Mircea Cărtărescu în Academia Română? Nu a trecut de votul inițial, pentru moment, spun reprezentanți ai instituției. Șeful secției academice unde s-au făcut ultimele propuneri de admitere a unui membru scriitor: “E un fals” / “Nu înseamnă că domnul Cărtărescu nu va primi voturi mai târziu”

2.714 vizualizări
Mircea Cărtărescu / Foto: INQUAM Photos / George Călin
Eventuala intrare a scriitorului român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, Mircea Cărtărescu, în Academia Română s-a blocat de la bun început, în cea mai nouă etapă de primire a unor noi membri în această instituție. Membrii Secției de Filologie și Literatură au votat două noi propuneri pentru un loc în Academie, dar Cărtărescu, deși propus, nu s-a numărat printre acestea, potrivit informațiilor sumare oferite pentru Edupedu.ro de către reprezentanți ai Academiei, după ce, la finalul săptămânii trecute, au apărut relatări pe surse despre caz. A fost votată, în schimb, ca propunere “pe locul scriitorilor și criticilor”, o altă personalitate culturală, Gabriela Adameșteanu. Nu ar fi, însă, o respingere definitivă: “în timp, le vine rândul tuturor celor propuși”, după cum opinează un membru al secției menționate.
  • Situația a stârnit, în ultimele zile, o serie de comentarii pe Facebook referitor la meritele statutului de membru în Academia Română, așa cum este ea acum, mai ales pentru un scriitor cu reputația lui Mircea Cărtărescu și ținând cont de faptul că acesta a criticat, în trecut, această instituție.

Comentariile au apărut după ce publicația online Aktual24.ro, preluată de alte site-uri, a scris pe surse despre ședinta respectivă a Secției de filologie a Academiei, prezentând informații confirmate doar parțial de reprezentanți ai instituției contactați de Edupedu.ro. În timp ce publicația menționată titra că “Academia Română a refuzat să îl accepte pe Mircea Cărtărescu în rândurile sale” și că el ar fi primit doar două voturi în acea ședință, reprezentanți ai Academiei au transmis mesaje sumare și pe alocuri contrare cu privire la situația apărută prin votul de săptămâna trecută.

  • Publicația Aktual24.ro scria, în articolul citat, că Secția de Filologie a Academiei Române a avut săptămâna trecută o ședință în care “au fost înaintate mai multe propuneri pentru noi membri ai academiei. În frunte s-au plasat Gabriela Adameșteanu și Rodica Zafiu, care vor fi discutate și aprobate în plen. Mircea Cărtărescu a luat doar două voturi, la egalitate cu Aura Christi (pe numele ei real Aurelia Potlog), au precizat sursele”.

Contactat de Edupedu.ro, președintele Secției de Filologie și Literatură, profesorul Gheorghe Chivu, a refuzat să ofere informații privind rezultatul votului din secție, susținând că “ce ați aflat dumneavoastră e fals. Altceva nu pot să vă spun”. Pe de altă parte, el a oferit unele informații procedurale, susținând că votul ar fi avut relevanță doar pentru procedurile interne ale secției și că “asta nu înseamnă că domnul Cărtărescu nu va primi voturi mai târziu”.

Gheorghe Chivu:

  • “S-a făcut un vot în secție. Au fost două faze, una preliminară pentru alegerea dosarelor și o alta pentru înaintarea dosarelor pentru o eventuală acceptare [în forurile ulterioare, biroul prezidiului și adunarea generală – detalii mai jos – n.red.]. Altceva nu pot să vă spun.”
  • Întrebat cine a fost înaintat ca propunere, el a spus că nu poate oferi aceste informații momentan: “Nu, pentru că trebuie să treacă de încă o etapă și, dacă acea etapă nu ar fi depășită, informația pe care aș da-o nu ar fi valabilă. Așteptați să treacă de biroul de prezidiu și atunci veți afla cine sunt cei care vor merge mai departe. (…) Sunt chestiuni de vot intern în secție, care nu au valoare nici juridică, nici de alt fel, ci doar de organizare internă.”
  • “Nu este adevărată informația pe care ați primit-o. Și chiar dacă vi s-ar fi dat o cifră, aceea ținea de o ordine a unor dosare, nu de vot final pentru avansare spre validare pentru intrare în adunarea generală. Sunt mai multe etape care trebuie făcute pentru a face dosarele. Pentru că de multă vreme nu s-au făcut discuții pe marginea dosarelor și erau foarte multe dosare, trebuia făcută o ordine în interior. Asta nu înseamnă că domnul Cărtărescu nu va primi voturi mai târziu, nu înseamnă că cei care acum au fost votați vor primi voturi în adunarea generală. Sunt faze preliminare.”

Pe de altă parte, situația semnalată inițial a fost confirmată de un alt membru al secției respective, contactat de Edupedu.ro. Profesorul Nicolae Saramandu, membru corespondent, a spus că Mircea Cărtărescu a fost propus pentru o nominalizare inițială, dar a ieșit altcineva. El a precizat că nu poate să spună dacă au fost doar două voturi pentru Mircea Cărtărescu și a arătat, în schimb, că au fost mulți scriitori și critici literari “pe listă”, în condițiile în care sunt disponibile două locuri – unul pentru scriitori/critici literari, un altul pentru lingviști. Același membru al Academiei a apreciat că aceasta ar fi doar o discuție de moment, fiindcă “în timp le vine rândul tuturor celor propuși”:

Nicolae Saramandu:

  • “Mircea Cărtărescu a fost propus. Nu știu câte voturi a avut. Au fost mulți candidați și au fost numai două locuri. Cred că a ieșit Gabriela Adameșteanu”.
  • Întrebat cine a ieșit pe al doilea loc, el a răspuns: “un lingvist”. Întrebat dacă este vorba despre profesoara Rodica Zafiu, el a confirmat.
  • “Au fost mulți scriitori pe listă, să știți. Scriitori și critici literari. Vreo 6-7 au fost.”
  • Despre etapele următoare: “Cele două nume vor fi înaintate prezidiului. (…) Sunt mai multe ședințe de primire în academie, sunt vreo trei pe an. Așa că, în timp, le vine rândul tuturor celor propuși.”  

Contactat la rândul său de Edupedu.ro, Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a precizat că, nefiind membru al secției de filologie, “nu știu cum s-a desfășurat ședința” și nu poate oferi informații exacte. Dar el a spus că a discutat cu un membru al secției și că “ceea ce am aflat este că, într-adevăr, [Mircea Cărtărescu] nu a primit voturile suficiente pentru ca dosarul să fie apoi examinat de prezidiul Academiei și, în urma unui vot favorabil, să ajungă și în adunarea generală. Asta da, știu. Dar că numărul de voturi pe care l-a primit în secție este mult mai mare decât cele două” – cifra menționată în articolul citat mai sus. 

Modalitatea de selecție a noilor membri ai Academiei Române

Statutul Academiei Române, înnoit în 2021, așa cum este prezentat pe site-ul instituției, descrie felul prin care Academia poate primi noi membri. Mecanismul arată că votul din secțiile specializate – de care Mircea Cărtărescu nu a trecut momentan – este doar începutul unei proceduri complicate, ce se termină cu un vot în Adunarea Generală, unde alegerea trebuie validată de cel puțin două treimi dintre membri. Prin statut, membrii Academiei Române sunt aleși pe viață, iar numărul lor este fix: “Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române — stabilit prin lege — este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în țară.”

Statutul prevede, la art. 11:

  • “Art. 11. — (1) Membrii Academiei Române sunt aleși pe viață.
  • (2) Membrii corespondenți vor fi propuși dintre personalitățile cu activitate de creație de mare valoare, apreciată după impactul asupra dezvoltării științei, culturii, vieții sociale și economice a societății.
  • (3) Titularizarea se va face pe baza acelorași criterii folosite la alegerea ca membru corespondent, luându-se în considerare și rezultatele obținute după primirea în Academia Română, inclusiv activitățile desfășurate în cadrul acesteia.”

Procedura de primire a noilor membri este descrisă la art. 12:

  • “Art. 12. — (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
  • (2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
  • (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
  • (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
  • (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
  • (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
  • (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
  • (8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
  • (9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.
  • (10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.
Cine sunt membrii Secției de filologie și literatură a Academiei Române

Potrivit datelor de pe site-ul instituției, aceștia sunt:

Preşedinte: prof.univ.dr. Gheorghe Chivu

Membri titulari:

  • acad. Nicolae BREBAN
  • acad. Nicolae MANOLESCU
  • acad. Gabriela PANĂ DINDELEGAN

Membri corespondenţi:

  • prof.univ.dr. Gheorghe CHIVU
  • prof.univ.dr. Mircea Aurelian MARTIN
  • prof.univ.dr. Ileana (Elena) MĂLĂNCIOIU
  • prof.univ.dr. Ion POP
  • Ana BLANDIANA (Otilia Valeria RUSAN)
  • prof.univ.dr. Nicolae SARAMANDU

Membri de onoare din ţară

  • prof.univ.dr. Sorin ALEXANDRESCU
  • prof.univ.dr. Florica DIMITRESCU-NICULESCU
  • prof.univ.dr. Valeria GUŢU ROMALO

Membri de onoare din străinătate

  • prof.univ.dr. Alexandrina CERNOV (Ucraina)
  • Mihai CIMPOI (Republica Moldova)
  • Ion DRUȚĂ (Republica Moldova)
  • prof.univ.dr. Maria MANOLIU-MANEA (SUA)
  • Valeriu MATEI (Republica Moldova)
  • Michael METZELTIN (Austria)
  • prof.univ.dr. Virgil NEMOIANU (SUA)
  • Adam PUSLOJIC (Serbia)
  • Dumitru ȚEPENEAG (Franța)

Secretar ştiinţific

  • conf.dr. Otilia SÎRBU
Mircea Cărtărescu și Academia Română

Situația de acum a readus în atenția publicului un comentariu publicat de scriitorul Mircea Cărtărescu în urmă cu aproape 7 ani, când el critica instituția prin prisma absenței unor personalități pe care le numește “patriarhii României culturale” din rândul academicienilor. El scria, în 2016, pe Facebook:

  • “Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara și Mihai Șora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Atunci cine, Doamne iartă-mă, e în Academie? Cine-a făcut primirile în ultimii 25 de ani, și pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenția pesedistă, naționalistă și anti-occidentală? Mă-ntreb și eu așa. Până la urmă, cine controlează Academia română?”

Acum, discuțiile pe seama votului din secția Academiei au abordat subiectul prin aceeași prismă a relevanței, unii comentatori apreciind, între altele, că Mircea Cărtărescu, nume luat permanent în calcul pentru Premiul Nobel pentru Literatură și care are o largă recunoaștere națională și internațională, nu ar avea nevoie de o astfel de recunoaștere.

Între alții:


4 comments
  1. “…nu avem inca vreo dovada de contributie determinanta in dezvoltare literaturii nationale prin scrierile domnului Cartarescu, acestea fiind cu adevarat scrieri de succes, dar cu contributie inca neclara, daca exista, in evolutie “literelor” romanesti…”Care ar fi această dovadă, domnule C. Cristea?

    Cine decide dacă un scriitor a adus ” valoare” și o contribuție “literelor” românești? Argumentați vă rog fraza d-voastră de mai sus.

    Sunt analizele cărților lui Mircea Cărtărescu publicate în New York Times, Los Angeles Review of Books, Kirkus Reviews, Liberation, L’Express și multe alte publicații, în care analize Cărtărescu este considerat un mare scriitor român și universal, mincinoase?

    Cum de Andrei Makine a fost admis în Academia Franceză la 56 de ani? Datorită valorii cărților lui, nu-i așa? Nu a contat că a obținut cetățenia franceză tărziu, că era încă tânăr, a contat doar valoarea. Multe cărți ale lui s-au tradus și în limba română, citiți măcar una, ca să învățați ce înseamnă valoare artistică. Și apoi poate citiți măcar o carte a lui Cărtărescu.

  2. Gresesc eu, sau Academia Romana este un for de consacrare a valorii pentru natiunea si cultura romane a unei activitati stiintifice sau artistice ? Cred ca nu gresesc si merg mai departe spunand ca AR nu este destinata recunoasterii notorietatii de orice fel, interne sau internationale. Or, nu avem inca vreo dovada de contributie determinanta in dezvoltare literaturii nationale prin scrierile domnului Cartarescu, acestea fiind cu adevarat scrieri de succes, dar cu contributie inca neclara, daca exista, in evolutie “literelor” romanesti. Notorietate, da, succes comercial, da, laude peste laude din partea acelor straini (inclusiv presa straina) care au gust inspre genul de scrieri realizat si promovat cu stralucire de d-l Cartarescu. Dar ce influenta valororasa au avut acestea in dezvoltarea culturii romanesti ? Nu atim, inca. Faptul ca – dupa aprecierea unora – au fost promovati in AR doar scriitori care “se citesc ei intre ei” si nu valori “zgomotoase” precum cele date in contraexemplu nu are nici-o relevanta.

      1. delicata doamna, ti-am luat din portzie si asta te face furioasa ? sau crezi ca fani ca tine au cea mai buna sana de a-l impinge pe scriitorul Cartarescu in AR ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu: Am stat să mă gândesc ce nu a fost bine în Legea 1. Nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem, nu a fost însoțită de mecanisme care să poată face posibile acele schimbări. În proiectele de lege vom avea în egală măsură schimbări de proces și arhitectură de sistem

Legea 1 din 2011, actiuala legea a Educației Naționale aflată în vigoare, nu a fost însoțită de o arhitectură de sistem și de de mecanisme care să poată face posibile…
Vezi articolul

Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția…
Vezi articolul