Liga Studenților din Iași acuză Facultățile de Drept de ipocrizie: “își construiesc o imagine falsă de apărătoare ale eticii academice” prin solidarizarea cu decizia Universității din București de a exmatricula 45 de studenți

9.643 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Facultățile de Drept din mai multe universități din țară sunt acuzate de Liga Studenților din Iași, printr-un comunicat emis luni, că încearcă să își construiască o “imagine falsă de apărătoare ale eticii și integrității academice”, prin mesajele lor de solidarizare cu decizia Universității din București de a exmatricula 45 de studenți acuzați de fraudă. Organizația susține că facultățile de profil “au probleme serioase de transparență, morală, etică și integritate academică”.

Liga oferă mai multe exemple care să-i susțină afirmațiile, începând cu teza de doctorat a vicepreședintelui CSM Codruț Olaru, care l-a avut drept coordonator pe Tudorel Toader, rectorul Universității A.I. Cuza din Iași. Comunicatul face trimitere și la lipsa de poziție față de “existența în corpul profesoral al Facultății de Drept din București a doi profesori condamnați penal”, Dan Șova și Aurel-Jean Andrei.

Mesajul Ligii Studenților din Iași, integral:

Liga Studenţilor din Iaşi acuză Facultăţile de Drept de ipocrizie după solidarizarea cu decizia Universităţii din Bucureşti de a-i exmatricula pe cei 45 de studenţi

Liga Studenților din Iași critică Facultăţile de Drept din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu pentru faptul că se folosesc de cazul exmatriculării celor 45 de studenţi jurişti de la Bucureşti pentru a-şi construi o imagine falsă de apărătoare ale eticii şi integrităţii academice în contextul în care aceste facultăţi au probleme serioase de transparenţă, morală, etică şi integritate academică, management al calităţii şi desfăşurării activităţii didactice. Organizaţia anunţă ca va demara un audit de calitate al activităţii facultăţilor de drept din România. 

Majoritatea cadrelor didactice de la facultăţile de drept au acoperit în mod tacit, dar şi direct, plagiatul descoperit de jurnalista Emilia Şercan în teza de doctorat a lui Codruţ Olaru, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care l-a avut drept coordonator pe Tudorel Toader. Cu excepţia unui cadru didactic de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, niciun profesor de drept de la facultăţile din Hexagon nu a fost de acord să facă parte dintr-o comisie de analiză a tezei de doctorat în drept a lui Codruţ Olaru coordonată de Tudorel Toader. 

Mai mult, cadrele didactice din comisia juridică a CNATDCU au acoperit plagiatul lui Olaru, ignorând documentaţia de la dosar care demonstra că peste 44% din teză este plagiată. În general, profesorii din cele şase facultăţi din Hexagon (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Craiova)  au o reticenţă foarte mare în ceea ce priveşte analizarea suspiciunilor de plagiat din rândurile propriilor colegi de catedră, protejându-se reciproc, ca o castă.

Cadrele didactice din facultăţile de drept nu au luat nicio poziţie morală faţă de existenţa în corpul profesoral al Facultăţii de Drept din Bucureşti a doi profesori condamnaţi penal în ultimii ani: conf. univ. dr. Dan Şova, fost senator şi ministru al Transporturilor (PSD), şi lect. univ. dr. Aurel-Jean Andrei.

Peste jumătate dintre profesorii de la Facultăţile de Drept din Iaşi şi Sibiu, respectiv un sfert dintre profesorii de la Facultatea de Drept din Craiova nu şi-au publicat CV-urile şi lista de lucrări ştiinţifice pe site-ul instituţiei. La Facultatea de Drept de la Universitatea de Vest din Timişoara niciun profesor nu are CV-ul şi lista de lucrări publicată.

Niciuna dintre facultăţile de drept din Hexagon nu publică rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi pentru fiecare profesor în parte, aşa cum sunt obligate prin art. 303 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 şi art. 11 alin. 2 din OMECTS 3666/2012. Mai mult, când Liga Studenţilor (LS IAŞI) a solicitat în baza Legii 544/2001 a accesului la informaţii de interes public aceste rezultate, universităţile au refuzat să le comunice, fiind acţionate în instanţă de Ligă. Cadrele didactice de la facultăţile de drept au fost chemate de rectorate în ajutorul departamentelor juridice ale universităţilor pentru a o oferi argumente în sprijinul încălcării şi eludării aplicării drepturilor studenţilor. Până la urmă, instanţele au dat dreptate Ligii Studenţilor, iar acum instituţiile sunt obligate să comunice aceste rezultate nominal, pentru fiecare profesor în parte.

Amintim faptul că Facultatea de Drept din Bucureşti a deschis în 2016 o adevărată „cutie a Pandorei” prin eliminarea tezei (lucrării) de licență ca parte a examenului de finalizare a studiilor, pe motiv că softurile antiplagiat ar fi prea scumpe și că profesorii nu au timp suficient să verifice tezele de licență. Reprezentanții facultății au intervenit în acest sens pe lângă Mircea Dumitru, rector suspendat al Universității din București și ministru al Educației la data respectivă, pentru a emite Ordinul nr. 6125/2016 care a creat cadrul legal pentru această posibilitate.

Totodată, studenții de la facultățile de drept nu sunt învățați să realizeze pe cont propriu raționamente juridice, să formuleze argumente și înscrisuri pe care să le susțină în fața unei comisii, unei autorități sau a unui complet de judecată, ci li se cere să reproducă noțiuni și texte legale în mod mecanic, fără vreun fundament pedagogic. Acest fapt se datorează în principal numărului mare de evaluări, teste și examene tip grilă, preferate până la obsesie de majoritatea cadrelor didactice din rațiuni de timp, precum și lipsei unor mecanisme clare – precum evaluarea cadrelor didactice de către studenți – prin care activitatea de predare să fie realizată în interesul studenților cu scopul învățării, nu al profesorilor cu scopul îndeplinirii normei. Există chiar programe de masterat („carieră judiciară”) care au ca scop pregătirea absolvenților de drept pentru examenele de admitere în profesie (INM, Barou, Notariat) prin rezolvarea de teste grilă.

«Într-o ţară cu inflaţie de jurişti ducem o lipsă acută de moralitate, cultură juridică și capacitate de înțelegere reală a regimului de drepturi și libertăți. Facultățile de Drept nu pregătesc juriști în adevăratul sens al cuvântului, ci doar persoane care pot reproduce texte juridice și care pot rezolva teste grilă. Sancțiunile acordate pentru tentativele de fraudare a examenelor nu rezolvă în niciun fel cauza fraudării evaluărilor, fiind o soluție aparentă, de formă, nicidecum una de fond.

Dintr-un studiu pe care îl prelucrăm în prezent la nivelul centrului universitar Iași, reiese că peste 41% dintre studenți au copiat la cel puțin două examene, iar în 63% consideră fraudarea examenelor a fi un gest obișnuit în facultatea lor. Dintre motivele pentru care studenții apelează la copiat 75% dintre respondenți consideră că materia este prea vastă / greu de asimilat, 59% profesorul nu explică suficient de clar, 32% pentru că profesorii tolerează copiatul, 68% pentru că studentul nu s-a organizat suficient de bine și 60% pentru că materia respectivă este irelevantă.

Cazul celor 45 de studenți de la Facultatea de Drept din București trebuie cercetat prin cunoașterea, interpretarea și aplicarea tuturor normelor legale în vigoare. Există o șansă foarte serioasă ca, la contestarea în instanță a deciziei de exmatriculare, sancțiunea să fie anulată, studenții reînmatriculați și să primească bursele neîncasate și daune morale și chiar materiale. Nu este normal ca facultățile de drept să își construiască reputația academică pe capacitatea de a sancţiona derapajele studenţilor, în loc să își rezolve problemele de transparență și integritate academică, precum și problemele didactice profunde care îi determină pe studenți să apeleze, în mod regretabil, la metode de fraudare a examenelor.» a declarat Iulian-Alfred Husac, vicepreședinte Liga Studenților (LS IAȘI).

Photo 87067512 © PiatroderbradoDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


13 comments
  1. orice absolvent de drept spune că nu poate ține pasul cu schimbărilegislative, nici dacă stă cu nasu-n documentație permanent; pt asta, oamenii fac echipe..
    tocmai ei sancționează pe cei care se documentează?

    1. Nu este asa! Nu sunt singurii in lume care studiază la drept in lumea asta. Fiul meu studiază in Olanda, au avut toate examenele on-line, inclusiv teste grila, tomuri întregi de citit si nu a existat gruppe social media ca sa trișeze in grup examenele, este de neconceput. Pai sau vrem sa fim ca in vestul civilizat sau vrem sa rămânem in mocirla turco-balcanica? din asemenea studenti se nasc judecatori ca cei din completele “negre” sau procurori gen “Portocala” si restul.

  2. Anormal ar fi sa scriu ca Liga studenților la Drept din Iași ar trebui sa vadă ipocrizia din curtea lor, adică ‘prim ipocritul’ Facultății. Evident, nu voi începe asa, ci voi pune o întrebare, retorica oarecum: Domnilor studenți, vi se pare normal sa răspundem la război, cu război? Dacă ‘da’, e vai de evoluția societății noastre și e vai de cei care ajung la un moment dat sa li se facă dreptate. Oricum, cunoaștem ca între justiție și adevăr e o mare distanta, precum între credință și biserica!
    In rest, învățați, fiți mai buni ca cei care va învață și fiți adevărate motoare ale schimbării în bine a societății!

  3. In drept nu trebuie sa existe nicio teza de doctorat. Doctoratul presupune cercetare. Ce cercetare face un judecător sau orice alt jurist.
    Doctoratele actuale sunt luate doar pentru sporuri.
    Inteleg un doctorat pe un drept comparat sau istorie a dreptului, dar nu pot inteleg un doctorat pe orice alta ramura de drept.
    O porcarie maxima. Radeam de Ceauseasca, dar vad acum 67.000 de Ceausesti, doctori in drept.

  4. Faptul ca exista profesori cu probleme nu e o justificare pentru a lasa studentii sa copieze la examene. Fiecare sa plateasca pentru ceea ce a facut, conform regulamentelor si legilor.

  5. Haide să legalizăm copiatul, dar nu numai pentru cei de la Drept, și pentru restul universităților, la Sculptură, la ANEFS, la clasa pregătitoare, la certificatele ORNISS, etc. Iar șefi peste Autoritatea de liber la copiat să pună tineretul USR că doar s-au indignat primii inter pares…

  6. Stimate preşedinte al Ligii Studenţilor din Iaşi,

    Ştii la fel de bine ca toţi ceilalţi că în România aprecierea profesorilor de către studenţi este un instrument de răzbunare pe dascăl, instrument aflat în mâna studentului.
    În multe Senate din universităţile româneşti s-a adus în discuţie acest fapt. Cum poate un student care nu participă la cursuri să scrie în apreciere că dascălul nu foloseşte instrumente moderne, când toate cursurile acelui dascăl se desfaşoară cu videoproiectoare şi discuţii pe baza materialului? Cum poate scrie un student la o facultate tehnică fără măcar să citească materialul prezentat la curs că nu sunt incluse noutăţi? Mai ales la orele unui dascăl care îşi actualizează cursul în fiecare an.
    Desigur, trebuie să acoperim impostura şi frauda, indiferent de care parte ar fi ea.

  7. De acord. Probleme de etică nu sunt însă doar la Drept. Derapajele profesorilor universitari nu au fost analizate niciodată cu aceeași măsură. Doamna de la FLLS, catedra de Suedeză, nu numai că încă preda, dar nu s- făcut public rezultatul anchetei Comisiei de integritate. S-a spus că cei care au întocmit memoriul erau oricum studenți de nota 5, cu alte cuvinte, discuția nu merită atenția. As vrea sa va întreb însă: când ai o concurență de 9 pe loc, poate fi vorba de studenți de nota 5?
    Lista este lungă, nu cred că există student al Universității București care sa nu aibă ceva relevant de spus despre cel puțin un profesor. Însă dacă e să fim obiectivi, să-i judecăm cu aceeași măsură pe toți.

    1. daca ai in anul I, dupa un concurs de admitere cu 9 pe un loc studenticare cau intrat cu nota 5 inseamna ca au fost prea multe locuri la facultatea respectiva sau ca standardul cerut este la un nivel penibil ceea ce este , in mod evident, problema respectivei facultati. Sigur ca si un student care a fost admis cu ~5 poate absolvi magna cum laude, dar va fi doar o exceptie

  8. Copii au dreptate,universitățile fac multe abuzuri.De exemplu la Spiru Haret la psihologie daca vrei sa te transferi ți se spune că la ei este interzis asa ceva.Nu mai spun de faptul că esti picat la examen în mod intenționat ca sa plătești apoi restanță, în cel mai bun caz.Cursurile sunt facute de mântuială.In mod normal,la o facultate care are ca sursă de finanțare studentul te astepti sa ai cursuri /seminarii coerente/practice/frumos facute dar ai surpriza sa nu fie așa si daca vrei sa pleci ți se refuză transferul.Asta e metoda lor de a tine studenții.
    La licență e alta bătaie de joc.

    1. Nu, de la Spiru Haret nu te aștepți la lucruri mărețe. Dacă vrei să faci facultate pe bune nu te duci la Spiru Haret.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Abonamentele la internet pentru o treime din cele 250 de mii de tablete cumpărate de Ministerul Educației pentru elevi, în pandemie, au expirat. Încă 100 de mii expiră luna viitoare. Dispozitivele nu mai pot fi folosite decât în zone Wi-Fi / Sorin Ion: Am putea să lăsăm școlilor posibilitatea contractării de abonamente de internet

Achiziția de tablete în primele luni din pandemie a trimis în școlile din România circa 250 de mii de dispozitive cumpărate de Ministerul Educației prin Oficial Național de Achiziții Centralizate,…
Vezi articolul

Platformă pentru „Săptămâna verde”, lansată de Ministerul Educației și Ministerul Mediului cu trei zile înainte să înceapă programul / Ce resurse educaționale pot găsi elevii și profesorii

O platformă de resurse educaționale pentru a susține organizarea activităților din cadrul Programului „Săptămâna verde” a fost lansată vineri de Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, potrivit unui…
Vezi articolul