Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că media de admitere la liceu a depins în fiecare an și de „nivelul de dificultate al subiectelor” de la Evaluarea Națională. Acesta a afirmat că „la simularea de la Evaluarea Națională, informațiile sunt că a fost greu la Matematică”. Declarațiile au fost făcute duminică, 22 martie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Întrebat dacă există o legătură între reducerea numărului de clase de a IX-a și creșterea mediei de admitere la liceu, secretarul de stat în Ministerul Educației a spus că „asta e discutabil” și că „nu știu de unde s-ar trage concluzia asta și de ce ar fi nivelul de medie mai mare”:
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Faptul că dispar aceste clase de a IX-a ar duce automat și la creșterea mediei de admitere la liceu, pentru că vor fi mai puține (clase – n.red)?
Sorin Ion: „Asta e discutabil, pentru că, întotdeauna, media de admitere la liceu a depins în fiecare an fie de subiecte – nu poți să faci niște subiecte identice, ca nivel de dificultate, de la an la an. Și știți și dumneavoastră discuțiile: «a fost ușor la Limba română» sau «a fost foarte greu la Matematică». Apropo, la simularea de la Evaluarea Națională, informațiile sunt că a fost greu la Matematică, rămâne de văzut în rezultate cum se va reflecta asta.
Deci, primul indicator este nivelul de dificultate al subiectelor. Dar, iarăși, e greșit să facem aceste legături: mai puține clase – medie mai mare. Nu știu de unde s-ar trage concluzia asta și de ce ar fi nivelul de medie mai mare. Asta nu putem prevedea decât în momentul în care am finalizat admiterea la liceu, pentru că uitați-vă, iarăși, istoric, au fost oscilații de la un an la altul la anumite licee. Acolo unde ne uităm de obicei la ultima medie de admitere, și în sus și în jos, de la un an la altul, nu există un trend crescător, un trend descrescător și nu va exista nici în 2026 o rețetă general aplicabilă tuturor liceelor.”
Informații de context
Clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice care se vor forma în anul școlar 2026-2027 vor avea 28 de elevi, iar cele cu filieră vocațională profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă vor avea 24 de elevi, potrivit metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027.
La finalul lunii ianuarie, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a vorbit despre planul de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 și a declarat că „da, vom avea ceva mai puține clase de a IX-a, dar nici pe departe nu trebuie să facem din asta o tragedie, pentru că lucrurile în sistem se reglează”. Acesta a afirmat că există o legătură între planul de școlarizare și personalul didactic, doar că „nu e nici pe departe de o amplitudine atât de mare încât să creeze îngrijorări ca cele pe care le-am văzut în spațiul public”. Declarațiile au fost făcute pentru Prima News.
ANALIZĂ Dezastrul demografic din licee, efect întârziat al austerității Boc-Băsescu, când am avut cei mai puțini copii născuți din 1930 până atunci / Lecția ignorată a economiilor pe termen scurt cu efecte pe termen lung
Sindicatele din Învățământ solicită abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro de către cele două federații sindicale din preuniversitar.
„Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă”, conform sindicatelor.
Ministerul Educației va monitoriza aplicarea corectă a prevederilor legale privind constituirea claselor, inclusiv integrarea elevilor cu CES, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, după întâlnirea sindicatelor cu reprezentanții Ministerului de pe 22 ianuarie.
Citește și:
Nu condiționăm profesorii să participe la corectare la simulare pentru a fi chemați la Evaluare Națională sau Bacalaureat 2026, dar îi recomandăm cu prioritate pe cei prezenți, spune Sorin Ion, MEC
Redacția
Adriana Vișean
R.P.
G4Media.ro
Mihai Peticilă
4 comments
Nea Sorine, mai bine taceai! Nu te mai dezlipeste nimeni de scaunul ala!!😡😡🤬
Dar poti sa faci subiectele din ce in ce mai ușoare, de la an la an, ca rezultatele sa arate cat de bine merge invatamantul in România. Si aici nu ma refer la cele câteva subiecte (2-3 subpuncte) care fac diferența între 9,50 si 10.
Doar politicienii au talentul de a simplifica și bagateliza excesiv subiecte complexe și dinamici educaționale greu de anticipat.
Să luăm în calcul câteva variabile despre care rar se vorbește:
1. Motivația și implicarea profesorilor. Ideea că oamenii au comportamente similare în condiții foarte diferite este stupidă. Profesorii se pot demotiva când văd lăturile politice vărsându-li-se zilnic în cap, când simt salarizarea din ce în ce mai precară, când primesc recomandări, de multe ori de la îmbuibații securiști de serviciu, de a-și lua un job suplimentar, când politicile publice urmează strict interesul electoral, politicianist-populist, mai curând generator de corupție decât de plus valoare autentică. Deprecierea prestigiului și a recompenselor statusului nu crește valoarea prestației rolurilor, ci o subminează. Faptul că politicienii prioritizează instituțiile controlului social, bugetand cu precădere instituțiile de forță și de securitate, în detrimentul educației și culturii, nu încurajează oamenii să fie mai dedicați, mai responsabili, din contră, se simt subminați și inutili.
2. Dinamica credințelor populare în privința utilității educației. Dacă toate rețelele sociale vând succesul rapid, accidental, fără investiții, fără muncă, fără educație, iar politicienii pun paie pe foc, fie subminând sistemul educațional prin forme diverse de corupție, fie inundând societatea cu mesaje orientate împotriva profesorilor, împotriva școlii, este de așteptat ca socializarea divergentă să își producă roadele: elevi predispuși la delincvență, dezinteres pentru studii, abandon școlar masiv, părinți care atacă profesorii, părinți care normalizează discursul denigrator și disprețuitor la adresa educației.
3. Perfecționarea profesională. Subiecte similare pot produce medii diferite în ani diferiți. Nu neapărat pentru că dau examenul copiii pandemiei sau nu, dar, mai ales, pentru că profesorii se perfecționează, la rândul lor. Unele maniere de rezolvare se optimizează, resursele se diversifică, pilotarea diverselor „scurtături” își produce efectele. Împotriva acestei perfecționări lucrează permanent factorul politic, care fie stabilește ștachete prea joase pentru numărul de absențe nemotivate, fie dezorganizează programul școlar prin tot felul de inițiative neplanificate, fie birocratizează excesiv munca profesorilor, punându-le în cârca și asistența socială, și recenzarea părinților aflați în străinătate, și promovarea școlilor publice pe principiu competițional, deși toate furnizează servicii aproape identice etc.
Și, dacă cineva ar pune în centrul educației chiar educația, blasfemie mare, cu provocările și exigențele ei, cu rădăcinile ei amare, dar cu roadele ei dulci, cu ariditățile care inevitabil orientează spre oaze, cu tensiunile inevitabile dintre datul natural și doritul cultural, care se rezolvă tot în termenii educației, nu ai politicii, atunci gradul de infantilizare a dezbaterilor publice, pe principiul „el a dat primul”, „ba el”, ar rămâne acolo unde îi este locul, la marginea societății, nu în buricul târgului deopotrivă coclit și aurit.
Poti face teste echivalente. Da’ de unde sa stie acest politruc teoria testelor si pedagogie lol.