Ministrul Daniel David: Dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în Educație, în 10 ani țara va arăta mult mai rău sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi / Mi-ar plăcea ca sindicatele să înțeleagă că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl avem acum

1.101 de vizualizări
Foto: Grigore Popescu / Agerpres Foto
Ministrul Educației, Daniel David, a spus că „în 10 ani țara va arăta mult mai rău decât arată acum, sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi, dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în educație”. Invitat la podcastul Lecția de azi, ministrul Daniel David a vorbit din nou despre schimbarea paradigmei și rolul profesorului: „odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educație”.

Ministrul Educației, Daniel David, a spus că „dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în Educație, în 10 ani țara va arăta mult mai rău sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi”. Ministrul nu a dat și exemple concrete cum ar trebui să arate aceste schimbări, ci doar a menționat pe cine ar viza.

„Trebuie să restartăm toate lucrurile. Sistemul nostru educațional s-a dezvoltat până în acest moment în paradigme vechi, paradigme pe care le-am avut din anii 90, cu rădăcini în perioada comunistă. Eu când spun paradigmă mă refer la aspecte esențiale, adică cum îți vezi timpul de lucru, cum îți vezi rolul de profesor, cum te proiectezi ca statut la nivel social, cum vedem, nu știu, titularizarea în domeniu. (…)Trebuie să schimbăm paradigmele și odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educației. Noi totdeauna spunem că o țară fără educație n-are viitor. Da, dar educația trebuie să se ridice la un anumit nivel ca să poată oferi un viitor țării”, a spus David.

Daniel David a vorbit și despre „un restart” al rolului sindicatelor:

„Cred că în timp sau mi-ar plăcea asta, nu pot să spun că se va întâmpla, și sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl aveau acum. Ei pot să aibă și ei un nou restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate. Altfel, repet, stăm în niște niște paradigme prăfuite, nu ne mai putem dezvolta în ele”, a mai spus David.

Redăm declarația ministrului Educației

Daniel David, ministrul Educației: După ce am discutat cu mulți oameni în societate și din afara școlii și, culmea, am vorbit cu oameni din școală, adică profesori și elevi și părinți. Eu am spus că orice om care are o atitudine deschisă spre democrație înțelege că nemulțumirile, mai ales în zona sindicatelor, trebuie să se exprime prin… cum au spus ei boicot, proteste și așa mai departe. Nimeni nu contestă acest lucru, însă te aștepți ca fiecare grup profesional să-și pună oarecum accentul pe modul în care protestează. N-am o problemă că se iese în stradă, n-am o problemă că în toată luna august au fost în fața ministerului cu proteste și așa mai departe. Unele conținuturi nu sunt conținuturi în regulă, fiindcă sunt conținuturi care nu sunt pentru un limbaj acceptabil la nivel social.

Oana Dimofte, Educație Privată: Adică înjură?

Daniel David, ministrul Educației: Da, uneori tonul, într-adevăr care nu arată o critică oferită într-o manieră acceptabilă social. Și te gândești, se uită copiii, se uită cei care nu fac parte din sistemul nostru de educație și nu cred că ajută pe nimeni să promovăm public o astfel de imagine. Asta nu înseamnă, repet, că nu pot fi critici, nu pot fi proteste, nu poate să existe boicot. Este dreptul sindicatul lui și nu numai al sindicatului, al oamenilor care, în general sunt nemulțumiți de diverse decizii pe care un guvern trebuie să le ia la un moment dat.

Oana Dimofte: Dacă îmi dați voie, o să vă spun ce mi se pare cel mai deranjant în ceea ce văd pe internet din partea unor profesori, faptul că înjură incorect gramatical. Când vezi cadre didactice pe internet că nu știu unde să pună cratima, că nu știu când este un cuvânt compus sau nu, te gândești ce se întâmplă cu acești profesori atunci când ajung în clasă. Ce facem cu asta?

Daniel David, ministrul Educației: Așa cum am spus, trebuie să restartăm toate lucrurile. Sistemul nostru educațional s-a dezvoltat până în acest moment în paradigme vechi, paradigme pe care le-am avut din anii 90, cu rădăcini în perioada comunistă. Eu când spun paradigmă mă refer la aspecte esențiale, adică cum îți vezi timpul de lucru, cum îți vezi rolul de profesor, cum te proiectezi ca statut la nivel social, cum vedem, nu știu, titularizarea în domeniu. Sunt foarte multe lucruri esențiale pe care noi trebuie să le dezvoltăm și în paradigmele pe care le avem. Nu cred că mai putem continua. Așa e. Trebuie să schimbăm paradigmele și odată cu această schimbare de paradigmă să ne restartăm inclusiv aceste roluri și această imagine socială pe care dorim să dăm educației. Noi totdeauna spunem că o țară fără educație n-are viitor. Da, dar educația trebuie să se ridice la un anumit nivel ca să poată oferi un viitor țării.

(…)

Repet, dacă noi nu schimbăm ce se întâmplă în educație, în 10 ani țara va arăta mult mai rău decât arată acum sub aspectul polarizării, extremismului, conspirațiilor, scandalurilor dintre noi și așa mai departe. Și sunt oameni care înțeleg acest lucru și sunt dispuși să-și folosească starea de nemulțumire, ca să spun așa, de frustrare pentru a construi pe nemulțumire.

(…) Și cred că în timp sau mi-ar plăcea asta, nu pot să spun că se va întâmpla, și sindicatele vor înțelege că nu mai pot avea un rol important într-un sistem așa cum îl aveam acum. Ei pot să aibă și ei un nou restart pentru a construi alte paradigme în educație, inclusiv pentru ei ca sindicate. Altfel, repet, stăm în niște niște paradigme prăfuite, nu ne mai putem dezvolta în ele.

Țara va suferi mult și până la urmă, să știți că tot împotriva educației se întoarce și analfabetismul funcțional, că ăsta este foarte ciudat. Noi îl generăm, iar analfabetismul funcțional se întoarce împotriva cui? Împotriva educației.

(…) Repet, nu vreau să fie cuvinte dure. Dar dacă educația nu se schimbă și nu se schimbă fundamental paradigmatic, până la urmă, noi, așa cum toată lumea spune, și caută salvarea în educație, dacă cauți salvarea în educație, înseamnă că tot educația poate să strice țara. De aceea, analfabetismul funcțional ar trebui să fie tema numărul unu nu doar pentru ministrul Educației și Cercetării, pentru guvern, pentru cei care se ocupă de securitatea țării”.

Context: Daniel David a vorbit despre „schimbarea paradigmelor vechi din Educație” în aproape toate interviurile și discursurile publice din ultimele 5 luni, fără să menționeze vreodată concret la ce anume se referă: ce să fie schimbat și mai ales cum, în ce condiții.

Cele mai multe referințe privind schimbarea de paradigmă apar în raportul de diagnoză QX al ministrului David privind sistemul de educație.

„Problemele teoretice sau practice pot fi deja definite/existente sau descoperite/inventate; descoperirea și punerea de noi probleme relevante sunt demersuri științifice creative, care favorizează nu doar dezvoltări incrementale în cadrul unei paradigme, dar și schimbări paradigmatice/disruptive ale cunoașterii”, scria în raport.


9 comments
  1. Ministrul educației în direct la digi24:
    „Asigurarea siguranței în școli”?
    Acesta este genul de pleonasm care „asigură siguranța” că învățământul românesc e dus de râpă. 😄
    În rest, elevii să fie liniștiți: limba română este în pericol, dar măcar siguranța siguranței ei este garantată. 🙃😅

  2. Noua paradigma este dupa chipul si asemanarea directivelor OECD de la Bruxelles – singurele tinte de care ii pasa lui DD, in detrimentul profesorilor pe care ii acuza de toate relele pamantului, pe care ii saboteaza, ii arata cu degetul si ii stigmatizeaza cu orice ocazie.
    Extremismul este cel al inovativelor masuri pro-europene luate de catre DD, desigur, pentru „binele comun” al educatiei.
    Conspiratia despre care ne aminteste ministrul invatamantului, este o conspiratie de amploare impotriva invatamantului romanesc care ne vizeaza pe toti si are loc chiar acum, cu scopul de a ni se da lovitura de gratie. Castigatorul absolut cu drepturi depline si medaliat cu aur va fi AI.

  3. Domnul ministru, sfătuit de doua duzini de consilieri, a luat măsuri. Dar nu în direcția necesară, ci tocmai în sens opus. Așa că are dreptate, ne ducem în cap, cu viteza maxima. Dar o contribuție importantă o are chiar domnia sa.

  4. Domnule ministru Daniel David,

    Declarațiile dumneavoastră privind necesitatea unei schimbări paradigmatice în educație sunt nu doar oportună, ci și esențială pentru viitorul României. Este incontestabil faptul că un sistem educațional care rămâne ancorat în paradigme vechi, cu rădăcini în trecutul comunist și în anii ’90, nu poate răspunde provocărilor secolului XXI. Polarizarea, extremismul, conspirațiile și scandalurile nu sunt doar simptome ale unei societăți divizate, ci și consecințe directe ale unui sistem educațional care nu reușește să formeze cetățeni critici, informați și responsabili.

    Schimbarea paradigmei: de la cuvinte la acțiuni

    Dumneavoastră ați subliniat necesitatea unui „restart” al rolului profesorilor, al sindicatelor și al întregului sistem educațional. Pentru ca aceste cuvinte să devină realitate, este nevoie de acțiuni concrete și transparente. Ce înseamnă, de fapt, „schimbarea paradigmei”? Cum se traduce aceasta în politicile educaționale, în programele școlare, în formarea continuă a cadrelor didactice și în relația dintre școală, familie și societate?

    Exemple de succes: Finlanda și Estonia

    În acest context, este util să privim spre modelele de succes din alte țări. Finlanda, de exemplu, a reușit să transforme sistemul său educațional într-unul dintre cele mai performante din lume prin autonomia școlilor și a profesorilor, care au libertatea de a adapta curriculum-ul în funcție de nevoile elevilor, prin eliminarea testelor standardizate în favoarea evaluării continue și a feedback-ului constructiv, precum și prin investiții masive în formarea profesorilor, care sunt selectați din rândul celor mai buni absolvenți și beneficiază de programe de pregătire riguroase.

    Un alt exemplu inspirator este Estonia, care a digitalizat complet sistemul educațional și a introdus învățarea bazată pe proiecte, care dezvoltă gândirea critică și abilitățile practice ale elevilor, accesul universal la tehnologie, asigurând că fiecare elev are un dispozitiv digital și acces la resurse online, precum și colaborarea strânsă între școală și sectorul privat, pentru a pregăti elevii pentru cerințele pieței muncii.

    Rolul sindicatelor și al profesorilor

    Apreciez că ați menționat necesitatea ca sindicatele să își redefinească rolul într-un sistem educațional modern. Este adevărat că protestele și nemulțumirile sunt drepturi democratice, dar tonul și conținutul acestora trebuie să reflecte profesionalismul și responsabilitatea celor care educă generațiile viitoare. Pentru ca sindicatele să își asume un nou rol, este nevoie de un dialog autentic și de o colaborare constructivă cu Ministerul Educației. Profesorii trebuie să simtă că sunt ascultați și că schimbările propuse vin în sprijinul lor, nu împotriva lor.

    Provocări și soluții

    Una dintre cele mai mari provocări menționate de dumneavoastră este analfabetismul funcțional. Acesta nu este doar o problemă a elevilor, ci și a sistemului care nu reușește să îi pregătească pentru viață. Pentru a combate acest fenomen, este nevoie de programe școlare adaptate realității, care să dezvolte gândirea critică, creativitatea și abilitățile practice, de formarea continuă a cadrelor didactice, astfel încât profesorii să poată răspunde nevoilor diverse ale elevilor, precum și de o colaborare strânsă între școală, familie și comunitate, pentru a crea un mediu educațional coerent și susținător.

    Concluzie: Educația ca prioritate națională

    Dumneavoastră ați subliniat că „o țară fără educație nu are viitor”. Acest adevăr trebuie să devină un angajament național. Schimbarea paradigmei nu poate fi realizată doar de Ministerul Educației, ci necesită implicarea tuturor actorilor sociali: guvern, parlament, sindicate, părinți, elevi și societatea civilă. Este timpul să trecem de la discursuri la acțiuni concrete, transparente și măsurabile, inspirându-ne din modelele de succes ale altor țări.

  5. am văzut schimbarile
    -norma crescuta cu 4 ore
    -reducerea orelor de tic de la 2 la 1 peste tot – aberant!!!
    – eliminarea grupelor la informatica
    (pai tu ai ceva care merge bine în sistem, unde se obțin rezultate deosebite și la olimpiade și pe piața muncii și vii tu psiholog și țintești sa distrugi asta?…
    – programe aberante la romana, informatică și probabil multe altele
    – aroganță din partea celor care vin cu aceste schimbări
    – jigniri zilnic, desconsiderare, mesaje dubioase și stupide.
    – decizii radicale luate mișelește in vacanțe

    asta este ce ne ați oferit până acum

    1. Trebuie urgent,urgent sa apară multe licee private și scoli private!De unde sa facă bani și de ce sa plece lumea din școli de stat bune la privat unde nu sunt asa bune dar cu reforme și programe de tot rahatul se poate rezolva și aceasta problemă. (…)

  6. Haosul pornește de sus la fel ca și corupția.

  7. Wooow! Ce declaratie… Mi-ar placea ca unii sa mai taca… Oh mon Dieu, ce noroc pe domn’ ministru ca nu e in Franta… Bine, daca era in Franta, poate avea un pic de onoare.

  8. Daniel David, nu sindicatele nu te mai suportă, ci aproape toți profesorii! Lasă locul liber, peste putin timp vei mulțumi pentru acest sfat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce înseamnă evaluarea digitalizată a lucrărilor de la simulările pentru Evaluarea Națională și BAC 2024. Un profesor va corecta, de regulă, 50 de lucrări, inclusiv de acasă

Un profesor va avea de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională și Bac 2024, potrivit procedurii Ministerului Educației. Lucrările vor fi scanate și încărcate…
Vezi articolul

“Cred că Franța ar trebui să retragă ordinul ministrului care a fost dovedit că plagiază” – conferențiarul universitar Ruxandra Ivan, căreia i-a fost acordat Palmes Académiques, ordin acordat anterior și ministrului acuzat de plagiat Sorin Cîmpeanu / Ea a invocat integritatea academică în discursul prin care, miercuri seară, a primit ordinul

Onestitatea academică a fost invocată de Ruxandra Ivan, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, în discursul prin care, miercuri seară, a primit ordinul “Palmes Académiques“ în…
Vezi articolul

România Educată – promovată de ministrul Cîmpeanu, la Summitul Educației, ca sumă a eforturilor de întărire a școlii după pandemie / Monitorul Educației al Comisiei Europene: Pachetul de legi pentru programul prezidențial va fi adoptat în al treilea trimestru din 2023

Summitul european al Educației, eveniment la care au participat înalți oficiali ai UE și din statele membre, i-a dat, vineri, ministrului român Sorin Cîmpeanu posibilitatea să explice colegilor europeni măsurile…
Vezi articolul

Acces gratuit pentru elevii și profesorii din țară la Dino Parc Râșnov, până în luna mai, în săptămânile ”Școala altfel” și ”Verde”. Simulator de vulcan, terariu cu reptile și dinozauri în mărime naturală, printre atracții

În perioada martie – mai 2023, Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei şi muzeu în aer liber, oferă instituţiilor de învăţământ şcolar şi preşcolar…
Vezi articolul