Expertul internațional în inteligență artificială și automatizare Pascal Bornet spune, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că școala nu va putea interzice complet ChatGPT sau alte instrumente de inteligență artificială și că rolul educației trebuie să fie acela de a-i învăța pe copii cum să le folosească „în mod corect”. Potrivit acestuia, AI poate fi un instrument care îi ajută pe elevi și studenți să câștige timp și să își dezvolte creativitatea, gândirea critică și comunicarea, dar există și riscul ca folosirea superficială a tehnologiei să ducă la ceea ce el numește „obezitate AI” – o dependență de soluții rapide care, pe termen lung, provoacă „atrofierea competențelor”.
- Pascal Bornet, autor al volumului „Irreplaceable”, a vorbit despre impactul AI asupra educației în marja Tech Talks by UPT, conferința organizată de Universitatea Politehnica Timișoara. Întrebat ce le-ar spune unor elevi de liceu dacă ar avea 10 minute în fața unei clase, într-un context în care România nu are încă un ghid sau o reglementare clară pentru utilizarea AI în educație, Bornet a spus că ar începe prin a explica tehnologia prin analogii și prin ideea că inteligența artificială le poate da oamenilor „superputeri”.
„Poate că pentru copii aș folosi analogii, ca să îi ajut să înțeleagă mai întâi ce este. Este o inteligență bazată pe învățare automată, pe o mașinărie care în prezent este capabilă să înțeleagă limbajul, să înțeleagă elemente-cheie din zona vizuală, chiar mai bine decât putem noi, ca oameni. Iar mai recent, cu inteligența artificială generativă, este capabilă să rezume, să ofere texte, povești”, a explicat Pascal Bornet.
El spune că AI îi poate ajuta pe oameni să devină „supraoameni”, dar numai dacă este folosită în două direcții clare: automatizare și „elevare” sau augmentare a capacităților umane.
„De ce este importantă pentru ei și pentru noi? Ne ajută să devenim supraoameni, îmi place să spun. Ne oferă superputeri. Iar aceste superputeri vin pe două direcții. Prima este că ne eliberează de acele activități repetitive, tranzacționale, pe care nimănui nu îi place să le facă, dar care ne ocupă 80% din timp”, a spus Bornet.
Expertul a dat ca exemple realizarea de rapoarte, analiza e-mailurilor, introducerea de date, rezumarea unor documente mari sau cercetarea în cantități mari de documente. Acest tip de utilizare a AI ține de automatizare, explică el.
„Acest mod în care putem folosi AI se numește automatizare. Acest tip de automatizare este, de obicei, realizat folosind inteligență artificială agentică, adică o inteligență artificială care este capabilă nu doar să gândească, ci și să acționeze și să execute acțiuni pe baza a ceea ce îi cerem să facă”, a explicat Pascal Bornet.
Potrivit acestuia, principalul câștig al automatizării este timpul.
„Atunci când automatizăm, câștigăm ceva care este cel mai important lucru în societatea noastră: timpul. Primim timp înapoi. Timp și, aș spune, și satisfacție, pentru că acele activități repetitive, tranzacționale, nu plac nimănui. Nimănui nu îi place să le facă. Este ca spălatul hainelor, ca spălatul vaselor”, a spus expertul.
A doua direcție este ceea ce Bornet numește „elevare”, adică folosirea AI ca un „al doilea creier”, care nu înlocuiește munca umană, ci o duce la un nivel mai înalt.
„Al doilea beneficiu-cheie este ceea ce numesc eu elevare, adică această capacitate de a avea, practic, un al doilea creier, care ne ajută să devenim cu adevărat supraoameni. Să devenim supraoameni înseamnă să primim superputeri. Ne place să creăm. Creăm artă, creăm povești, creăm orice, imagini. Ne place să creăm. AI ne ajută să creăm și mai mult, să creăm mai multe opțiuni, mai multe variante”, a spus Pascal Bornet.
El a subliniat că utilizarea corectă a AI nu înseamnă ca instrumentul să facă totul în locul omului.
„Observați că aici nu am spus niciodată că AI ar crea și noi nu am face nimic, că AI ar scrie e-mailul, iar eu doar l-aș trimite. Nu. Am spus mereu: eu fac ceva și apoi îi cer AI să mă ajute să ajung la nivelul următor. Asta este elevarea. Elevarea, dacă vreți, augmentarea. Îmi place să numesc augmentare suma celor două: automatizarea plus elevarea. Supraomul”, a declarat Bornet pentru Edupedu.ro.
Întrebat despre riscul ca elevii și studenții să își externalizeze temele, eseurile și efortul intelectual către AI, Pascal Bornet a spus că tentația este normală, pentru că oamenii caută eficiența.
„Aveți dreptate și este normal. Noi, oamenii, suntem ca majoritatea animalelor. Veți vedea că și câinii fac la fel. Căutăm eficiența maximă în tot ceea ce facem. Așa că, dacă avem o capacitate artificială, o capabilitate, care ne oferă posibilitatea să scriem un e-mail fără să trebuiască să îl facem noi și putem să îl trimitem imediat, de ce nu? Pentru că este bine. Acesta este motivul pentru care construim tehnologie”, a spus el.
Bornet a adăugat că această tendință a oamenilor de a căuta soluții mai eficiente a stat la baza dezvoltării tehnologiei, dar avertizează că folosirea AI fără efort propriu poate duce la „obezitate AI”.
„Suntem leneși prin natura noastră, ceea ce este un lucru bun, pentru că ne împinge să ne gândim cum putem automatiza lucrurile și cum le putem face mai eficient. Dar, desigur, nu vrem să cădem în ceea ce eu numesc obezitate AI”, a spus el.
Pascal Bornet explică „obezitatea AI” prin analogie cu fast-food-ul: ceva rapid, plăcut și eficient pe termen scurt, dar dăunător pe termen lung.
„Gândiți-vă la problema obezității alimentare. Este exact același lucru. Când cauți un restaurant, nu ai prea mult timp pentru că vrei să faci altceva. Te duci pur și simplu la fast-food. Fast-food-ul este grozav pentru că este rapid. Este delicios, este dulce și totul. Îți dă o stare de euforie, ești foarte fericit, vrei mai mult. Dar, pe termen lung, nu este bun pentru sănătatea ta”, a spus Bornet.
„Exact la fel este și cu AI. Obezitatea AI este același lucru. Ușor, rapid, îți dă o stare de euforie. Dar, pe termen lung, ajungi la atrofierea competențelor. Nu te mai dezvolți”, a avertizat expertul.
Bornet spune că rolul profesorilor se schimbă profund. Profesorii nu mai trebuie să fie doar transmițători de informație, ci ghizi care îi învață pe copii cum să lucreze corect cu tehnologia.
„Rolul profesorilor acum, cred că acesta este publicul dumneavoastră, devine foarte diferit de ceea ce era înainte. Trebuie să îi învățăm pe copii cum să folosească aceste instrumente în mod corect. Adică să îi învățăm cum pot automatiza, cum să găsească sarcini pe care să le automatizeze și cum să le automatizeze; cum să găsească sarcini pe care să le eleveze și cum să le eleveze; cum să eleveze în modul corect, adică fără să cadă în obezitate AI”, a spus Pascal Bornet.
Expertul a dat exemplul creării unei imagini pentru un eveniment. Înainte de a folosi AI, spune el, omul trebuie să gândească direcția, să își aducă motivația, inspirația, experiențele și criteriile. Abia apoi intervine instrumentul de inteligență artificială.
„Dacă vreau să creez ceva, să spunem că vreau o imagine foarte bună pentru acest eveniment, mai întâi voi gândi ca om. Îmi voi aduce motivația, talentul, inspirația din diferite imagini, poate din diferite evenimente care îmi plac. Aduc toate acestea la un loc și încep să mă gândesc la diferite ipoteze. Iar când ajung acolo, atunci încep să implic AI”, a spus el.
„Observați că aici nu am spus niciodată: merg direct la AI și îi spun să creeze acest lucru imediat. Mai întâi m-am gândit la el, am colectat ceea ce avea sens pentru mine, am dat direcția. Eu sunt arhitectul intenției”, a continuat Bornet.
Conceptul de „arhitect al intenției” este, în opinia lui, esențial pentru educația în epoca AI. Elevul trebuie să știe ce vrea să obțină, de ce, pentru cine și cu ce criterii, înainte să ceară instrumentului să producă variante.
„Asta este primul lucru: ești arhitectul intenției. Apoi AI îți oferă diferite opțiuni. Tu alegi dintre acele opțiuni. Tu ceri mai departe. Deci vedeți unde intervin eu, ca om. Apoi vei spune: îmi plac aceste trei opțiuni; pentru fiecare dintre cele trei opțiuni poți să faci variante diferite în funcție de acest public, în funcție de asta? Iar la final vei ajusta varianta care îți place”, a explicat el.
Bornet spune că elevii trebuie să învețe și unde intervin etica, judecata umană și „atingerea umană” în lucrul cu AI.
„Când o primești, o vei rafina pentru a aduce etica, de exemplu, pentru a aduce atingerea umană pe care AI nu a putut să o aducă. Trebuie să știi ce să ceri în prompt. Deci trebuie să știi unde să intervii în acest proces”, a afirmat Pascal Bornet.
În opinia sa, dacă elevii nu sunt învățați să intervină în mod conștient în proces, rezultatul este nu doar dependența de AI, ci și o calitate mai slabă a creației.
„Dacă nu faci asta, ajungi la obezitate AI, despre care am vorbit deja, dar nici nu obții la fel de multă valoare. Noi, ca oameni, intrăm în acest proces cu capacitatea noastră de a crea, care este diferită de capacitatea de a crea pe care o are oricare dintre aceste instrumente”, a spus expertul.
El a explicat că originalitatea umană vine din experiență, personalitate și emoții — lucruri pe care AI nu le poate reproduce cu adevărat.
„Noi aducem originalitate în contextul creației, mai ales în primul pas, cel al intenției. Iar această originalitate înseamnă că ne aducem propria poveste de viață. Cu toții am crescut de când eram copii până unde suntem astăzi. Nicio AI nu poate aduce așa ceva. Ne aducem personalitatea”, a spus Bornet.
„Ne aducem emoțiile. Iar emoțiile… iubirea este ceva pur uman. Când AI creează, ia doar datele existente și le amestecă, le potrivește, le combină în moduri diferite. Atât. Nu creează lucruri noi. Creează combinații noi”, a continuat acesta.
Întrebat dacă sistemele de educație trebuie să se schimbe, în condițiile în care elevii sunt încă evaluați prin metode asemănătoare celor folosite în generațiile anterioare, Pascal Bornet a spus că schimbarea este inevitabilă, pentru că AI nu va putea fi interzisă complet.
„Nu vom putea niciodată să interzicem complet ChatGPT în vreo școală. Și nici nu vrem să facem asta, pentru că, oricum, trebuie să îi învățăm pe copii ce este acest instrument. Iar cel mai important lucru este că ei vor avea acces la el toată viața”, a spus Bornet.
El a comparat reacția față de ChatGPT cu protestele împotriva calculatoarelor din școli.
„Este exact ca protestele din 1988 împotriva calculatorului. Profesorii erau în stradă și protestau: «Nu vrem calculatoare. Vrem ca elevii noștri să gândească și să facă calculele mental» și așa mai departe. Ce se întâmplă acum? Calculatoarele sunt peste tot. Și, în ciuda acestui lucru, încă știm să calculăm mental. Pentru că i-am învățat pe copii cum să le folosească”, a spus Pascal Bornet.
Școala trebuie să stabilească momentele și modurile în care AI poate fi folosită, în loc să încerce să o elimine complet din viața elevilor, a spus expertul.
„Există anumite perioade de timp în care nu ai nevoie de ele, nu le vrei. Și altele în care ai nevoie de ele, le vrei. Este exact același lucru. Nu vom putea niciodată să interzicem complet AI. Face parte din viața copiilor noștri, așa că rolul educației este să îi învețe cum să o folosească și cum să o folosească în mod corect”, a spus Pascal Bornet.
- Tech Talks by UPT 2026 este conferința organizată de Universitatea Politehnica Timișoara pe 15 mai, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Ediția din acest an s-a desfășurat sub tema „Irreplaceable. The Future Needs Humans” și a adus în prim-plan relația dintre progresul tehnologic, inteligența artificială și rolul esențial al oamenilor într-o lume accelerată de tehnologie. Printre invitații internaționali ai evenimentului s-au numărat Mario Draghi, fost premier al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene, jurnalistul CNN Richard Quest, Carmen Simon, Jos Dirkx, Matt Hudson, Nikki Greenberg și Pascal Bornet.
Redăm interviul complet:
Edupedu.ro: În România, în educație, nu avem o reglementare sau un ghid pentru AI, nimic. Fiecare folosește cum vrea. Studenții în felul lor, cu ChatGPT peste tot, și elevii la fel, inclusiv cei din clase mai mici, profesorii la rândul lor cum consideră. Dacă ați fi acum în fața unei clase, a unei clase de liceu, și ați avea 10 minute să le vorbiți elevilor despre AI, care ar fi principalul lucru pe care ați vrea să li-l transmiteți despre AI, despre curiozitatea lor față de AI? Pentru ce fel de lucruri ar trebui să o folosească și pentru ce nu ar trebui să folosească AI?
Pascal Bornet: Poate că pentru copii aș folosi analogii, ca să îi ajut să înțeleagă mai întâi ce este. Este o inteligență bazată pe mașină, care în prezent este capabilă să înțeleagă limbajul, să înțeleagă elemente-cheie din zona vizuală, chiar mai bine decât putem noi, ca oameni. Iar mai recent, cu inteligența artificială generativă, este capabilă să rezume, să ofere texte, povești.
Și atunci, de ce este importantă pentru ei și pentru noi? Ne ajută să devenim supraoameni, îmi place să spun. Ne oferă superputeri. Iar aceste superputeri vin pe două direcții.
Prima este că ne eliberează de acele activități repetitive, tranzacționale, pe care nimănui nu îi place să le facă, dar care ne ocupă 80% din timp. Gândiți-vă la realizarea de rapoarte, la analiza e-mailurilor, introducerea de date, rezumarea unor documente mari, toate aceste lucruri. Cercetarea în cantități mari de documente.
Acest mod în care putem folosi AI se numește automatizare. Acest tip de automatizare este, de obicei, realizat folosind inteligență artificială agentică, adică o inteligență artificială care este capabilă nu doar să gândească, ci și să acționeze și să execute acțiuni pe baza a ceea ce îi cerem să facă.
Asta este prima direcție. Iar atunci când automatizăm, câștigăm ceva care este cel mai important lucru în societatea noastră: timpul. Primim timp înapoi. Timp și, aș spune, și satisfacție, pentru că acele activități repetitive, tranzacționale, nu plac nimănui. Nimănui nu îi place să le facă. Este ca spălatul hainelor, ca spălatul vaselor, genul acesta de automatizări pe care nimeni nu vrea să le facă. Deci acesta este un lucru: automatizarea. Acesta este unul dintre aspectele-cheie, unul dintre beneficiile-cheie pe care AI ni le poate oferi.
Al doilea beneficiu-cheie este ceea ce numesc eu elevare, adică această capacitate de a avea, practic, un al doilea creier, care ne ajută să devenim cu adevărat supraoameni. Să devenim supraoameni înseamnă să primim superputeri.
Ne place să creăm. Creăm artă, creăm povești, creăm orice, imagini. Ne place să creăm. AI ne ajută să creăm și mai mult, să creăm mai multe opțiuni, mai multe variante. Ne ajută să ajustăm aceste variante. Ne ajută.
Asta este pentru creativitate. Pentru gândire critică, ne ajută să identificăm opțiuni diferite, scenarii diferite, posibilități diferite de decizie. Ne ajută și să comunicăm mai bine. De exemplu, poate să revizuiască un e-mail sau un mesaj pe care l-am redactat și să îl facă într-un alt ton, sau să îl facă mai clar, sau să îl personalizeze pentru un anumit public.
Observați că aici nu am spus niciodată că AI ar crea și noi nu am face nimic, că AI ar scrie e-mailul, iar eu doar l-aș trimite. Nu. Am spus mereu: eu fac ceva și apoi îi cer AI să mă ajute să ajung la nivelul următor. Asta este elevarea. Elevarea, dacă vreți, augmentarea. Îmi place să numesc augmentare suma celor două: automatizarea plus elevarea. Supraomul.
Deci atunci când câștigi timp prin automatizare, ai mai mult timp să lucrezi la superputerile tale, să te educi și să faci lucrurile pentru care nu avem niciodată timp. Iar aceste lucruri pot însemna să petrecem mai mult timp cu familiile noastre, mai mult timp cu membrii echipei, cu clienții noștri și așa mai departe.
Edupedu.ro: Pentru o minte tânără este foarte ușor să exporte aceste sarcini către inteligența artificială și să nu le mai facă ea însăși…
Pascal Bornet: Cu siguranță, aveți dreptate și este normal. Noi, oamenii, suntem ca majoritatea animalelor. Veți vedea că și câinii fac la fel. Căutăm eficiența maximă în tot ceea ce facem.
Așa că, dacă avem o capacitate artificială, o capabilitate, care ne oferă posibilitatea să scriem un e-mail fără să trebuiască să îl facem noi și putem să îl trimitem imediat, de ce nu? Pentru că este bine. Acesta este motivul pentru care construim tehnologie. Despre asta este vorba: pentru că suntem leneși prin natura noastră, ceea ce este un lucru bun, pentru că ne împinge să ne gândim cum putem automatiza lucrurile și cum le putem face mai eficient.
Dar, desigur, nu vrem să cădem în ceea ce eu numesc obezitate AI.
Edupedu.ro: Ce înseamnă asta?
Pascal Bornet: Obezitatea AI – gândiți-vă la problema obezității alimentare. Este exact același lucru. Când cauți un restaurant, nu ai prea mult timp pentru că vrei să faci altceva. Te duci pur și simplu la fast-food.
Fast-food-ul este grozav pentru că este rapid. Este delicios, este dulce și totul. Îți dă o stare de euforie, știți, ești foarte fericit, vrei mai mult. Dar, pe termen lung, nu este bun pentru sănătatea ta.
Exact la fel este și cu AI. Obezitatea AI este același lucru. Ușor, rapid, îți dă o stare de euforie. Dar, pe termen lung, ajungi la atrofierea competențelor. Nu te mai dezvolți.
Edupedu.ro: Deci trebuie să îți iei timp ca să îți exersezi creierul?
Pascal Bornet: Exact. Ce înseamnă asta? Înseamnă că rolul profesorilor acum, cred că acesta este publicul dumneavoastră, devine foarte diferit de ceea ce era înainte.
Trebuie să îi învățăm pe copii cum să folosească aceste instrumente în mod corect. Adică să îi învățăm cum pot automatiza, cum să găsească sarcini pe care să le automatizeze și cum să le automatizeze; cum să găsească sarcini pe care să le eleveze și cum să le eleveze; cum să eleveze în modul corect, adică fără să cadă în obezitate AI.
De exemplu, dacă vreau să creez ceva, să spunem că vreau o imagine foarte bună pentru acest eveniment, mai întâi voi gândi ca om. Îmi voi aduce motivația, talentul, inspirația din diferite imagini, poate din diferite evenimente care îmi plac. Aduc toate acestea la un loc și încep să mă gândesc la diferite ipoteze. Iar când ajung acolo, atunci încep să implic AI.
„Ok, AI, ajută-mă să construiesc câteva opțiuni” – și îmi construiește 10, 20 de opțiuni. Este grozav. Nouă ne-ar lua câteva luni, foarte mult timp, să facem asta.
Observați că aici nu am spus niciodată: merg direct la AI și îi spun să creeze acest lucru imediat. Mai întâi m-am gândit la el, am colectat ceea ce avea sens pentru mine, am dat direcția. Eu sunt arhitectul intenției.
Edupedu.ro: Dar nu învățăm asta acum la școală…
Pascal Bornet: Asta este primul lucru: ești arhitectul intenției. Apoi AI îți oferă diferite opțiuni. Tu alegi dintre acele opțiuni. Tu ceri mai departe. Deci vedeți unde intervin eu, ca om. Apoi vei spune: îmi plac aceste trei opțiuni; pentru fiecare dintre cele trei opțiuni poți să faci variante diferite în funcție de acest public, în funcție de asta? Iar la final vei ajusta varianta care îți place.
Când o primești, o vei rafina pentru a aduce etica, de exemplu, pentru a aduce atingerea umană pe care AI nu a putut să o aducă. Trebuie să știi ce să ceri în prompt. Deci trebuie să știi unde să intervii în acest proces.
Dacă nu faci asta, ajungi la obezitate AI, despre care am vorbit deja, dar nici nu obții la fel de multă valoare. Noi, ca oameni, intrăm în acest proces cu capacitatea noastră de a crea, care este diferită de capacitatea de a crea pe care o are oricare dintre aceste instrumente.
Noi aducem originalitate în contextul creației, mai ales în primul pas, cel al intenției. Iar această originalitate înseamnă că ne aducem propria poveste de viață. Cu toții am crescut de când eram copii până unde suntem astăzi. Nicio AI nu poate aduce așa ceva.
Ne aducem personalitatea. Și, dacă aveți copii, înțelegeți că, chiar dacă cresc în același mediu, cu aceiași părinți, sunt foarte diferiți. Ne aducem emoțiile. Iar emoțiile… iubirea este ceva pur uman.
Când AI creează, ia doar datele existente și le amestecă, le potrivește, le combină în moduri diferite. Atât. Nu creează lucruri noi. Creează combinații noi.
Deci, dacă nu facem acești pași în modul corect, nu doar că ne intoxicăm prin faptul că devenim obezi AI, dar creăm și mai puțină valoare, pentru că nu ne aducem originalitatea în poveste.
Edupedu.ro: Sistemele noastre de educație îi evaluează, în general, pe oameni prin metode care erau folosite și când eram noi la școală. Trebuie să se schimbe pentru a se adapta acestei generații, pentru a-i învăța cum să dea prompturi, cum să lucreze cu un instrument AI și cum să îl evalueze?
Pascal Bornet: Am discutat deja ce trebuie făcut diferit. Acum, de ce trebuie să fie diferit?
Nu vom putea niciodată să interzicem complet ChatGPT în vreo școală. Și nici nu vrem să facem asta, pentru că, oricum, trebuie să îi învățăm pe copii ce este acest instrument. Iar cel mai important lucru este că ei vor avea acces la el toată viața, deci trebuie…
Mai mult, este exact ca protestele din 1988 împotriva calculatorului. Profesorii erau în stradă și protestau: „Nu vrem calculatoare. Vrem ca elevii noștri să gândească și să facă calculele mental” și așa mai departe.
Ce se întâmplă acum? Calculatoarele sunt peste tot. Și, în ciuda acestui lucru, încă știm să calculăm mental. Pentru că i-am învățat pe copii cum să le folosească.
Există anumite perioade de timp în care nu ai nevoie de ele, nu le vrei. Și altele în care ai nevoie de ele, le vrei. Este exact același lucru. Nu vom putea niciodată să interzicem complet AI. Face parte din viața copiilor noștri, așa că rolul educației este să îi învețe cum să o folosească și cum să o folosească în mod corect.
English summary of the interview:
Pascal Bornet, international expert in artificial intelligence and automation, says in an interview with Edupedu.ro that schools will never be able to fully ban ChatGPT or other AI tools, nor should they try to do so. Instead, he argues, the role of education is to teach children how to use AI correctly, as a tool that supports learning rather than replaces thinking.
Bornet describes AI as a technology that can give people “superpowers” in two main ways: through automation, by freeing them from repetitive tasks, and through elevation, by acting as a “second brain” that helps improve creativity, critical thinking and communication. However, he warns that students should not simply outsource their homework, essays or thinking to AI.
He introduces the concept of “AI obesity”, comparing excessive and passive use of AI to fast food: it is quick, easy and satisfying in the short term, but harmful in the long run because it leads to “skill atrophy” and prevents personal development.
According to Bornet, teachers now have a different and more important role: they must teach students when and how to use AI, how to automate tasks, how to improve their work with AI, and how to avoid becoming dependent on it. He says students should remain the “architects of intent” — they should define the direction, purpose, values and ethical choices of their work before asking AI to generate options.
Bornet also argues that education systems must change their methods of teaching and assessment. He compares the current debate about ChatGPT with past resistance to calculators in schools, noting that calculators are now everywhere, yet students still learn mental math because schools taught them how to use the tool appropriately. In the same way, he says, AI is already part of children’s lives, so education must teach them to use it responsibly and correctly.
