Ministerul Educației vrea ca elevii care au obținut premii la concursurile naționale recunoscute de minister să aibă loc asigurat la buget, fără admitere, la orice program de studii. Reprezentanții studenților: Considerăm că extinderea acestei reguli la concursurile naționale depășește cadrul legal și este inoportună

Studenții semnalează că Ministerul Educației vrea ca toți elevii care iau premii, la concursurile recunoscute oficial, să aibă automat un loc asigurat la buget, la facultate, fără admitere, la orice program de studii. „Considerăm că extinderea acestei reguli la concursurile naționale depășește cadrul legal și este inoportună”, a transmis Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) într-un comunicat de presă, în care a semnalat amendamentele aduse la Metodologiile-cadru de admitere în învățământul superior și de finalizare a studiilor universitare, puse în dezbatere publică. ANOSR a transmis, vineri, aceste amendamente Ministerului Educației.

Mai jos, precizările Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești pe această temă:

În privința Metodologiei-cadru de admitere, ANOSR a semnalat două probleme majore și a formulat amendamente în consecință, susținute de Consiliul Național al Elevilor, care reprezintă tinerii asupra cărora aceste modificări ar produce efecte:

• Ministerul Educației dorește ca elevii care au obținut premii (locul I, II, III, mențiune) la concursurile naționale recunoscute de minister să aibă dreptul garantat la loc bugetat, fără admitere, la orice program de studii universitare din România.

De altfel, această modificare de 8 cuvinte într-un alineat este singura prevedere modificată în proiectul de nou ordin de ministru față de varianta în vigoare, neînțelegând de ce Ministerul Educației intenționează aprobarea unui nou ordin de ministru de 16 pagini pentru o modificare de 8 cuvinte, spune ANOSR.

Pe fond, actualmente Legea educației naționale prevede la art. 151, alin. (3) că elevii care au obținut premii la olimpiadele internaționale beneficiază de această facilitate. Considerăm că extinderea acestei reguli la concursurile naționale depășește cadrul legal și este inoportună.

Astfel, numărul de potențiali beneficiari ar crește exponențial, limitând numărul de locuri oferite în baza unei admiteri competiționale, ceea ce este extrem de problematic acolo unde competiția este ridicată.

În același timp, beneficiul s-ar oferi oferă la un loc bugetat pentru orice program de studii, indiferent de domeniul ales. Dacă la nivel internațional s-ar putea argumenta caracterul excepțional al unui premiu care să determine o facilitate cu totul specială, de a fi admis la orice program de studii, indiferent de domeniul de știință, în niciun caz nu se poate afirma același lucru pentru concursurile naționale. Astfel, justețea argumentului pentru care un elev care a primit un premiu la un concurs de artă poate obține în afara admiterii concurențiale un loc bugetat la un program de studii universitare de matematică este departe de a fi dovedită.

În același timp, nu cunoaștem existența vreunei proceduri clare privind modul în care este evaluată încadrarea unui concurs național între cele „recunoscute de Ministerul Educației”. Acest aspect, coroborat cu vocația de a modifica de la un an la altul lista de concursuri naționale „recunoscute de Ministerul Educației” (în timp ce olimpiadele internaționale sunt, într-o măsură covârșitoare, consacrate în timp) nu poate crea decât arbitrariu, confuzie și discriminare în rândul elevilor.

Nu în ultimul rând, pentru concursurile naționale, universitățile au deja dreptul de a stabili facilități și condiții speciale de admitere, ceea ce reprezintă o măsură proporțională, în locul de a oferi un beneficiu nedeterminat național.

•  Nu există limitări privind cuantumul taxei de admitere

Majoritatea universităților instituie din procedura de admitere o activitate lucrativă, stabilind taxe în scopul obținerii de profit. Menționăm, de exemplu, faptul că în anul 2018 nu mai puțin de 6 universități de stat din România au avut profituri între 90% și 100% în urma admiterii, conform informațiilor puse la dispoziție de aceste universități în baza Legii 544/2001. Legea educației naționale indică clar faptul că taxa de admitere se percepe „pentru organizarea admiterii”, astfel încât aceasta trebuie să acopere costurile efective ale admiterii, nu să reprezinte o oportunitate de a taxa suplimentar candidații.

În privința Metodologiei de finalizare a studiilor universitare, considerăm oportună stabilirea clară a existenței a 3 sesiuni de finalizare a studiilor pe an. De asemenea, solicităm eliminarea „taxei de urgență” pentru eliberarea diplomelor de absolvire. Acestea trebuie eliberate gratuit din momentul în care este posibil. Faptul că eliberarea este posibilă „în regim de urgență” determină posibilitatea eliberării acestora, astfel încât așteptarea de a trece un termen pentru a primi diploma în mod gratuit, așa cum prevede Legea educației naționale, este nejustificată.

„Nu putem înțelege și nu suntem de acord cu dorința Ministerului educației de a extinde beneficiul obținerii unui loc bugetat, fără admitere, indiferent de programul de studii, de la premianții la olimpiadele internaționale (așa cum prevede legea) la cei ale concursurilor naționale. Universitățile au deja libertatea de a determina facilități speciale pentru premianții de la diferite concursuri naționale. Prevederea ar crea arbitrariu, discriminare și confuzie în rândul potențialilor candidați. De asemenea, solicităm Ministerului Educației să oprească fabrica de profit ce a ajuns organizarea admiterii în unele universități, taxele depășind vădit costurile privind organizarea acestora”, a declarat Horia-Șerban ONIȚA, Președintele ANOSR.

DOCUMENT Proiectul de ordin privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație