Aproape 7.000 de profesori din România au participat în diverse forme la activitățile de formare în domeniul educației media în cadrul unui program încheiat săptămâna aceasta de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Organizația neguvernamentală, cu susținerea unui grup de mai multe alte asociații, a încercat astfel să facă în școli ceea ce în sistemul public de educație rămâne în continuare doar o definiție, aplicată doar printr-un opțional și prin componente în programa propusă pentru câteva discipline de liceu. Anume: alfabetizare media, considerată la nivel internațional drept element-cheie al competențelor viitorului, pentru care forurile europene presează de două decenii.
Proiectul încheiat de CJI, „Educație media digitală pentru tinerii din România”, desfășurat cu sprijinul mai multor organizații: shoka România, EDUMI, E-Civis, Funky Citizens și Grupul PONT.
Centrul arată că, în cadrul proiectului său:
- 1.600 de profesori din ciclul primar, de gimnaziu și de liceu „au învățat să facă educație media digitală la clasă”
- Acest lucru s-a răsfrânt asupra copiilor: 96.000 de elevi au beneficiat de noile cunoștințe.
- În plus, alți 5.200 de profesori și membri ai comunităților locale au participat la webinarii și ateliere despre inteligența artificială
- Peste 2.500 de copii și tineri au fost implicați în activități de fact-checking și în ateliere de creație media.
Proiectul se încheie la un an după ce același Centru a prezentat un studiu referitor la relația dintre elevi și mass-media. Acel studiu a relevat că elevilor din România nu li se vorbește, nici la școală, nici acasă, despre importanța de „a fi informat”, de a căuta informații despre lumea din jurul lor, nu doar divertisment, iar 5 din 10 elevi de liceu nu fac nimic când identifică o informație falsă.
Într-un comunicat ce prezintă datele proiectului este citată directoarea executivă a CJI, Cristina Lupu, potrivit căreia:
- „Avem nevoie să aducem expertiză dezvoltată în proiect în zonele unde se iau deciziile, pentru că noi credem cu tărie în politici publice bazate pe date și nu pe păreri, și nu pe emoții, și nu pe ce credem că ar fi bine să se întâmple”.
În acest moment, în sistemul de învățământ din România există un opțional de educație media digitală la clasa a VI-a și elemente de educație media și educație digitală la câteva discipline, în noile programe de liceu.
În acest moment, educația/alfabetizarea media există, la nivelul legilor educației, doar ca definiție:
- În Legea învățământului preuniversitar 198/2023: „Educația media reprezintă capacitatea de a analiza critic informațiile prezentate în mass-media și social media și de a determina acuratețea sau credibilitatea acestora. Educația media include o abordare critică în ceea ce privește atât calitatea, cât și acuratețea conținutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informațiile, gestionarea publicității pe diverse medii și utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.”
- În Legea învățământului superior 199/2023, ca una dintre „competențele transversale”: „Aptitudinile și competențele transversale sunt cele considerate în mod obișnuit ca nefiind legate în mod specific de un anumit loc de muncă, sarcină, disciplină academică sau domeniu de cunoaștere, ci ca fiind abilități care pot fi utilizate într-o mare varietate de situații și medii de lucru. Definiția „competențelor transversale“ are asociate 6 domenii: 1) gândire critică și inovatoare; 2) abilități interpersonale; 3) abilități intrapersonale; 4) cetățenie; 5) alfabetizare media și informațională și 6) altele. (…)”.
La începutul acestui an, CJI lansa un apel ca educația media și digitală să fie abordată transversal în curriculum și în toate ciclurile – deci nu doar ca opțional la gimnaziu sau ca parte din câteva discipline la nivel de liceu. Centrul a adoptat această poziție după ce în Parlament a fost inițiat un proiect de modificare a Legii învățământului preuniversitar, așa încât „Educația media și digitală” să fie introdusă ca disciplină în programa școlară la nivel de gimnaziu și liceu.
