Daniel David a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că părintele „trebuie să înțeleagă că nu este profesor, nu-i director de școală și nu dă note”. Pe de altă parte, acesta a mai afirmat că „profesorii și școala trebuie să înțeleagă și să accepte rolul părintelui de contributor la actul de educație”.
„Profesorii și școala trebuie să înțeleagă și să accepte rolul părintelui de contributor la actul de educație. Nu este cineva căruia i se comunică ce a decis școala, nu este cineva căruia i se comunică niște lucruri și trebuie să creeze acele mecanisme prin care să aibă o voce și să poată să influențeze educația propriului copil.
Dar acestea fiind spuse, părintele, la rândul lui, trebuie să înțeleagă că nu este profesor, nu-i director de școală și nu dă note. Încă o dată, aici vorbim la nivel de viziune și de strategie. O procedură o faci printr-un ordin de ministru”, a declarat Daniel David.
În luna februarie, Daniel David a adus în atenție, la emisiunea Prim Plan de la TVR Info, că „avem și varianta în care vin părinții (la școală – n.red) și încep să spună ei ce notă trebuie dată, ce barem trebuie făcut”. Acesta a precizat că „părintele nu este profesor”, dar „profesorul trebuie să înțeleagă că vocea părintelui trebuie ascultată”.
Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că sunt foarte mulți părinți care nu acceptă decât notele maxime pentru copiilor lor: „În clipa în care copilul n-a obținut aceste note, aproape că nu te ascultă”.
„Eu, uneori, am senzația – am vorbit și cu colegi de-ai mei, directori de colegii mari din București – că părinții au de la noi așteptarea să fim un fel de bone”, a declarat Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, la DC News.
Andreia Bodea a mai spus că are sentimentul că nu este lăsată să-și facă treaba.
„Este normal să stăm la aceeași masă, dar hai să stabilim care sunt limitele. Tu poți interveni, cu priceperea și cu competențele tale, și lasă-ne pe noi de acolo încolo să ne facem treaba. Eu am sentimentul, de cele mai multe ori, că vreau să-mi fac treaba și nu sunt lăsată să-mi fac treaba.”
Despre evaluarea elevilor, potrivit ROFUIP 2024
Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) evaluări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) probe practice;
g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.
ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităţilor-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”
Foto: © Potatushkina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Daniel David: Avem și varianta în care vin părinții la școală și încep să spună ei ce notă trebuie dată, ce barem trebuie făcut
Ministrul Daniel David: Trebuie să asculți vocea părintelui, dar părintele nu stabilește baremul și nota
Redacția
12 comments
atunci cum crede domnul că va avea o societate de oameni culti ,din momentul in care la o evaluare națională la care baremul este foarte clar apar 3 note total diferite? cred că stimabilul mai bine pune la punct sistemul de învățământ cu tot cu programa și nu o mai amețește de la an la an și ne lasă pe noi părinții că sigur pe noi ne arde mai tare de copii noștri decât pe el.
Ana Simona Matache, dumneata nu stii cu cati de ,i” se scrie ,,copiii nostri”( ai scris copii nostri)!!! Ai pretenția sa evaluezi lucrari sau sa dai lectii altora?! Interesant!
Eu nu înțeleg o chestie de ce copiilor din clase pregătitoare li se predă teme și proiecte la limba română atât de grele? Acelea sînt teme de clasa a 5 nu clasa 1. Deci pe bune sau săturat de predat și împinge copii către școli speciale. Acesta nu este un sistem bine adecvat.
Dragi parinti, cred ca sunteti de acord ca acesti profesori ar trebui taxati la leafa, maxim 2400lei pe luna si asta doar celor foarte implicati care dovedesc ca fac orele cum trebuie. Restul ar trebui de la 1500lei in jos, direct proportional cu implicarea. Si uite asa am gasit si solutia pentru a mari bursele elevilor si mai salvam si niste bani publici, ca acesti ” profesori ” oricum sunt platiti din banii nostri !!!!
Vin nepalezii să vă educe copiii. Am ânfrânt!
nu va e rusine dl ministru cum e posibil sa spuneti asa cand calitatea celor din invatamant este la pamant ? profesorii rup poarta de la program se invoiesc intarzie mereu cate 20 30 minute pun copiii sa copieze din manuale si dau teste dupa aceea nu e posibil asa ceva sa ia banii degeaba si sa fie atat de puturosi. rusine sa le fie asteptam sa le taiati salariile mari odata ca nu se mai poate nepotul meu vine de la scoala dezamagit ca nu invata si ca sta degeaba sa astepte profesorul care e la cafea in cancelarie si barfa
Da, sigur aveți dreptate, școala nu v-a ajutat pe dvs deci e clar, nu ajută pe nimeni.
îl duceți la meditații…dl .ministru le susține! Succes!!!
Absolut toti fac asa? Vreti sa va dau exemple din alte domenii cu salarii mult mai mari? sau acolo nu aveti curajul sa faceti reclamatii!?
Absolut corect, un parinte nu poate dicta note! Dar ce poate face un parinte când constată că profesorul nu reuseste să-l faca pe copil sa înțeleagă concepte noi. Studiu de caz: clasa a V-a, disciplina TIC.
– in aceasta perioada au inceput sa studieze algoritmi, să faca scheme bloc si le-a fost introduse operatii ca: div si mod.
– copilul da test, vine acasa cu testul, te uiti pe test si vezi ca, pe buna dreptate, schema logica a unui algoritm in care trebuia sa foloseasca mod e gresita, lucru corect depunctat si de dl Prof.
– incerci sa vezi daca copilul a inteles conceptele din care a fost enuntata problema.
– imediat iti dai seama ca:
1) copilul nu a reusit sa faca conexiunea intre continuturile predate la matematica si cele necesare pentru realizarea unui algoritm la rezolvarea unei probleme
2) nu a inteles exact care este rezultatul operatiei a mod b atunci cand se aplica efectiv pentru doua numere
3) nu este convins de rolul/necesitatea/utilitatea unui algoritm si a unei scheme logice.
Sunt sigur ca sunt si copii dotati care in clasa a V-a rezolva probelma avansate de informatica si stapanesc chiar mai multe limbaje de programare (copilul meu nu a lucrat extra in aceasta directie, dar este la zi cu programa scolara)
Ce putem face noi ca parinti intr-o astfel de situatie? cum pot eu sa discut cu acest cadru didactic si sa-i explica ca la TIC copilul nu reuseste sa inteleaga ce-i transmite? Atenție: nu sa-i dea 10, ci sa-l ajute sa inteleaga, sa stie cum sa aplice acele notiuni de algoritmi!
Câti copii la nivel national trec prinitr-o asemenea situatie, mai ales copiii din mediu rural sau urban mic ? ce facem cu acei copii despre care nici macar nu stim ca au astfel de probelme la scoala pentru ca nu au pe cineva in familie care sa-i intrebe ce au invatat și mai ales ce au inteles nou la scoala?
Atunci cand faci politici publice incercand sa indrepti situatii prezente in liceele de top din Bucuresti sau din marile orase din tara, pierzi multi elevi din sistem.
bietul părinte,câte mesaje ambigue primește …ba poate evalua profesorul, ba nu….tot asta le băgați în cap: că vor evalua profesorul….Normal că oamenii pricep altceva …
pe de alta parte , titularizarea va depinde si de evaluarea părinților și a elevilor. nici elevii nu sunt profesori , cum sa evalueze ei impreuna cu părinții , profesorul ? cum sa stabilească ei daca va primi sau nu titularizarea un profesor ?
vedeti cat de subiectiva este noua dumneavoastră abordare privind titularizarea in sistem ?