Malala Yousafzai, militantă pentru dreptul fetelor la Educație, a obținut licența în filosofie, drept și economie la Universitatea Oxford. Povestea ei

766 de vizualizări
Foto: © Surya Nair | Dreamstime.com
Malala Yousafzai, militantă pakistaneză în vârstă de 24 de ani, care luptă pentru drepturile fetelor la Educație încă din 2009, a obținut licența în filosofie, drept și economie la Universitatea Oxford din Marea Britanie recent, scrie FranceTvInfo. Malala este cunoscută pentru discursurile ei și pentru faptul că a câștigat premiul Nobel pentru Pace în 2014, luptând pentru accesul fetelor la carte.

Ceremonia de absolvire ar fi trebuit să aibă loc în 2020, dar a fost amânată din cauza situației create de epidemia de Covid-19. Vineri, 26 noiembrie, Malala și-a primit oficial diploma de licență în filosofie, drept și economie: “Un simbol puternic pentru ea, o fată care a luptat pentru dreptul la studiu”, scrie publicația citată.

O postare însoțită de mai multe fotografii cu ea o arată pozând mândră în uniforma tinerilor absolvenți, cu celebra tocă pe care studenții o aruncă în aer la finalul ceremoniei. Visul vieții ei, pentru care luptase mereu: dreptul de a învăța“, mai transmite FranceTvInfo:

Gloanțele nu opresc ideile: povestea Malalei

În 2009, în Mingora, nordul Pakistanului, Malala avea unsprezece ani când a început blogul care a făcut-o celebră. Ea a scris despre abuzurile talibanilor din regiunea ei și despre patrulele acestora care împiedicau fetele să meargă la școală, ajungându-se până la incendierea școlilor. În Pakistan, tatăl ei, activist pentru educație, avea în administrație câteva școli din zonă. La vremea respectivă, mărturiile ei erau mișcătoare, iar în 2012 extremiștii au încercat să o asasineze. În timp ce se urca într-un autobuz școlar, unul dintre ei o împușcă în cap.

Rănită foarte grav și total inconștientă, este transferată de la spital la spital, iar în cele din urmă ajunge în Anglia, în spitalul militar din Birmingham, unde o așteaptă luni lungi de reconstrucție chirurgicală și mai ales noua ei viață. În 2013, Malala a devenit un simbol, a vorbit la întâlnirile Organizației Națiunilor Unite, a primit premii după premii, a scris o carte și și-a lansat fundația pentru educația fetelor din întreaga lume, potrivit sursei citate.

În 2017, a decis să facă în sfârșit ceva pentru ea însăși, să meargă la Oxford, să studieze. Și i-a plăcut: “A fost o experiență foarte frumoasă”, a povestit ea acum câteva zile pentru revista americană People, “având timp să învăț și fiind cu oameni de vârsta mea, a fost nou pentru mine, la fel și faptul că mă culc târziu, pot să joc poker sau chiar să merg la McDonalds cu prietenii”. Atâtea experiențe pe care Malala, adusă într-o lume matură încă din copilărie, nu le-a mai avut înainte.

Următoarea ei provocare: să treacă de la student la profesor, pentru că acum va pregăti activiști și îi va ajuta pe tinerii care doresc să-și apere dreptul la educație să își organizeze proiectele.

Foto: © Surya Nair | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum a găsit Guvernul încă 700 de milioane de lei pentru salariile din Educație, după al treilea miting major de protest, în București, deși premierul și toți miniștrii implicați în negocieri mințeau public populația și profesorii spunând că nu sunt bani / Declarațiile integrale de la briefingul de presă cu Ligia Deca

Guvernul a mai găsit circa 700 de milioane de lei pentru a crește salariile cadrelor didactice și cadrelor didactice auxiliare, de la 1 iunie, cu câteva procente, conform declarațiilor făcute…
Vezi articolul
Bogdan Cristescu, expert in stiintele educatiei, Centrul National de Politici si Evaluare in Educatie

Mit spulberat: Elevii români au rezultate proaste la testele internaționale pentru că noi nu am preda acele conținuturi. Bogdan Cristescu, directorul Direcției de Curriculum, CNPEE: 86% din conținuturile evaluate în TIMSS sunt în programa din România, dublu față de Finlanda

Motivul foarte des invocat pentru slabele performanțe ale elevilor români la testările internaționale, cum sunt PISA sau TIMSS, este acela conform căruia noi nu am preda elevilor conținuturile pe care…
Vezi articolul