Școala este pusă într-o competiție inegală cu platformele digitale, care folosesc mecanisme sofisticate pentru captarea și menținerea atenției copiilor și adolescenților susține Leonard Azamfirei, rectorul Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș. „Trebuie reguli clare de vârstă, verificare reală, setări protective implicite, disciplină în școli și responsabilizarea legală a platformelor. Doar așa putem preveni anestezierea intelectuală a tinerei generații”, a declarat Leonard Azamfirei, pentru stiridecluj.ro.
„În fiecare școală se vede aceeași scenă: profesori care încearcă să construiască atenție și gândire critică, și copii care vin deja «tăiați» în bucăți de notificări, clipuri, reacții, comparații sociale. Este o iluzie periculoasă să credem că școala sau orice altă instituție poate fi lăsată singură să «educe» împotriva rețelelor sociale”, a susținut Leonard Azamfirei, citat de stiridecluj.ro.
„O industrie care dă dependență”
Rectorul UMFST explică faptul că asimetria dintre educație și industria digitală este una structurală. Platformele nu concurează cu școala în mod neutru, ci folosesc știința comportamentală pentru a maximiza timpul petrecut online.
„Platformele lucrează cu dopamină, cu recompensă variabilă, cu feed infinit. Totul este asimetric, nedrept și planificat. Școala și familia nu pot concura singure cu o industrie care angajează psihologi comportamentali, testează A/B emoții și optimizează micro-secundă cu micro-secundă ce te face să rămâi”, a spus Azamfirei.
Responsabilitatea părinților nu este suficientă
Deși recunoaște rolul familiei, rectorul atrage atenția că transferarea întregii responsabilități asupra părinților este nerealistă și injustă într-un context dominat de algoritmi.
„Părinții au responsabilități, dar nu pot concura cu o industrie care proiectează dependență. Când produsul este conceput să creeze capturare, nu mai este alegere informată, ci capturare. A arunca totul pe umerii familiei este echivalent cu a spune: «descurcați-vă cu fumul, noi nu reglementăm fabrica»”, afirmă rectorul.
Efecte directe asupra sănătății mintale și școlii
Leonard Azamfirei subliniază că impactul rețelelor sociale nu este doar educațional, ci și psihologic, cu efecte vizibile asupra sănătății mintale și a performanței școlare.
„Scade atenția susținută, explodează anxietatea, somnul e afectat, bullying-ul devine spectacol, iar școala pare plictisitoare pentru un creier condiționat la stimul maxim. Nu e o generație mai slabă, ci o generație expusă unei tehnologii care recalibrează normalul”, avertizează acesta.
Restricțiile nu sunt cenzură, ci igienă socială
Rectorul UMFST susține că intervenția statului și a instituțiilor nu trebuie privită ca o formă de cenzură, ci ca o măsură de protecție a dezvoltării copiilor.
„Nu interzicem idei, reglementăm accesul la un produs comercial care produce efecte predictibile asupra dezvoltării. Copilăria nu poate fi lăsată pe mâna algoritmilor, iar educația nu are voie să fie condamnată la un concurs pe care nu îl poate câștiga cinstit. Trebuie reguli clare de vârstă, verificare reală, setări protective implicite, disciplină în școli și responsabilizarea legală a platformelor. Doar așa putem preveni anestezierea intelectuală a tinerei generații.”
Informații de context
Declarațiile vin în contextul unei dezbateri tot mai intense privind utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolescenți, rolul școlii în educația digitală și necesitatea unor reglementări clare pentru protejarea sănătății mintale a elevilor.
În România a început o dezbatere publică privind limitarea accesului copiilor la aplicații de social media. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, le-a cerut parlamentarilor să inițieze o lege care să limiteze accesul copiilor sub 15-16 ani la rețelele sociale, argumentând că nu mai este suficient să fie invocată doar responsabilitatea părinților, într-un mediu dominat de interese comerciale. În replică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut că soluția ar trebui să fie educația, iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avertizat că aplicarea unei interdicții ar presupune mecanisme de verificare care pot ridica probleme legate de supraveghere și libertăți civile.
Citește și:
EXCLUSIV Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al OMS în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon: Pledez pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani
BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”
Ministrul Sănătății acuză că propunerea lui Arafat nu ar fi echilibrată: Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii” / Rogobete anunță că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri
EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale / Plus: Școala absolvită de președintele Nicușor Dan pilotează un program de reducere a agresivității și altor efecte ale utilizării social-media care poate fi exemplu pentru Guvern
Sorin Costreie, consilier prezidențial, reacție la propunerea lui Raed Arafat de a limita conturile adolescenților pe rețelele sociale: Ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană
Kelemen Hunor, despre limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare: Cu toată bunăvoința lui Arafat, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală, de societate, de familie, discuții, dezbateri
STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții
România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare
EXCLUSIV Luciana Antoci, consiliera premierului pe educație: Școala nu poate asuma singură responsabilitatea gestionării consumului problematic de social media în rândul elevilor, care a atins pragul de alertă
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
