Ministrul Educației, Daniel David: Pentru primar și gimnaziu vom încheia procesul pentru elaborarea standardelor de evaluare și notare care implică și pregătirea profesorilor, probabil anul viitor, în luna iunie. Din anul școlar 2026-2027 îmi propun să le avem la clasele primare, gimnaziu și liceu

Ministrul Educației Daniel David a spus că probabil anul viitor în iunie „vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătire a profesorilor, pentru primar și gimnaziu. (…) Tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal”. Ministrul Educației a făcut declarația la raportul săptămânal LIVE pe pagina de Facebook a Ministerului, miercuri, 5 noiembrie.

• Elaborarea standardelor de evaluare ar fi trebuit să se aplice din acest an școlar, potrivit ROFUIP 2024

• Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii Educației.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus că „probabil în iunie anul viitor [N. Red 2026], vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătire a profesorilor, pentru primar și gimnaziu și tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal”.

Astfel, ministrul spune că își propune ca anul școlar 2026-2027 să înceapă „cu standarde de evaluare și notare atât la nivelul învățământului primar, cât și la nivelul învățământului gimnazial, cât și la nivelul învățământului liceal”.

David a spus că după ce se vor aplica standardele de evaluare și notare „vom putea gândi mai bine și portofoliile educaționale”.

„Aceste standarde care oarecum mai uniformizează notele care se dau pe parcursul țării”, a mai spus ministrul Educației a care a recunoscut că sunt discrepanțe între notele obținute la școală și notele obținute la Evaluarea Națională sau la Bacalaureat. „Da, există aceste discrepanțe. Noi avem această problemă. După atâția ani încă nu avem standarde de evaluare și de notare clare”, spune David.

• În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Vezi detalii mai jos în articol

Redăm declarația integrală a ministrului Daniel David pe acest subiect

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării: „Ce pot spune despre discrepanța prea mare între notele obținute la școală și notele obținute la Evaluarea Națională, probabil în clasa a VIII-a și la bacalaureat? Da, există aceste discrepanțe. Noi avem această problemă. După atâția ani încă nu avem standarde de evaluare și de notare clare. Este o problemă. 

Eu am început să caut soluții la ea. Pentru primar și gimnaziu vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătirea profesorilor, probabil anul viitor, în luna iunie. Tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal, astfel încât din anul viitor școlar 2026-2027, să începem doar cu programe noi (n. red planuri cadru), de exemplu la nivel de liceu, ci și cu standarde de evaluare și notare atât la nivelul învățământului primar, cât și la nivelul învățământului gimnazial, cât și la nivelul învățământului liceal. După aceea vom putea gândi mai bine și portofoliile educaționale pe care să le luăm în calcul odată ce aceste standarde care oarecum mai uniformizează notele care se dau pe parcursul țării”.

Ce prevede ROFUIP privind standardele de evaluare și notare

Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.

Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru.

Cum se vor realiza evaluările elevilor

Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional.

Toate disciplinele vor avea standarde de evaluare și notare.

Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară.

Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii.

„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:

• a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
• b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
• c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
• d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
• e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.

(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.

(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)

(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.

(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

Articolul 97 alin (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă.

CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.

(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.

Istoric – prima încercare de elaborare a standardelor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației

Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.

Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație”. „Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei.

Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.

Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.

Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.

Informații de context

Standardele de evaluare și notare vin în contextul discuției din spațiul public legată de valoarea notelor elevilor: „Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note”, spunea Daniel David în mai 2025.

Tot atunci, David a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a: „Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.

De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”, spune David.

În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.

Ministrul Educației și Cercetării, a declarat în iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, iar „pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026″, a spus acesta.

Mulți profesori de-a lungul anilor au atras atenția asupra fenomenului prin care notele de la clasă ale elevilor sunt mai mari decât cele de la examenele naționale de clasa a VIII-a și a XII-a.

Profesorul de Matematică Sorin Haiduc a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la nivel național în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024” și a catalogat drept „fraudă” comportamentul profesorilor care pun medii de 7-8 la clasă, iar la examenele naționale acei elevi iau nota 2 pe lucrare.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.

În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.

În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.

În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.

Citește și:

Daniel David: Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note

Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, spune Daniel David: Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde odată cu programele pentru învățământul liceal, pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026

Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

BREAKING Congruența notelor de la clasă ale elevilor cu cele de la examenele naționale – exemplu de criteriu de performanță în evaluarea pentru veniturile profesorilor prevăzut în programul de guvernare Bolojan