Mircea Miclea: Ideea ca profesorii din preuniversitar să fie obligați să facă două masterate este aberantă și halucinantă / Dacă vrei să ajungi profesor în învățământul universitar, îți trebuie doar un master

Fostul ministru al Educației, profesorul Mircea Miclea, a criticat dur propunerile potrivit cărora viitorii profesori ar trebui să finalizeze două masterate pentru a putea preda în învățământul preuniversitar, în contextul dezbaterilor privind masteratul didactic. „Se ajunge la aberații de genul că cei care vor să ajungă profesori în mediul preuniversitar trebuie să facă două masterate. E aberant. E o modalitate prin care lumea academică încearcă să nu piardă studenții de la masteratele, adesea derizorii, pe care le fac”, a declarat Mircea Miclea în emisiunea Educația la putere, de la TVR Info, pe 4 noiembrie.

„Și atunci, totuși, ca să îi țină, ca ei să aibă norme, adică bani, vin cu propuneri halucinante: trebuie să faci două masterate ca să ajungi profesor în învățământul preuniversitar. Dacă vrei să ajungi profesor în învățământul universitar, îți trebuie doar un masterat, subliniez. Adică ai făcut licență, ai făcut masterat și apoi poți să ajungi asistent în universitate cu un singur master, dar pentru preuniversitar îți trebuie două. Aberant, halucinant”, a spus fostul ministru al Educației.

• Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege
• Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).

Masteratul didactic este încă în dezbatere. Ministrul Daniel David: Nu am ajuns la o decizie finală

Ministrul Daniel David a propus „să avem traiectorii diferite, adică să n-avem un singur model, să lăsăm fiecare universitate să-și aleagă unul dintre modelele pe care o să le propună” și a spus că „nu avem o decizie finală încă” în ceea ce privește masteratul didactic, în cadrul Raportului săptămânal LIVE pe pagina de Facebook a Ministerului Educației.

Mircea Miclea: Formarea profesorilor trebuie făcută la firul ierbii contextual, nu doar în universități

Mircea Miclea a spus că formarea profesorilor printr-un sistem exclusiv universitar, „în afara contextului în care vor profesa”, este „falimentară”.

„Fundația Gates a făcut o mega-cercetare acum vreo câțiva ani și a ajuns la concluzia că trainingul profesorilor, independent de contextul în care ei vor exercita profesia, adică doar așa, la universitate, predând tot felul de pedagogii și metodici, este falimentar. Asta e concluzia lor. Performanța profesorilor foarte buni e foarte dependentă de context, tu trebuie să-i pregătești în context”, a spus Miclea.

Declarațiile profesorului Mircea Miclea despre propunerile privind masteratul didactic

Eu am fost chemat în Republica Moldova pentru a oferi, atât cât mă duce capul, niște soluții. Din fericire, s-a ținut seama de ele, se pun în practică. Uitați, mentoratul. Acolo s-au selectat niște profesori foarte buni, pe care școlile i-au socoti că sunt profesori foarte buni și ei au devenit mentori. 

Ce înseamnă că au deveni mentori? Înseamnă că ei sunt responsabili de noii veniți în școală ca să-i mentoreze, să le arate cum se țin orele, ca să-i familiarizeze cu școala, ca să le arate cum trebuie să facă diverse lucruri, cum să-și găsească o garsonieră la un preț mai bun, să o închirieze acolo. Deci, fac mentoratul în adevăratul sens al cuvântului. Mai merg la orele lor, stau la firul ierbii, acolo, tot ei răspunde de studenții care vin în practică să dobândească abilități didactice.

Adică e o pregătire la firul ierbii, un lucru esențial pentru formarea profesorilor. Din fericire, am văzut că profesorii de la Merito au preluat o astfel de idee și au venit către minister cu o propunere, din nou ignorată, în care au spus domnule, se da titularizarea, dar după aceea, ca și în cazul medicinei, se face un fel de rezidențiat în care tu, ca un medic rezident, stai sub supravegherea unui profesor, ești pus să faci diverse lucruri, dar mereu monitorizat acolo, la firul ierbii, acolo unde este lecția la clasă. 

În felul acesta profesorul învață mult mai repede, cu mult mai puține costuri și e și fundamentat științific lucrul acesta. Fundația Gates a făcut o mega-cercetare acum vreo câțiva ani și a ajuns la concluzia că trainingul profesorilor, independent de contextul în care ei vor exercita profesia, adică doar așa, la universitate, predând tot felul de pedagogii si metodici, este falimentar. Aceasta este concluzia lor. Adică, performanța profesorilor foarte buni e foarte dependentă de context, tu trebuie să-i pregătești în context. Prin urmare, calea de-i pregăti pe profesori cel mai bine este prin sistemul acesta de mentorat, similar cu rezidențiatul în cazul medicilor. 

Din nou, acest lucru a fost aplicat deja în Republica Moldova de un an de zile. La noi încă se reflectează și se ajunge la baliverne, la aberații de genul că cei care vor să ajungă profesori în mediul preuniversitar trebuie sa facă două masterate. E aberant. E o modalitate prin care lumea academică încearcă să nu piardă studenții de la masteratele, adesea derizorii, pe care le fac, pentru că mulți s-ar duce poate spre masteratul didactic. 

Pentru ca ei să aibă norme, adică bani, vin cu propuneri halucinante: trebuie să faci două masterate ca să ajungi profesor învățământ preuniversitar. Dacă vrei să ajungi profesor în învățământ universitar, îți trebuie doar un masterat, subliniez. Adică, ai făcut licență, ai făcut masterat și apoi poți să ajungi asistent în universitate cu un singur master, dar pentru preuniversitar îți trebuie două. Aberant, halucinant.

Dezbaterea actuală privește durata masteratului didactic: dacă va fi de 1 an, așa cum prevede Legea Deca-Iohannis (nr. 199/2023) – un model care nu este recunoscut în Uniunea Europeană, potrivit universitarilor – sau dacă va fi de 2 ani, așa cum a fost instituit încă din 2011 prin Legea Miclea-Funeriu.

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat în dezbaterea de la Academia Română că durata actuală a masteratului didactic în forma de proiect, de 1 an sau 1 an și jumătate, ridică probleme serioase de compatibilitate cu Sistemul European de Credite (ECTS):

• „În momentul de față, avem două programe de masterat didactic care, de fapt, nu sunt mastere Bologna. Oricum am aduna creditele de la licențele de 3 ani cu masteratele astea, ne dă cu minus. (…) Asta are două consecințe simple și directe: 1. studentul nu se poate duce la doctorat, dacă va dori vreodată, și 2. are o problemă cu recunoașterea calificărilor la nivel european, unde, dacă n-ai suficiente credite, calificarea ta nu este echivalată. Este o problemă de durată, nu de conținut”, a explicat Ciolan. Detalii aici

Context: reforma masteratului didactic din 2029

Masteratul didactic este în centrul unei dezbateri publice ample, după ce Legea educației nr. 199/2023 a stabilit lichidarea actualului format de 2 ani începând cu anul universitar 2025-2026. Noul masterat, cu o durată de 1 an sau 1 an și jumătate (60-90 de credite ECTS), va deveni obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori. Consultarea publică pe tema metodologiei a fost prelungită în urma criticilor venite din mediul universitar, potrivit anunțului făcut de Daniel David pe 24 iulie.

Atunci, ministrul a explicat că proiectul este „impus de legea actuală a educației”, dar va fi „ajustat în urma consultărilor”. „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie formată din reprezentanți ai marilor universități – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni de bună credință, dar care au trebuit să implementeze legea existentă”, a precizat el.

Critici din partea mediului universitar: „Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi”

Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:

• „Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”

Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.

De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.

Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.

• „Ura și ironia împroșcate la adresa profesorilor din preuniversitar, pornită din vară de premierul Ilie Bolojan, cu instrumentul Daniel David și tăcuta acceptare a președintelui Nicușor Dan, s-au prelins în societate și riscă să contamineze copiii. (…) Sub aparentul argument al unei formări mai adânci, câțiva profesori universitari i-au propus ministrului Educației, sub cupola Academiei Române, ca viitorii dascăli să fie obligați să facă două masterate – o propunere ironizată de cititorii Edupedu.ro, mulți dintre ei profesori, care au expus miza reală: mai mulți bani către universități, fără evaluare a calității”.