Ministrul Educației Sorin Costreie a punctat luni seară, că mai multe aspecte privind dezvoltarea învățământului dual în România. La o dezbatere organizată luni seară, înainte de Gala Inovației și Performanței în învățământul dual au fost invitați miniștrii Educației, parlamentari și membri ai mediului de afaceri care au adus în discuție principalele probleme legate de învățământul dual și percepția acestuia.
- Edupedu.ro a scris că firmele care vor să înființeze și să susțină clase de învățământ dual pot depune cereri online, anunță Dalia Dărămuș, director CNDIPT
- Potrivit Legii 198/2023 (art. 248 alin. 31), din anul școlar 2029-2030 tot învățământul tehnologic trebuie să se desfășoare în sistem dual
Atât ministrul Educației Sorin Costreie cât și ministrul delegat în învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, au subliniat că una dintre problemele legate de învățământul dual este una care ține de mentalitatea părinților în special dar și a societății care vede acest tip de învățământ ca pe un eșec.
„Trebuie să schimbăm asta. Trebuie să spunem cu toții răspicat că nu este un eșec. Din contră, e ceva mult mai sigur la sfârșitul unui traseu unde ai o meserie”, a spus Costreie care a amintit de o elevă care a ales un liceu tehnologic deși avea o medie mare la Evaluarea Națională.
O altă problemă ar fi cea legată de bursa tehnologică care în acest momente este blocată pentru elevii care au intrat în clasa a IX-a.
Edupedu.ro a scris că potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, depus la Senat pe 3 septembrie, elevii de clasa a IX-a care încep în anul școlar 2026-2027 liceul tehnologic în sistem dual ar urma să primească bursă tehnologică. Modificarea este necesară pentru că, odată cu integrarea nivelului 3 de calificare din învățământul profesional în liceul tehnologic, legislația actuală privind bursele nu îi include pe noii elevi de clasa a IX-a din dual printre beneficiarii bursei tehnologice.
În fine, ministrul Costreie a spus că „angatorii și-au cam pierdut acel entuziasm”.
Totuși, recent, cifrele prezentate de directoarea Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), Dalia Dărămuș, prezentă și ea la acest eveniment, arată că în acest an sunt implicate în învățământul dual aproximativ 1.000 de companii. În 2024-2025 erau 869.
Redăm integral discursul ministrului Educației Sorin Costreie
Sorin Costreie: Am vorbit deja cu colegul meu, cu domnul ministru Ionescu, să reducem un pic această tensiune socială teribilă, care este dată de diferența între rural și urban, în sensul în care copiii noștri sunt extraordinar de dezavantajați. Insist pe această formulă, de faptul că, dacă se nasc într-un mediu dezavantajat, șansele lor sunt cu cel puțin 50% mai mici de a accede, de a învăța, de a avea rezultate bune decât dacă sunt în alt mediu. Este cumplit, este enorm și lucrul ăsta naște tot felul de tensiuni sociale, pe care după aceea le și vedem în comunitățile și societatea noastră. Și parte din reducere este să investim în dual, astfel încât în astfel de comunități copiii să-și găsească acea meserie de aur de care spunea și doamna comisar Mînzatu, cu care, apropo, am vorbit aproape 2 ore vineri seara, am fost aici și am discutat inclusiv despre dual. (…)
Unu. Ce facem cu bursa? Bursa acum e blocată în Parlament. Sper să ajungă. Văd că doamna Drămuș șoptește ceva, dar nu aud ce. «Facem o ordonanță». Am mai făcut ordonanțe, dar, oricum, știți problema. La fix ați venit, domnule Budăi, să ne spuneți ce se întâmplă în Parlament, pentru că acolo, mă rog, nu au fost lucrurile foarte clare și atunci bursa este blocată, dar poate să fie ușor deblocată și să sperăm că va fi, pentru că ăsta e un impuls foarte important în sistem.
Doi, relația cu angajatorii. Vreau să vă spun că, față de 2016, cum văd eu lucrurile, și vă rog să mă contraziceți, dacă mă înșel, s-a cam pierdut acel entuziasm care era atunci, se simțea mult mai mult entuziasm decât e acum.
Și pentru asta noi, cu toții, trebuie să lucrăm, pentru că dacă ei își pierd angajamentul și entuziasmul, atunci tot sistemul nu merge. Pentru că noi aici vorbim de colaborarea între educație și economie. Adică angajatorii sunt centrali, pentru că ei trebuie să vină să investească și să vadă acest interes strategic, a avea clase de dual, deci viitori specialiști de care au ei nevoie.
Și o a treia problemă pe care o văd încă persistă și e încă e puternică, una de mentalitate. Adică încă, în sistemul nostru de învățământ, a merge la dual este văzut cumva de societate, comunitate, părinți, ca un eșec. Ori lucrul ăsta trebuie să se schimbe. E cazul elevei care știți că a luat o medie foarte bună la evaluarea națională și a ales să se ducă la dual. A fost mult mediatizat, vreau să o felicit, dar cu o floare nu face primăvară. Trebuie să vedem cât mai multe astfel de flori. Și trebuie să spunem cu toții răspicat că nu este un eșec. Din contră, e ceva mult mai sigur la sfârșitul unui traseu unde ai o meserie. Și asta este foarte important în ziua de azi, mai ales la criza de meseriași pe care o avem, că după aceea tu poți să faci facultate, că poți să faci orice altceva, ține de fiecare în parte. Dar acești copii care merg pe această rută au, cumva, din punct de vedere al angajabilității, o rută securizată, să zic așa.
Al patrulea punct: Noi știți că de obicei suntem foarte optimiști și ne-am aruncat la, dacă nu mă înșel, 29 de campusuri universitare. Știți câte sunt făcute după 5 ani de PNRR? Șase un pic spre șapte, dar șase sunt sigur.
Cifrele vorbesc de unde am plecat, la ce ne-am angajat și unde ne-am dus și ce am reușit să facem acum. Altfel, pot să vă spun bine că sunt și astea, dar tot sunt puține față de ce visam
În primul rând, că aceste angajamente sunt angajamente care decurg dintr-o viziune asupra învățământului, adică ele nu sunt punctuale pe dual sau pe alte segmente, sunt angajamente generale în care învățământul și educația trebuie să devină relevante, în sensul în care expunerea la învățământ formal trebuie să îți dea o orientare în viață. Și asta înseamnă, inclusiv uneori, și în aceste cazuri, abilități de tipul acestora, în care ai o meserie și, în general, educația cred că trebuie să te ajute să fii mai bine orientat în viață, în societate, în familie, să înțelegi mai bine universul și copiii noștri. Și aici ne trebuie o schimbare de paradigmă. Trebuie să treacă cu ajutorul profesorilor și doar cu ajutorul lor, să trecem de la memorarea de informație, la testarea ei într-o paradigmă educațională în care copiii sunt stimulați să gândească și să înțeleagă mai bine lumea. Din păcate, știți rezultatele la PISA am avut și rezultatele la începutul anului de la UNICEF, după PISA au venit rezultate la OCDE, lucrurile nu stau bine. Noi suntem în picaj din punctul acesta de vedere. Da, știu, o să spună că multe țări.. Sincer, pe mine nu mă interesează ce se întâmplă în celelalte țări. Pe mine mă interesează ce se întâmplă la noi acasă și cred că trebuie să ne facem treaba aici, acasă, pentru copiii noștri.
Cred că atunci trebuie să orientăm întreg sistemul de învățământ să fie relevant, echitabil și să fie un învățământ central pe principii și valori, pentru că fără ele nu avem ancorele necesare într-o societate care vedeți că e o mare turbulență, lovită din ce în ce mai mult de diverse valuri numite extremism, populism, naționalism și multe alte -ismuri care ne zguduie corabia. Ori toate lucrurile astea, tensiunea socială, rezistența și reziliența comunitară se hrănesc la școală prin colaborarea între profesor, copil, părinte și întreg ecosistemul construit acolo”.
Informații de context
Potrivit Legii 198/2023 (art. 248 alin. 31), din anul școlar 2029-2030 tot învățământul tehnologic trebuie să se desfășoare în sistem dual.
Primul an al noului liceu tehnologic dual a adus aproximativ 9.100 de elevi în clasa a IX-a, a spus Dalia Dărămuș la un eveniment pe 22 octombrie. Aceasta a precizat că la data ultimei actualizări erau înscriși 9.111 elevi. Oferta pentru anul școlar 2026-2027 a fost de 12.368 de locuri la dual. Asta înseamnă că aproximativ 74% dintre locuri au fost ocupate și că circa unul din patru a rămas liber.
Gradul de ocupare este practic același cu cel din anii anteriori, deși oferta a crescut cu peste 3.000 de locuri. În 2024-2025, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar, în planul de școlarizare au fost incluse 9.206 locuri la dual, iar gradul de realizare a fost de 77%, adică 7.087 de elevi. Față de ultimul an pentru care există date publice, numărul elevilor din clasa a IX-a la dual a crescut cu aproximativ 30%.
Potrivit directoarei CNDIPT, în acest an sunt implicate în învățământul dual aproximativ 1.000 de companii. În 2024-2025 erau 869, potrivit Ministerului Educației. Dărămuș a mai spus că în liceul tehnologic sunt înscriși aproximativ 69.000 de elevi și că alți aproximativ 57.000 învață încă în vechiul învățământ profesional, aflat în lichidare, adică sunt doar elevi în clasele a X-a și a XI-a.
Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT)pilotează în acest an o platformă online prin care companiile își vor înregistra cererile de școlarizare în învățământul dual. Anunțul a fost făcut de directoarea CNDIPT, Dalia-Maria Dărămuș, pe 15 octombrie, la EduPro Summit 2026, conferința organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Platforma este realizată printr-un proiect european de 27,69 milioane de euro.
Platforma va funcționa la nivel național pentru cererile din 2028-2029, adică pentru ultima admitere de dinaintea acestui termen. În acest an școlar, liceele tehnologice au pornit cu aproximativ 85.000 de locuri în clasa a IX-a, iar doar unul din șapte a fost la dual.
Citește și:
Burse tehnologice 2026-2027. Elevii de clasa a IX-a de la liceele tehnologice duale ar urma să primească bursă – proiect de modificare a legii educației, care prevede bursa doar pentru învățământul profesional
Firmele care vor să înființeze și să susțină clase de învățământ dual pot depune cereri online, anunță Dalia Dărămuș, director CNDIPT / Platforma finanțată din fonduri europene, e pilotată în șase județe anul acesta și va funcționa la nivel național din septembrie 2027
