Mircea Miclea: Proiectele legilor Educației au ieșit așa de prost pentru că în spatele lor este un proiect, România Educată, al președinției, care din păcate este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar – incompetent

2.848 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Proiectele legilor educației lansate de Ministerul Educației în vara acestui an “au ieșit prost”, iar asta deoarece proiectul prezidențial din spatele lor, România Educată, “este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar: incompetent”, apreciază profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Nicolescu la Euronews România.

Într-un rezumat al evenimentelor din educație din anul 2022 care tocmai se încheie, Miclea a comentat și alocarea de 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Ministerul Educației pentru anul 2023, spunând că “cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin educație, ceea ce este complet greșit“.

“Într-o economie cum este cea din viitor, în care principala resursă nu sunt mineralele și nici capitalul, ci mintea oamenilor, în această economie educația este elementul esențial care-ți asigură prosperitate, care te apără de orice altceva, de boli, de războaie. Ce se poate face cu acest buget alocat educației? Probabil supraviețuirea, adică să ne târâm încă un an de zile în același mod în care am făcut-o până acum, fără să rezolvăm niciuna din problemele majore ale educației“, a continuat fostul ministru al Educației din perioada decembrie 2004 – octombrie 2005.

  • Mircea Miclea a mai spus în interviu că “pentru educație, o țară săracă așa cum era România în 2005, se aloca 3,73% din PIB, ceea ce mi s-a părut insuficient, iar acum ajungem la 2,1% din PIB și nimeni nu demisionează, probabil consideră că acest lucru este adecvat…”.

Amintim că Miclea este psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător și antreprenor. Este singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia din funcție fiindcă nu a primit procentul din PIB pe care îl ceruse Guvernului pentru Educație, pentru a putea face reformele propuse.

În ceea ce privește proiectul de lege a învățământului preuniversitar și cel pentru legea învățământului superior, Miclea a spus despre forma propusă a bacalaureatului că “este foarte prost rezolvată așa cum este formulată în momentul acesta în legi”. “Practic, înveți ceva și dai bacalaureatul din cu totul altceva”, a mai spus fostul ministru în interviu, referindu-se la faptul că absolvenții de liceu ar urma să susțină o singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent”.

Un alt lucru problematic, “major”, este admiterea la liceu, potrivit acestuia: “Ideea ca admiterea să se facă întâi la colegiile naționale, adică ele să fie cele care stabilesc admiterea și abia după aceea se organizează evaluarea națională, mi se pare o soluție total greșită, extrem de discriminatorie”.

“În ceea ce privește învățământul superior, sunt iarăși destul de multe aspecte care sunt problematice: de pildă mandatul rectorilor. Ideea aceasta de a avea un număr nelimitat de mandate mi se pare greșită pentru însănătoșirea instituțiilor”, a mai spus el pentru Euronews.

Citește și:
Cum încearcă Ligia Deca să manipuleze discuția despre bugetul Ministerului Educației, pe modelul folosit de Cîmpeanu: „Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1” la sută din PIB
ianuarie 2020 – Mircea Miclea: Eu mi-am dat demisia în 2005 pentru 3,7% din PIB, acum e 2,7%. Să spui că n-ai ce face cu banii e dovadă de stupiditate

10 comments
  1. Apreciez in mod deosebit opiniile exprimate de domnul Miclea – dar il aude cineva de la Ministerul Educatiei???

    Este Presedintele RO dispus sa primeasca acest feedback onest, fara orogilii exprimat de o persoana care activeza si doreste sa intareaca invatamantul in RO???

    Pe G4media era un domn Dan spunea ca este de inteles sa se aloce o suma mare armatei cand ai un razboi la poarta. Acum razboiul este purtat nu numai cu armele – care este adevarat sunt scumpe dar sunt si performante, cele mai multe dintre ele, – dar de foarte multe ori razboiul, care nu este numai militar, se poarta s cu mintea care trebuie sa fie ascutita – cel putin la nivelul liderilor dar cred eu ca si la nivelul executantilor.

    Cum ascutim mintea???
    Nu prea se intampla chestiunea aceasta in invatamant – se vad rezultatele din ce in ce mai slabe si faptul ca forta de munca iese din ce in ce mai slab pregatita, in majoritate. Nu discutam aici de varfuri.

    In ceea ce priveste noua generatie care s-a cam obisnuit. in marea majoritate, sa primeasca usor, fara munca de cele mai multe ori, este de inteles ca acccepta si suporta comunismul – este o alta chestiune adusa in discutie si exprimata pe g4media de Dan.

    Aceasta atitudine – munca putina dar salarii mari – este sustinuta de anumite partide si pierd din vedere rezultatele pe termen lung ale societatii – o natiune este agila daca gandeste, isi pune intrebari si vrea sa progreseze corect, cu si prin munca.

    Am vazut analfabeti care doresc sa aiba salarii mari doar pentru ca fac click rapid si se enerveaza cand vin din urma altii care gandesc, reactioneaza mai lent la click-uri doar pentru ca isi ocupa timpul si cu gandirea si deodata vin din spate si depasesc analfabetii pentru ca incet si constant dobandesc acele abilitati de a gestiona si click-urile.

    Invatamantul si sanatatea ar trebui sa fie doua prioritati pentru un stat care isi reduce populatia si unde durata de viata creste.

    Cheltuielile de razboi sunt ocazionale si pot sa fie reduse daca democratia/libertatea si justitia opereaza la nivel de tara/lume.

    Este de neinteles cum un razboi atat de nedrept continua si o larga majoritate din lume nu doreste acest razboi dar nu poate limita forta si durata acestuia – este lipsa de vointa politica a liderilor care are consecinte pe termem lung in toata lumea

  2. Noua lege a educației, articol unic:
    Se abrogă toate legile și reglementările ulterioare legii 1/2011, legea educației a lui Funeriu & co.
    Plus: Miclea, singurul ministru care a demisionat pentru că nu s-alocat educației cât era prevăzut în lege.

  3. Asistăm la o degradare fără precedent a învățămantului din România . Acest lucru se datorează unei clase politice corupte și incompetente, dar și unui corp didactic de toată rușinea : prost pregătit, lipsit de onoare și demnitate, cu o conducere sindicală care a acceptat toate legile, regulamentele, ordinele etc , care nu sunt in interesul invațământului, in general, protejează doar loazele aflate în plin dezmăț. Concursurile pentru directori sunt niște cacealmale menite să confirme optiunile primarilor pentru niște slugi incompetente.

  4. Nu este de mirare, cand de proiect se ocupa absolventa de spiru si sefa de sindicat care conduce aracipul, una mai impostoare ca alta.

  5. Mai toată lumea se plânge de programele pline doldora, dificile, cu un limbaj super-specializat, cu mult peste limita de vârstă și puterea de înțelegere. Comparând manualele școlare ale anilor 80 cu cele actuale nu descoperim diferențe prea mari. Ne place sau nu, principiile sovietice ale educației au rămas încă în vigoare, deși nimeni nu mai le cunoaște. Un fel de formă fără fond, de inerție nostalgică, deși testele PISA arată cât de păguboase sunt.
    Unul din aceste principii se numește POLITEHNIZARE (din rusă, POLITENIZAȚIA) și semnifică o pregătire multilaterală în cât mai multe domenii de interes general. O economie centralizată – cum era cea comunistă – avea nevoie să jongleze lejer cu masele de oameni, să transforme matematicieni în filologi sau filologi în biologi cât se poate de rapid. Persoana nu conta, conta doar planificarea.
    Programa acutală merge pe acest principiu, chiar dacă el nu apare nicăieri. Merge din inerție, cu rezultate catastrofale.

    1. Probabil si pentru ca inca nu ne centram eforturile de invatare a ceea ce este absolut necesar sa acumulam in copilarie ca ulterior sa avem o baza peste care sa construim o specializare si ulterior sa fim capabili sa ne adaptam la o lume in continua si rapida schimbare.

      Gandirea critica este una dintre ele.
      Nu prea se incurajeaza intrebarile in general in scoala – doar reproducerea unor texte.
      Daca iese cineva din rand sunt multi care incearca sa te readuca in mainsteam- de ce???

  6. Calitatea invatamantului nostru s-a degradat continuu si pentru ca – prin OUG 75-2005, ARACIS si ARACIP – continuam de 17 ani sa SIMULAM asigurarea calitatii educatiei – conceputa aiurea la noi, conform modelului Leviathan (model de guvernare din Stiintele politice ale sec. al XIX-lea !!!) in loc de standardele si bunele practici mondiale… Desi asa-zisele acreditari realizate de ARACIS si ARACIP sunt irelevante, birocratizate si scumpe, invatamantul preuniversitar si superior din Romania este – la toate performantele masurabile – mult sub media europeana. Si noile proiecte de legi privind invatamantul SIMULEAZA schimbarea (prin abrogarea OUG 75-2005 si a L86-2006 de aprobare) dar prin anumite dispozitii preia intocmai continutul OUG 75-2005! BIROCRATIA SI PROSTIA OMOARA ROMANIA!!!!…Pana cand ne vom mai fura caciula, prin simulare, mimetism, uzurpare, impostura si amatorism – la toate nivelurile?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Anul trecut doar 104 de școli, din cele 150, au putut să organizeze programul masa caldă, potrivit Ministrului Educației, iar anul acesta au fost 134 / Cîmpeanu vorbește despre un program viitor în care elevii ar putea primi produse agroalimentare românești

„Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”, a declarat Ministrul Educației în cadrul lansării…
Vezi articolul