Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, s-a întâlnit luni, 25 februarie, cu ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery, anunță Ministerul. Printre temele discutate s-au aflat „susținerea în continuare” a proiectului celui mai puternic laser din lume aflat la Măgurele (proiectul ELI-NP), cooperarea între institute de cercetare din România și Franța și „încurajarea publicării articolelor științifice în limba franceză, în reviste de specialitate cu indexare recunoscută”, se arată în comunicatul Ministerului român al Educației și Cercetării.
- Întâlnirea dintre ministrul român al Educației și ambasadorul Republicii Franceze la București vine la o săptămână după ce președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a fost primit de către președintele Franței, Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, la reuniunea informală de la Paris la care s-a discutat despre Ucraina și securitatea europeană.
- La finalul reuniunii, Ilie Bolojan a declarat că președintele Emmanuel Macron a confirmat că prezența militară a Franței în România va fi consolidată în perioada următoare.
- În schimb, PSD a anunțat astăzi, după debutul consultărilor cu președintele interimar Ilie Bolojan, că se opune trimiterii de trupe românești în Ucraina.
Pe agenda discuțiilor de la București s-a aflat „cooperarea în domeniul cercetării prin lansarea unui nou apel de acțiuni integrate «Brâncuși-Hubert Curien», cooperarea între institute de cercetare din România și Franța, susținerea în continuare a proiectului ELI-NP”, anunță Ministerul Educației. „Consolidarea cooperării interuniversitare, inclusiv în cadrul alianțelor de universități europene” și „valorificarea rezultatelor cercetării francofone prin încurajarea publicării articolelor științifice în limba franceză, în reviste de specialitate cu indexare recunoscută, din întreaga lume” au fost de asemenea discutate de ministrul român al Educației și Cercetării și de ambasadorul Franței la București.
Ministrul Daniel David a discutat cu ambasadorul Nicolas Warnery și despre creșterea numărului de licee cu secții bilingve francofone. Instituția precizează că 25 de licee din România fac parte, în prezent, din rețeaua de licee cu secții bilingve franceze din România și au primit recunoașterea FrancLabelEducation, iar acestora li se vor alătura, până în 2027, alte cinci unități de învățământ.
De asemenea, oficialii anunță încheierea unui parteneriat privind testarea competențelor de limbă franceză în unitățile școlare din România prin introducerea testului DELF școlar.
„Consolidarea colaborării în domeniul învățământului profesional și tehnic / dual prin promovarea mobilității elevilor și profesorilor, cooperarea între unități școlare din România și Franța, respectiv dezvoltarea de proiecte precum integrarea realității virtuale în formarea profesională, dezvoltarea unui centru de excelență în domeniul fibrei optice, transferul de expertiză privind «campusurile de meserii și calificări»” au fost de asemenea subiecte pe masa discuțiilor de luni, 25 februarie 2025.
Ministerul anunță că s-a discutat și despre „testarea competențelor digitale ale elevilor, lansarea unui proiect-pilot româno-francez în domeniul educației media și al luptei împotriva dezinformării”.
În prezent, în școlile din România peste 190.000 de elevi învață limba franceză ca Limbă modernă 1, iar peste 970.000 de elevi – ca Limbă modernă 2, în anul școlar 2024 – 2025, potrivit datelor oficiale.
Comunicatul integral al Ministerului român al Educației și Cercetării:
„Întâlnire între ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și E.S. dl. Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze în România
Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit luni, 25 februarie, cu E.S. dl. Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze la București.
În cadrul întâlnirii au fost abordate următoarele teme:
– promovarea studiului limbii franceze în cadrul unităților de învățământ din România (în anul școlar 2024 – 2025, peste 190.000 de elevi învață limba franceză ca Limbă modernă 1, iar peste 970.000 de elevi – ca Limbă modernă 2);
– creșterea numărului de licee cu secții bilingve francofone (celor 25 de licee, ce fac parte, în prezent, din rețeaua de licee cu secții bilingve franceze din România și care au primit recunoașterea FrancLabelEducation, li se vor alătura, până în 2027, alte cinci unități de învățământ);
– încheierea unui parteneriat privind testarea competențelor de limbă franceză în unitățile școlare din România prin introducerea testului DELF școlar;
– consolidarea colaborării în domeniul învățământului profesional și tehnic / dual prin promovarea mobilității elevilor și profesorilor, cooperarea între unități școlare din România și Franța, respectiv dezvoltarea de proiecte precum integrarea realității virtuale în formarea profesională, dezvoltarea unui centru de excelență în domeniul fibrei optice, transferul de expertiză privind «campusurile de meserii și calificări» etc.;
– identificarea unor noi domenii de cooperare în domeniul învățământului preuniversitar: testarea competențelor digitale ale elevilor, lansarea unui proiect-pilot româno-francez în domeniul educației media și al luptei împotriva dezinformării etc.;
– consolidarea cooperării interuniversitare, inclusiv în cadrul alianțelor de universități europene;
– valorificarea rezultatelor cercetării francofone prin încurajarea publicării articolelor științifice în limba franceză, în reviste de specialitate cu indexare recunoscută, din întreaga lume;
– cooperarea în domeniul cercetării prin lansarea unui nou apel de acțiuni integrate «Brâncuși-Hubert Curien», cooperarea între institute de cercetare din România și Franța, susținerea în continuare a proiectului ELI-NP.”
Informații de background
Amintim că Guvernul a adoptat la finalul anului o hotărâre prin care stabilește o nouă valoare totală a investiției în proiectul major de cercetare „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), ce vizează tehnologii în domeniul laserelor de mare putere. Valoarea totală a investiției în laserul de la Măgurele crește de la 1,73 miliarde de lei la peste 2 miliarde, în condițiile în care guvernul a decis să finalizeze în 2026 proiectul major de cercetare, după cum Edupedu.ro a relatat în decembrie 2024.
Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern, decizia vine la un an după ce proiectul, o investiție majoră în cercetarea românească, a fost declarat nefuncțional, conform procedurilor europene, de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în urma falimentului companiei americane Lyncean Technologies Inc., care a fost responsabilă pentru realizarea sistemului de fascicul gamma. „În urma acestui faliment, proiectul va fi continuat cu implicarea directă a ELI-NP și a experților internaționali. În urma unei licitații publice, compania Lyncean Technologies Inc. a fost înlocuită, iar implementarea sistemului de fascicul gamma va fi continuată prin colaborări cu CERN și alte instituții internaționale”, precizat Executivul.
De precizat că Sistemul Fascicul Gamma – al doilea mare echipament de cercetare după laser – a generat cele mai ample dispute politice, după cum am relatat pe larg în editorialul Lașitatea – noua politică de stat: Ejectarea lui Nicolae Zamfir de la conducerea strategică a laserului de la Măgurele, în tăcerea deplină a României educate. Acest echipament urma să fie construit, potrivit rezultatului primei licitații, de Consorțiul EuroGammaS – condus de Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Italia) și care avea în componență 3 instituții din Franța (Centre National de la Recherche Scientifique, ALSTOM S.A.S. și ACP Systems S.A.S.U.), 3 instituții din Italia (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, Universita degli Studi di Roma “La Sapienza” și COMEB Srl) și ScandiNova Systems (Suedia) (sursa).
„Acest sistem nu a ajuns să fie niciodată pus în aplicare. După numeroase avertismente publice că italienii nu asamblează Sistemul Fascicul Gamma, Zamfir reziliază contractul cu italienii, declarând că legal nu are nicio altă cale de rezolvare a situației și că acest consorțiu a forțat practic rezilierea, prevăzută de contract la un anumit nivel al întârzierilor. A urmat o serie de atacuri în instanță inițiate de italieni împotriva institutului de la Măgurele, parte deja câștigate de Zamfir, parte încă în derulare.
Zamfir a organizat apoi o altă licitație, câștigată în 2019 de compania americană Lyncean Technologies, în cadrul unui contract în valoare totală de 49 milioane euro care are ca țintă anul 2023 pentru finalizarea Sistemului Gama de Energie Variabilă (sursa)
Rezilierea contractului cu italienii a generat, însă, primele atacuri pe plan extern, vizibile în România, paradoxal, printr-o serie de declarații de o duritate fără precedent din partea comisarului european de la acea vreme, Corina Crețu (detalii). Aceasta i-a cerut în mod repetat lui Zamfir să renunțe la rezilierea contractului, deși este vorba despre un contract comercial aflat pe rolul instanței. Tot atunci au început și protestele interne în Institutul de Fizică Nucleară, împotriva lui Nicolae Zamfir.
Tot la finalul lui 2018, la puțin timp după rezilierea contractului, Centre National de la Recherche Scientifique din Franța le-a interzis cercetătorilor săi să vină la centrul de la Măgurele. Fără sprijin politic în Guvernul Dăncilă și sub ministeriatul deținut de Nicolae Hurduc, Zamfir a continuat discuțiile de la Bruxelles, unde în aceeași perioadă s-a petrecut un alt moment cheie în istoria ELI: «Franța a cerut ca banii care se dau pentru întreținerea anuală a pilonilor de către România, Cehia și Ungaria (cele 3 state care au câte o infrastructură de cercetare în cadrul proiectului paneuropean ELI) să nu fie administrați de fiecare țară, deci la nivel național, ci să fie administrați de către Franța. Întreținerea anuală a fiecăruia dintre cele 3 centre de cercetare este de 25 de milioane de euro. În total sunt 75 milioane, care pot urca până la 90 de milioane pe an», potrivit surselor Edupedu.ro”, scriam la momentul demiterii lui Nicolae Zamfir de la conducerea celui mai mare proiect paneuropean din România. În prezent, Zamfir este vicepreședintele Academiei Române.
Informația a fost confirmată pentru Edupedu.ro de secretarul de stat pe Cercetare de la acea vreme, Dragoș Ciuparu. România, prin Nicolae Zamfir, a fost singura care a refuzat târgul propus de Franța. De ce celelalte state au acceptat? “Este posibil ca banii să se fi întors la ei, în cadrul altor contracte sau sub alte forme”, au declarat sursele noastre.
Până la urmă, de ce să nu cedeze laserul de la Măgurele puterea decizională către ERIC? Dragoș Ciuparu explica motivele: “Nu prea este normal. Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov. Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii. Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării. Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României… Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie cooordonată de Lituania, de exemplu” (detalii).
Poziția francezilor de la CNRS și decizia lui Zamfir de a nu fi de acord ca Franța să gestioneze contribuțiile țărilor membre au căpătat din nou o pronunțată formă politică, ajungând pe masa discuțiilor dintre președinții Macron și Iohannis. În luna mai 2020, inițiativa francezilor s-a coagulat sub forma unei propuneri de Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) depusă la Comisia Europeană, propunere care a exclus în premieră România dintre membri. Concret, Cehia și Ungaria au depus la executivul european cerere să formeze ERIC fără România.
La acea vreme, atrăgeam atenția că este esențial să vedem dacă România va accepta jocul propus de Franța și refuzat până acum de autoritățile de la București? „Asta se face, însă, pe bani naționali, înseamnă inclusiv pericolul de-a nu avea necesarul pentru plata costurilor de administrare a centrului și înseamnă o victorie pentru statele care încearcă de asemenea să construiască un laser de mare putere, dar sunt încă în urma României. Printre ele, Franța, cu proiectul laserului Apollon”.
Citește și:
BREAKING Ilie Bolojan, de la Paris: Prezența militară a Franței în România va fi consolidată în perioada următoare / UE va pregăti un ajutor financiar și de armament pentru Ucraina / E nevoie de o pace justă și echitabilă, care nu se poate face fără participarea Ucrainei și UE la negocieri
Valoarea totală a investiției în laserul de la Măgurele, ELI-NP, crește de la 1,73 miliarde de lei la peste 2 miliarde, în condițiile în care guvernul a decis să finalizeze în 2026 proiectul major de cercetare / România și-a asumat să susțină continuarea proiectului, declarat nefuncțional acum un an din cauza falimentului unei companii americane
Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii
Lașitatea – noua politică de stat: Ejectarea lui Nicolae Zamfir de la conducerea strategică a laserului de la Măgurele, în tăcerea deplină a României educate
Conducerea Academiei Române: Dezavuăm cu tărie atacurile la adresa ELI-NP – Laserului de la Măgurele. Autorii acestora sunt în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României
Ministrul demisionar al Cercetării, despre Laserul de la Măgurele: Criza politică pune sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, pentru ca ELI-NP să fie membru ERIC
BREAKING Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele
R.P.
Redacția
Ștefan Lefter
