Metodologia de organizare a orelor de învățare remedială în învățământul primar, obligatorii din anul școlar 2025-2026, a fost aprobată prin ordin de ministru, anunță Ministerul Educației și Cercetării, pe 25 septembrie. Ordinul de ministru urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.
- Amintim că din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Metodologia – recent aprobată – reglementează flexibil, dar riguros, utilizarea celor două ore pe săptămână pentru:
(1) consolidarea-fixarea competențelor dobândite,
(2) pentru recuperarea competențelor planificate, dar nedobândite adecvat,
(3) pentru utilizarea competențelor în viața cotidiană și
(4) pentru dezvoltarea competențelor dobândite în condiții de performanță, conform comunicatului ministerului.
În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:
„Analfabetismul funcțional și abandonul școlar reprezintă tare majore ale sistemului nostru de educație, cu risc asupra securității naționale, prin expunerea țării la manipulare și destabilizare prin pseudoștiință (inclusiv promovată prin fake news).
Am căutat ca măsurile dificile de criză fiscal-bugetară, dacă tot trebuie luate pentru salvarea salariilor și burselor până la sfârșitul anului, să aibă și beneficii educaționale, astfel că s-a născut acest program remedial, care va ajuta copiii să asimileze mai bine (și chiar performant) cele 8 competențe-cheie, să fie mai bine pregătiți pentru intrarea la gimnaziu și pentru a vedea rostul școlii în viața cotidiană. Împreună cu reglementarea activităților remediale la nivel de gimnaziu și liceu – alături de adaptarea evaluărilor în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a fi mai relevante sub aspectul diversității competențelor și a modului de testare (competențe plus utilizarea acestora în viața cotidiană) – se asigură astfel un mecanism pentru reducerea analfabetismului funcțional, creșterea gradului de atractivitate a școlii (cu impact pozitiv asupra abandonului școlar) și pentru pregătirea mai bună a copiilor pentru școală și viață”, potrivit comunicatului.
Informații de context despre orele de învăţare remedială
Regulile de organizare a activităților de învățare remedială au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării cu doar câteva zile înainte de începerea cursurilor.
„Învățarea remedială se desfășoară înainte sau după programul școlar obligatoriu, pe grupe de 6-12 elevi, iar durata unei activități este de 45 de minute”, potrivit proiectului de metodologie.
Activitățile vor avea loc în spațiile puse la dispoziție de unitățile de învățământ, însă primăriile nu au alocat până acum săli suplimentare.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, pe 12 septembrie, la B1TV, că „creșterea normei cu 2 ore în învățământul primar va duce la 2 ore pe săptămână de învățare remedială. Vom avea practic un program național de învățare remedială”.
Pe 7 iulie, o învățătoare, prezentă la protestul profesorilor din fața Parlamentului, a explicat pentru Edupedu.ro ce ar însemna introducerea a două ore de activități remediale pentru toți profesorii pentru învățământul primar.
„Sunt învățător. Nouă ne bagă 2 ore pe remedial. Ok, unde bagă acelea 2 ore pe remedial? Știți care este programul unui elev? La casa a IV-a avem 3 zile cu 6 ore. Dacă eu mai am încă 2 pe remedial, înseamnă că toată săptămâna se duce pe 6 ore”, a spus cadrul didactic pentru învățământul primar.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
O rușine de ministru!
Si? Unde-i metodologia aprobata de marele academician? S-o cautam pe la MO?
E absolut stupid sa dai un comunicat de presa in care sa prezinti ceva ce inca nu exista. Sunt foarte curios daca au ramas in varianta finala balariile din varianta pusa in consultare publica.