Masa promisă de președintele Iohannis în toate școlile din România a dispărut în proiectul legii Cîmpeanu, care prevede pentru următorii 10 ani tot liste de școli din pixul ministrului / Piedici în generalizarea after school-ului la stat

Masa diversificată în toate școlile din România și extinderea programelor de tip after-school în unitățile de învățământ de stat sunt obiective explicite ale proiectului președintelui Klaus Iohannis – “România educată”, document “recepționat” oficial acum un an de premierul liberal Florin Cîțu cu promisiunea fermă de a-l transforma în lege a educației. Niciunul dintre cele două obiective nu se regăsește, însă, în proiectele de legi ale educației lansate în dezbatere de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației și în mandatul lui Cîțu.

În locul extinderii la nivelul întregului sistem a mesei calde și a programului prelungit de lucru cu copiii, Sorin Cîmpeanu propune societății românești, pentru următorii cel puțin 10 ani, realitatea zugrăvită de următoarele articole de lege:

• „Lista școlilor incluse” în programul național integrat Masă Sănătoasă în școli se aprobă prin ordin „cu încadrare în limita fondurilor aprobate”.
• “Includerea unităților de învățământ preuniversitar în program se realizează pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educației și vor fi prioritizate școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar” (art. 93).

Deci masă caldă doar pentru anumite liste de copii, stabilite din pixul ministrului, și nu tuturor școlilor, așa cum promisese președintele Klaus Iohannis. Care este modelul de alegere a școlilor aplicat anul acesta de ministrul Sorin Cîmpeanu? Selecția pare să fi fost pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în programul de masă caldă sunt din localități cu primari PNL, iar din localități cu primari PSD sunt 21,7% din școlile listate de Ministerul Educației.

Apoi, ce se întâmplă cu școlile “cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar” care în urma aplicării mesei calde scad la zero abandonul? Conform Legii propuse de Cîmpeanu, copiilor aduși la școală de masa caldă ar urma să le fie luată mâncarea de la școală, pentru că nu s-ar mai încadra cel puțin un an în lista școlilor vulnerabile.

FOTO DOCUMENT Proiectul “România educată” al președintelui Klaus Iohannis, trimis către Guvern pentru a fi transformat în lege, prevede următoarele obiective și măsuri:

FOTO DOCUMENT În schimb, proiectul legii Cîmpeanu care ar trebui să construiască România următorilor 10 ani (potrivit intențiilor anunțate de președintele Iohannis) întocmește în continuare “liste de școli” care pot intra în programul Masa caldă.

La capitolul after-school-uri, proiectul legii învățământului lansat de Cîmpeanu vine, la 11 ani după Legea Miclea-Funeriu, cu o restricție față de legea 1/2011 aflată în vigoare: activitățile de la “Școală după școală” nu mai intră în norma didactică a profesorilor la simpla cerere, așa cum prevede legea veche, ci pot constitui parte din normă doar în cazul în care profesorii fac dovada că nu și-au putut face norma didactică din orele prevăzute în planul-cadru sau din “ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială”. De remarcat că proiectul Cîmpeanu nu prevede posibilitatea ca la Școala după școală profesorii să facă pregătirea copiilor pentru examene sau activități remediale, în timp ce legea în vigoare definește exact prin aceste tipuri de activități obiectivul programelor Școală după școală (sursa).

FOTO DOCUMENT Norma didactică în proiectul Legii Cîmpeanu:

FOTO DOCUMENT Norma didactică în proiectul Legii educației 1/2011 în vigoare:

De remarcat practicile cu repercusiuni nocive asupra copiilor pe care le perpetuează proiectul Legii Cîmpeanu nu doar prin prevederile sale, dar și prin lipsa unei reglementări în situațiile în care realitatea arată că se impun: nicio incompatibilitate nu este introdusă în proiect cu privire la profesorii care predau în after school-uri private, după norma didactică pe care o au la o școală care are și ea program de școală după școală. Oare unde sunt îndrumați părinții învățătoarelor care au propriul after school sau lucrează la unul privat: către programul școala după școală al școlii de stat sau către propriul business?

Se poate întâmpla ca trăind înconjurat de angajați și apropiați care își au copiii mici numai la școli și grădinițe private să nu vezi că masa caldă nu este în școlile de stat din România, să nu observi că elevii de primar sunt trimiși la ora 12:00 acasă, orice ar însemna acasă pentru ei, să nu știi că cei mari odată ce se termină orele își văd și programul școlar încheiat, rare fiind școlile unde profesorii le explică peste program, pe îndelete, ce n-au înțeles și le dau un ajutor acolo unde este nevoie. Dar ca ministru al Educației, nu ai voie să nu vezi realitatea sistemului pe care îl guvernezi și pe care, prin ignoranță sau rea-voință, îl condamni în cel mai bun caz la conservare pentru cel puțin încă un deceniu.

Să fie lipsa generalizării la nivel de stat a programelor integrate din proiectul Cîmpeanu cauzată de neștiința ministrului, să fie mânată de interesele organizațiilor și companiilor private cu care s-a consultat și ale căror câștiguri sunt sporite de falimentul statului sau să fie izvorâtă dintr-un mod de gândire și de creștere privilegiat, ale cărui limite le vedem acum? Și în primul, și în ultimul caz, nu există scuze pentru ignoranță, atunci când ai poziție executivă. Dacă, însă, răspunsul este ipoteza a doua, atunci avem de-a face cu unul dintre cei mai veroși politicieni, care pentru propria ascensiune politică este în stare să cumpere și să traficheze influență călcând inclusiv pe cadavrele școlii de stat.

• Să nu uităm că secretarul general al CNATDCU Sorin Cîmpeanu a ajuns în 2014 ministru al Educației cu știința de-a închide dosarul de plagiat al lui Ponta, premier pe care l-a înlocuit imediat ce acesta a demisionat, Cîmpeanu devenind premier interimar. Cinci ani mai târziu, același Sorin Cîmpeanu a abandonat Pro România și pe Victor Ponta, care nu și-a îndeplinit promisiunea de a-l susține drept candidat la prezidențiale, pentru a intra în PNL prin votul de învestitură dat guvernului Orban.
• Potrivit surselor Edupedu.ro, următoarea ascensiune despre care ministrul Cîmpeanu vorbește în cercuri restrânse este preluarea șefiei Senatului și debarcarea actualului său premier, Nicolae Ciucă, de la conducerea PNL

De altfel, în proiectul legii Cîmpeanu putem vedea un pattern: excelența este unul dintre cei mai folosiți termeni, exemplificată brutal prin transformarea în examen facultativ a Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a și acordarea privilegiului doar către Colegii de a-și organiza propriul examen, cu efecte devastatoare chiar asupra bazei de selecție pe care aceeași lege o lasă în beznă – nu există în proiect responsabili sau proceduri pentru identificarea în comunitate a copiilor care lipsesc de la școală, nu există masă caldă generalizată, nu este extins programul școlar cu 1-2 ore în care copiii să-și poată face temele, să fie ajutați să înțeleagă sau să facă performanță de profesori, bursele pentru elevii din rural care învață în licee sunt tăiate la prima solicitare de reducere a cheltuielilor.

Nu pot să nu remarc cum ministrul Educației poate prezenta albul ca negru fără nicio tresărire de conștiință și să numească fake news știrea tăierii burselor, vizibilă de oricine știe să citească ordinul ministrului. Inclusiv instituția Avocatului Poporului avertizează într-o comunicare oficială că “prin Ordinul ministrului educației nr. 5379/2022 pentru aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, au fost eliminate bursele de ajutor social acordate elevilor din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate.” 

“În opinia Avocatului Poporului, prin eliminarea acestor burse se mențin și se vor adânci inechitățile între elevii din mediul rural și cei din mediul urban, ceea ce contravine chiar Proiectului România Educată care, la Capitolul III punctul 1 Valorile promovate prin sistemul de educați, evidențiază în mod expres principiile care fac referire la echitate”, atrage atenția instituția. 

Ce răspunde Cîmpeanu? Tăierea burselor pe care tocmai a efectuat-o este fake news.

Este ministrul care minte fără nicio tresărire un politician antrenat de consultanți în comunicare politică? Urmăresc mesajele sale punctaje întocmite după sondaje atent selectate cu privire la nivelul de educație al publicului? Dacă Sorin Cîmpeanu mizează pe cultivarea prostiei pentru a ajunge în următoarea poziție politică pe care o vizează, atunci printre colegii săi de partid are toate șansele să fie rege și să găsească o potecă spre alegerile prezidențiale din 2024. Dar societatea este mult prea îngrijorată de viitorul copiilor săi, pentru a închide ochii la trocurile politice făcute de Cîmpeanu cu modul în care copiii învață, pentru visul de-a ajunge la prezidențiale.