele din literatură, concluzionând că ambele se inspiră din realitate, dar sunt fictive. În Minecraft personajele și acțiunile lor sunt create de mai mulți jucători, asemănător textelor populare cu autor colectiv. O altă deosebire observată de elevi: în literatură personajele sunt doar sugerate, noi imaginându-ne cum arată ele și deducând caracterul lor din fapte, din relația cu alte personaje, din punerea personajului într-o situație limită.

Edupedu.ro: Nu am cum să nu vă întreb, cum faceți față chiar dumneavoastră la această provocare permanentă, pentru că vorbim și despre o suprapunere de roluri inclusiv pentru dumneavoastră, lucrând de acasă, adică în același mediu unde faceți și lucruri personale?

Mirela Tanc: Nu am timp să mă gândesc la mine… sunt fff ocupată, în această perioadă ni se oferă atât de multe resurse la care nu am avea acces: muzee virtual, spactacole de teatru, de balet (Teatrul rus Bolshoi a transmis cele mai bune spectacole pe YouTube) am dat interviuri pentru 2 ziare, 2 posturi naționale de radio și 1 televiziune, pentru un blog, am fost vorbitor la conferința internațională Learning Revolution, pentru a le oferi solutii concrete, pertinente de predare de acasă, de petrecere a timpului liber, de fapt exemple de activități care îmbină predarea formală cu cea nonformală. Vă dau câteva exemple:

Am sărbătorit Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret – 2 aprilie cu Christina Hammock Koch astronaut NASA, recent întoarsă acasă de pe Stația Spațială Internațională. Am marcat evenimentul Ora Pământului prin alegerea unor angajamente la nivel global, pecare le-am trimis simbolic in hurul pământului, am sărbătorit Ziua apei în 22 martie, am sărbătorit ziua de naștere a unor elevi… măcar atât am putut face pentru ei…

  • știind că elevii mei sunt pasionați de tehnologie și de animale le-am sugerat să își aducă în sufragerie animale 3D. Apoi să creeze cu câteva dintre ele o fabulă, în versuri sau în proză, ocazie pentru a recapitula trăsăturile fabulei, Ale textului narativ, dar și de a le menține trează creativitatea,
  • Găsesc diverse texte pe care le comentăm, de exemplu: un anunț greșit de angajare, în care identificăm greșelile, discutăm meme-urile care apar în această perioadă: Pentru doritorii de senzații tari, organizăm plimbări cu izoleta (de fapt altfel spus că trebuie să STAI ACASĂ):

  • Ofer și recompense pentru ce fac: ne întîlnim on-line și discutăm ca între prieteni. Elevii mei abia așteaptă întâlnirea cu mine, știu că sunt acolo să vorbesc cu ei, că le ofer cele mai bune resurse și informații.
  • Încerc să folosesc resurse la zi, de ex: Pornind de la povestea Apollo 13 la 50 de ani: am aflat cum NASA a transformat un „eșec de succes” în spațiu (Artemis este actualul program al NASA de explorare lunară cu echipaj, care are ca scop debarcarea primei femei pe lună în 2024).

Descris ca un „eșec de succes”, misiunea Apollo 13 aproape s-a încheiat dezastruos. Cu toate acestea, în timp ce astronauții nu au ajuns niciodată la suprafața lunii, însăși supraviețuirea lor servește ca testament al spiritului uman și al ingeniozității incredibile – legătura cu testamentul ciobănașului din Miorița. Este o invitație la brainstorming, la a găsi soluții rapid, asemeni astronauților care au găsit ingenioasa soluție de a folosi vehiculul lunar pentru a se întoarce pe pământ. Echipajul a oprit modulul de comandă și a utilizat modulul lunar ca „barcă de salvare” în timpul drumului de întoarcere spre Pământ. În ciuda dificultăților cauzate de energia electrică limitată, frigul din cabină și rezerva scăzută de apă potabilă, echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec transformat în succes

  • mi-a venit ideea creării unei capsule în timpul COVID-19, un fel de jurnal personal (o scrisoare către sine) pornind de la constatarea că trăiești istoria chiar acum sau /ziar al familiei în care să marcheze cele mai importante evenimente ale familiei, ce învățături au tras din această perioadă, ce obiective au după pandemie, Noua activitate descoperită  în sânul familiei, apoi exemple de activități pe care le fac ca să ilustreze ideea că nu suntem blocați în casă, ci că suntem în siguranță în acasă!

Pentru mine nu este foarte greu, pentru că așa lucrez în mod obisnuit, ceea ce m-a bulversat a fost situația nesigură în care suntem și că elevii mei de la școală au Evaluare Natională, fiica mea are Bacalaureat.

Am oferit interviuri pentru TV Digi24, pentru Radio Romania Actualități si Radio România Cultural – emisiunea AIșcoala, pentru ziarul Bihoreanul și Jurnal Bihorean și pentru Blogul mamei.

A fost mai greu pentru familia mea, soțul meu se bucura că, acasă fiind, voi avea mai mult timp pentru familie, dar nu a fost deloc așa, mai ales la început.

Edupedu.ro: În cazurile fericite – copiii au acces la tehnologie. Sunt situații însă când în casă există un laptop, o tabletă, iar parintele muncește. Ce soluții ați găsit sau ați sugera? 

Mirela Tanc: Sunt norocoasă fiindcă nu am elevi care să nu aibă măcar un device acasă. Da, este o problemă dacă sunt mai mulți frați și mai puține dispozitive. În această situație, noi, profesorii trebuie să colaborăm. Să găsim soluții de a nu intra în direct cu ei la aceeași oră. Noi am rezolvat problema aceasta. Pur și simplu ne-am creat un program comun în funcție de problemele identificate.

Pe părinți i-aș sfătui să își folosească ingeniozitatea, inventivitatea, creativitatea, adică toate resursele pentru a le oferi copiilor lor educație. Adevărul că, în calitate de părinți, trebuie să dăm dovadă, zilnic, de creativitate: de la a pune pe masă mâncăruri gustoase și echilibrate nutrițional. Să facă ce fac și eu: să fosească aproape orice găsesc ca pretext de învățare.

Edupedu.ro: Sistemul de învățământ românesc nu are în acest moment capacitatea să ofere condiții egale tuturor cadrelor didactice și tuturor elevilor, deci care ar fi soluția în timp de criză, astfel încât să nu avem situații prelungite în care unii elevi nu mai sunt la zi cu lecțiile?

Mirela Tanc: Soluțiile găsite de minister sunt binevenite: Teleșcoala, proiectul Narada, resursele oferite în cadrul proiectului CRED. Deja ministerul a articulat o  strategie și pentru acești elevi. Am văzut numeroase inițiative private locale sau naționale de ajutare a acestor categorii de elevi, inclusiv la noi, la Oradea, prin Oradea Tech Hub se oferă consultanță gratuită de educație digitală/ online profesorilor care doresc să utilizeze tehnologia în predare. La nivel de inspectorat școlar s-au luat măsuri. De exemplu, inspectoarea de română a creat inițial grupuri de WhatsApp cu Ttoți profesorii de română din județ, apoi întâniri video prin care împărtășim exemple de bună practică, răspundem întrebărilor colegilor mai tineri. Eu am susținut ”prima formare” pe parcursul a mai multor întâlniri on-line a colegilor profesori de română. Urmând ca în viitoarele sesiuni să prezinte alți colegi, alte platforme, alte exemple.

Edupedu.ro: Un sfat pentru colegii dumneavoastră și o vorbă de încurajare pentru elevi?

Mirela Tanc: Acum trebuie să ne folosim superputerile, să devenim mai buni că profesori, mai buni ca oameni, să fim mai „open-minds” acum avem ocazia să probăm reziliența adică acea capacitate de a face față unor situații dificile, unor evenimente negative, provocări sau adversități având același nivel al stării de bine și, mai nou, de a obține rezultate bune într-un mediu negativ sau defavorabil…

Rolul nostru, al dascălilor, este de a ne angaja elevii în învățare. Când elevii sunt angajați, viața este mult mai ușoară.

Noi suntem responsabili în a crea situații de învățare atrăgătoare, așadar îi rog să iasă din izoleta predării tradiționale.

Sfătuiesc colegii să folosească resurse verificate pentru că au apărut o grămadă, de exemplu cele oferite de minister prin CRED, recent selectat ca exemplu de bună practică din punct de vedere al implementării la nivel european, să aibă încredere în minister, dar să nu aștepte ci să preia inițiativa pentru elevii lor. Să profite de resursele care ni se pun la dispoziție gratuit.

“Un profesor de psihiatrie și neuroștiințe la Facultatea de Medicină Icahn de la Mount Sinai, a studiat prizionerii de război care, în ciuda traumelor prin care au trecut, nu au dezvoltat depresie sau sindrom post-traumatic. Mai multe studii realizate de Charney arată că reziliența și acceptarea au fost lucrurile care le-au permis acestor prizonieri de război să țină la distanță anxietatea.

Principlele 10 elemente și caracteristici psihologice identificate la acești oameni sunt:

  • optimismul
  • altruismul
  • ideea  de a avea o busolă morală
  • credința și spiritualitatea
  • umorul
  • faptul de a avea un model
  • sprijinul social
  • înfruntarea fricii
  • faptul de a avea un scop
  • obișnuința de a înfrunta și a depăși provocările”

Scott Stossel, “Anxietatea”

Tehnologia este un accelerator, un catalizator al pedagogiei, dat puterea schimbării se află în educatori. Ea ne ajută să creăm poduri educaționale globale, învățând unii de la alții.

Experiențele emoționale create prin intermediul tehnologiei inspiră acțiune. De noi, de profesori, depinde ce moștenire le lăsăm elevilor noștri pentru ca ei, la rândul lor, să devină agenţi de schimbare.

Pe elevi îi sfătuiesc să profite din plin de resursele grozave care li se pun la dispozișie în această perioada, cărți, spectacole, biblioteci ale universităților de prestigiu, ale NASA, să îmi urmărească pagina de Facebook fiindcă postez astfel de resurse pentru ei și pentru profi”.

NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Orban: Plata a 75% din salariu pentru părinții care stau cu copiii încetează pe 12 iunie. Recomandăm soluții în mediul familial să lase copiii, dar permitem redeschiderea grădinițelor și after school-urilor

Redeschiderea grădinițelor și after school-urilor a fost aprobată în ședința de Guvern, potrivit declarației făcute de premierul Ludovic Orban. „Odată cu încheierea școlii va înceta măsura de sprijin care a…
Vezi articolul

Recomandările drastice pentru redeschiderea școlilor – calificate de Ministerul Sănătății drept “document vechi de lucru, care nu mai este de actualitate” / Tătaru, în urmă cu 12 ore: Am pus în consultare și pentru Ministerul Educației niște reguli

Ministerul Sănătății anunță că recomandările publicate pe site-ul propriu referitoare la redeschiderea școlilor în contextul pandemiei sunt “un document vechi de lucru, care nu mai este de actualitate în faza…
Vezi articolul