Liliana Preoteasa, Ministerul Educației: Nu putem să judecăm sistemul de învățământ pe baza rezultatelor de la olimpiadele internaționale / TIMSS ia în calcul nu doar rezultatele stricte ale elevilor, ci și contextul social-economic în care își desfășoară acești copii activitatea. Or asta, din nefericire, aș spune că noi nu prea facem

Sistemul de evaluare internațională TIMSS ia în calcul nu doar rezultatele stricte ale elevilor, răspunsul lor la itemii de evaluare, ci și contextul social-economic în care își desfășoară acești copii activitatea. Or asta, din nefericire, aș spune că noi nu prea facem la nivel național, a declarat Liliana Preoteasa, directorul Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din Ministerul Educației, la conferința de prezentare a rezultatelor detaliate ale TIMSS 2019, organizată de Universitatea din București

„Nu putem să judecăm sistemul de învățământ pe baza rezultatelor de la olimpiadele internaționale”, a precizat Preoteasa, care a spus că o concluzie de tipul „avem mulți olimpici, sistemul de educație este unul bun” este greșită.

Directorul UMPFE, care a fost managerul de proiect și pentru testarea TIMSS 2011, a mai spus că susține „în ciuda celor care spun de ce să mai participăm la testările internaționale că oricum nu suntem buni la ele sau că la ce ne folosește”, ca să se găsească „o soluție, chiar legală, în care se spune că ministerul finanțează sistematic aceste participări, fără a lăsa acest lucru la nivelul unei hotărâri de guvern care să spună dacă participăm sau nu, în fiecare an, la aceste testări”. Preoteasa a făcut această mențiune pentru că în 2015 România nu a mai finanțat participarea la testarea TIMSS.

Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mult spun că au puține cărți în casă, mulți reclamă agresivitate între colegi, iar peste jumătate nu își proiectează o carieră ce include științele, deși atitudinea generală față de matematică și științe este, în general, una pozitivă. Așa se prezintă elevii români în cadrul studiului TIMSS 2019 – “Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”, făcut public inițial în decembrie, când Edupedu.ro a notat că România a înregistrat cel mai slab punctaj dintre statele UE în evaluarea coordonată la nivel local de Universitatea din București.

• Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obținut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creștere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Științe punctajul a fost 470, și aici fiind o creștere față de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 și 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio țară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie.

Redăm declarațiile făcute de Liliana Preoteasa:

„În 2011 participarea la evaluarea TIMSS a fost finanțată printr-un proiect din fonduri europene la care, nu știu dacă întâmplător, am fost manager. În acel proiect au fost elaborate studii destul de amănunțite și chiar ghiduri pentru profesori, încercând să tragem învățăminte din ceea ce ne spune evaluarea internațională TIMSS și ceea ce ne spune în aceeași măsură și PISA. Dar în 2015, care era următoarea participare, la următoarea desfășurare a Programului TIMSS nu s-au găsit fondurile pentru a participa. Cu alte cuvinte, deși România a participat de la început la proiectul TIMSS, în 2015 a fost o întrerupere. Cred că trebuie găsită o soluție, chiar legală, în care se spune că ministerul finanțează sistematic aceste participări, fără a lăsa acest lucru la nivelul unei hotărâri de guvern care să spună dacă participăm sau nu, în fiecare an, la aceste testări. Deci susțin acest demers, în ciuda celor care susțin că „de ce să mai participăm pentru că oricum nu suntem foarte buni?” și „la ce ne folosește?”.

Aceste studii ne spun foarte mult, ne spun în primul rând faptul că ne putem situa într-un anume moment în raport cu alții și ideea aceasta este în contextul în care evaluarea sau percepția publică despre sistemul de învățământ românesc a fost pentru o lungă bucată de vreme, percepția referitoare la olimpici. Avem olimpici în toate domeniile, avem foarte multe premii la olimpiade naționale și internaționale, concluzia care se trage de aici, în mod greșit din punctul meu de vedere, este că avem un sistem de învățământ extraordinar. Evaluările internaționale nu ne spun acest lucru, de altfel nici cele naționale, pentru că și analiza de la Evaluarea națională și de la Bacalaureat arată același lucru legat de performanțele pe care elevii români le au la aceste evaluări externe. Deci nu putem să judecăm sistemul de învățământ pe baza rezultatelor de la olimpiadele internaționale, pentru că procentul celor care participă este foarte mic în raport cu numărul total de elevi din sistem, ei sunt niște copii deosebiți, din multe puncte de vedere și extrem de motivați, ceea ce nu găsim la toate nivelurile. Este important, în primul rând, să ne putem compara cu alții, iar în al doilea rând este foarte important să ne comparăm cu noi înșine și cu felul în care am evoluat față de participările anterioare. În cazul studiului din acest an constatăm că avem o creștere comparativ cu anul 2011, când a fost ultima participare. Rămâne, sigur, să analizăm mai în profunzime care sunt argumentele, care sunt motivele pentru care am avut această creștere.

S-a schimbat ceva în curriculum? Da, asta este cel mai important și raportul menționează. S-a schimbat ceva în tehnicile de predare? Desigur, dar raportul spune că mai trebuie schimbat. Deci e important să știm cum suntem față de alții, e important să știm cum suntem față de noi înșine și a treia idee ar fi că este extrem de important să avem o abordare structurată și comprehensivă. Din nefericire, adeseori analizele se fac punctual, într-un anumit domeniu, fără a ne uita în contextul mai larg. Ori, ceea ce fac aceste evaluări internaționale, TIMSS în particular, este să ia în calcul nu doar rezultatele stricte ale elevilor, răspunsul lor la itemii de evaluare, ci și contextul social-economic în care își desfășoară acești copii activitatea. Or asta, din nefericire, aș spune că noi nu prea facem. Mă refer acum la nivel național. Desigur că sunt foarte multe lucruri de schimbat în sistemul de educație dar cred că informația pe care o primim în acest moment prin evaluările internaționale ar trebui să ne ajute odată să ne bazăm politicile pe acest tip de abordare comprehensivă, nu poți să-i ceri unui copil căruia îi e foame dimineața când vine la școală, și aici avem un procent foarte mare în raportul de anul acesta, să le ceri să performeze la fel cu copiii care au o stare de bine, în general, la un nivel acceptabil. Deci revin, e important să știm să ne comparăm cu alții, e important să ne comparăm cu noi înșine și este important să ne bazăm politicile pe o abordare comprehensivă care să se uite la mai multe elemente care influențează învățarea, nu doar curriculumul, nu doar evaluarea, nu doar performanța profesorilor, ci și la contextul în care copilul trăiește și învață.

Evaluarea internațională TIMSS se referă la învățarea matematicii și științelor. Cred că focusul pe acest domeniu disciplinar este foarte important pentru că el structurează gândirea la fel, indiferent care va fi orientarea ulterioară în profesie și în viața elevilor. Mă uitam că zilele trecute am văzut un studiu de la Oxford legat de educația matematică a adolescenților și concluzia acestui studiu, sau una dintre ele era că lipsa de educație matematică începând cu vârsta de 16 ani afectează negativ dezvoltarea cerebrală și cognitivă a adolescenților. 16 ani este vârsta la care și la noi, în liceu, adolescenții se orientează spre diferite căi în educație, merg spre o și mai mare specializare. Iar răspunsul acestui studiu era că celor care nu studiază matematică le lipsește un anume aminoacid care asigură plasticitatea cerebrală în ceea ce privește funcții cognitive cum ar fi raționamentul, rezolvarea de probleme, memorarea și învățarea. Nu vreau să spun aceste lucruri doar pentru că eu sunt profesor de matematică, pentru că același lucru se vede în mod sigur și la științe, vreau doar să spun că trebuie să avem o abordare echilibrată și că poate ar trebui să reconsiderăm, de exemplu, ce ne dorim de la un liceu: dorim să asigure specializare aprofundată, cum există tendința în ultima vreme și percepția în societatea românească, „de ce să facem toate disciplinele, nu ne mai trebuie”…. Ce se întâmplă dacă la un moment viitor ne răzgândim și nu mai avem această bază?”

Principalele constatări generale ale autorilor cu privire la rezultatele la matematică și științe:

– Matematică 

• Cu 479 de puncte (în creștere față de valurile anterioare), România plasată în continuare sub media internațională TIMSS (500). 
• Există diferențe între scorurile totale obținute de fete și cele obținute de băieți, fetele obținând scoruri mai mari. În 2019, în România “fetele au obținut un scor mediu de 487, mai mare decât al băieților, de 471, ceea ce reprezintă o tendință opusă majorității țărilor participante. Această situație este confirmată în România și din alte surse – de exemplu, este valabilă pentru generația care a susținut TIMSS 2019 (și nu numai) și la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a (ENVI)”. 

Științe 

• În 2019, România a obținut un scor mediu de 470, din nou sub media internațională TIMSS (500). 
• Comparativ cu matematică, unde fetele au obținut rezultate mai mari decât băieții la toate participările României la studiul TIMSS, în cazul științelor băieții au fost care au avut, la primele evaluări, punctaje mai mari. În 2019, fetele au obținut mai mult la științe: 475 de puncte, cumparativ cu 465 de puncte în cazul băieților. 

Principalele recomandări ale raportului de țară

“Adaptarea și completarea programei școlare, atât din perspectiva domeniilor cognitive, cât și a domeniilor de conținut, este de bun augur, putând reprezenta începutul unei schimbări care să ducă România, la finalul următoarelor două perioade de testare, la un scor mediu de cel puțin 525.” 

Autorii apără sistemul actual de evaluare și programa construită pe competențe: “Implementarea programei școlare în vigoare, construită pe competențe, cu accent pe rezolvarea de probleme și pe transfer, este foarte importantă în din perspectiva formării competențelor pentru secolul XXI. (…) Evaluările naționale la nivelul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și, din 2021, a VIII-a, sunt adaptate evaluărilor pe competențe și au structuri asemănătoare evaluărilor internaționale”. 

Echitate: “Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație. în acest sens, se conturează două direcții specifice de intervenție: Inițiative care să consolideze capacitatea educațională a întregului sistem de a produce educație de calitate pentru fiecare elev; inițiativele menite să diminueze impactul circumstanțelor socio-economice și culturale ale mediului de proveniență.

Un număr semnificativ (15%) dintre elevi nu se simt în siguranță la școală, aproape circa 28% dintre elevi menționează abuzul fizic între elevi, nutriția este pentru mulți inadecvată. “În acest sens, vedem necesare măsuri care să vizeze: Dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice prin: creșterea numărului de consilieri școlari și proiectarea și implementarea unor programe de prevenție și de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime; dezvoltarea unui mediu școlar favorizant pentru starea de bine a elevilor, prin programe și inițiative specifice, menite să sprijine elevul în parcursul său educațional”.

Despre evaluarea TIMSS

TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației. 

• Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective și cu privire la eficiența formelor actuale de testare educațională la nivel național, evaluarea obiectivă și standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare”. 
• La TIMSS 2019 au participat 199 de școli, selectate pentru reprezentativitate la nivel național, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar și 196 de directori, 214 profesori de matematică și 609 profesori de științe.

Citește și:

Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

Capitolul din matematică la care elevii români au obținut cele mai slabe rezultate la testele TIMSS. Cum îi poți ajuta pe copii să înțeleagă mai mult. O lecție din Germania

Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE

VIDEO Rezultatele României la testarea internațională TIMSS 2019, care analizează competențele de matematică și științe ale elevilor, sunt anunțate de Universitatea din București. Dragoș Iliescu: România înregistrează cel mai mare procent de analfabetism științific funcțional din UE

Foto: Simion Mechno / Agerpres Foto