Ion Zoican, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a vorbit despre proiectul legii salarizării 2026 și a afirmat că „sunt eliminate o serie de, să spunem, activități care aduceau beneficii colegilor noștri”. Acesta a amintit de dirigenție, gradația de merit, sporul de doctorat și indemnizația de hrană. Declarațiile au fost făcute pentru Știrile Terra Sat.
- Pe 28 mai a avut loc prima rundă de negocieri cu sindicatele din Educație pe marginea proiectului de lege a salarizării în sistemul public.
- Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că vineri, 12 iunie, va avea o nouă serie de negocieri pe Legea Salarizării cu sindicatele din Educație.
Secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ a vorbit despre sumele compensatorii din proiectul de lege și a spus că „în momentul când legea respectivă își pierde din efect, adică peste 5-6-10 ani de zile, acele sume se elimină și atunci salariile se văd în realitate așa cum arată ele, adică ciuntite”:
„Sunt eliminate o serie de, să spunem, activități care aduceau beneficii colegilor noștri: dirigenția care este o activitate pe care o știm de zeci de ani și a fost remunerată ca funcție distinctă. Este vorba despre gradația de merit care este eliminată, sporul de doctorat eliminat, vorbim de reducerea sporului de izolare din mediul rural, vorbim despre indemnizația de hrană eliminată. Chiar dacă Guvernul sau Ministerul Muncii spune că veniturile nu vor scădea și că se vor da sume compensatorii, este adevărat, dar în legislație introduse aceste sume compensatorii, în momentul când legea respectivă își pierde din efect, adică peste 5-6-10 ani de zile, acele sume se elimină și atunci salariile se văd în realitate așa cum arată ele, adică ciuntite”, a precizat Ion Zoican.
Ion Zoican a explicat ce se va întâmpla dacă angajații din Învățământ nu o să fie plătiți corespunzător:
„Sper să existe înțelegere și toți cei care construiesc legea să facă efortul să aducă bani mai mulți și să plătească ceea ce au de plătit, că altfel ajungem în ipostaza în care educația este tratată așa cum o tratează ei, așa se duce pe apa sâmbetei. Adică nu poți să ai un suport real și o stare de spirit bună dacă vezi că în fiecare zi îți modifică legislația și pe zi ce trece se mai găsește Guvernul să mai ia. De la cine? Tot de la cei care au luat dintotdeauna. Adică astea sunt, spunem noi, nu sunt altceva decât tactici politice care duc, în timp, duc la îndepărtarea omului de educație.”
Recent, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „niciun venit nu va scădea”. Ministrul interimar al Muncii a vorbit despre o compensare salarială în cazul bugetarilor ale căror venituri ar scădea când intră în vigoare noua legea (1 ianuarie 2027).
Conform proiectului, diferență salarială tranzitorie ar urma să fie acordată până pe 31 decembrie 2031.
Iată ce prevede proiectul pus în dezbatere publică:
ART. 32 – „(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(2) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art.16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(3) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art.17, alin.(1) – (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În calculul cuantumului salariului lunar aferent lunii decembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
(5) Diferența salarială tranzitorie se calculează și se plătește lunar, individual, pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031.
(6) Diferența salarială tranzitorie nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 21 alin.(2)”
Despre proiectul Legii salarizării 2026
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Citește și:
Legea salarizării 2026. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Niciun român nu va pierde vreun leu / Angajații ale căror salarii scad după aplicare noii legi vor primi lunar o compensație până în decembrie 2031, potrivit proiectului
Lider sindical, despre protestul din 17 iunie: La momentul acesta nu putem vorbi despre afectarea elevilor. Protestul nostru este îndreptat pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește viitoarea lege a salarizării
Indemnizația de dirigenție și grilele pentru salariul profesorului debutant, subiecte în noile discuții pe legea salarizării, anunță ministrul Muncii
George Purcaru, FSLI: După o lovitură grea primită în vara anului 2025, iată că vine acum bomboana de pe colivă – legea salarizării. Chiar avem scăderi de venituri, dacă această lege va fi adoptată în această formă
BREAKING Miting și marș de protest pe 17 iunie în București, anunțate de sindicatele profesorilor / Liderii FSLI și FSE cer mobilizarea a cel puțin 20.000 de participanți și avertizează că „învățământul este la un pas de colaps”
Sindicatele din Educație n-au primit garanția că salariul profesorului debutant va fi echivalent cu salariul mediu brut pe economie în noua lege a salarizării, după consultările de joi de la Ministerul Muncii – document
Blocarea anului școlar 2025-2026. George Purcaru, FSLI: Este posibil orice. În funcție de cum vor evolua discuțiile la Ministerul Muncii, vom face și formele de protest
Legea salarizării 2026. Marius Nistor: Urmează să aibă loc peste încă o săptămână o nouă întâlnire, iar în funcție de rezultatul întâlnirii vom avea o nouă grevă. Ne-am săturat de consultări, profesorii merită negocieri
