Nicolae Zamfir, fizician și vicepreședinte al Academiei Române: Aș fi urât fizica, dacă aș fi avut în liceu manualele de-a XII-a de acum. La fizică nucleară, jumătate din formulele din manualul din prezent eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist / Trebuie să insistăm pe simplificare și înțelegere

Manualele vechi de fizică încă folosite la clasele a XII-a în România îndepărtează elevii de înțelegerea disciplinei. Într-o declarație acordată Edupedu.ro după ce România a înregistrat la PISA 2025 cele mai slabe rezultate de la prima sa participare, cu scăderi și la Citire, și la Matematică și la Științe, vicepreședintele Academiei Române Nicolae Zamfir a făcut o pledoarie pentru simplificarea programelor școlare, pentru insistarea pe explicarea lucrurilor de bază la fiecare materie, pe fenomenologie și învățarea pentru înțelegere.

„M-am uitat peste manualele de liceu. Dacă aș fi avut aceste manuale care există acum, nu aș mai fi ales fizica. Pur și simplu aș fi urât-o. E plin de formule inutile. M-am uitat, de exemplu, peste partea de fizică nucleară din manualul de clasa a XII-a: cred că jumătate din acele formule care sunt în manual eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist. Păi de ce să înnebunești elevii cu niște informații care nu îi ajută să înțeleagă fenomenul și cu formule care nici nu le folosesc?”, a declarat Nicolae Zamfir, pentru Edupedu.ro.

„Sunt autori care au vrut să arate ce știu și chiar și autorii aceia au luat formulele din altă parte, nici măcar nu sunt autorii formulelor. Nu știu de ce insistă atât de mult să dea formule, să fie complicat. Cred că cei care scriu manualele sau le evaluează trebuie să fie profesorii care au rezultate la școală. Și nu rezultate cu olimpicii internaționali – pentru că ei sunt excepții – ci rezultate cu marea masă a elevilor. Aceia trebuie să scrie manuale și trebuie să le evalueze, cei care au experiență didactică”, a precizat Zamfir.

Contactat de Edupedu.ro după ce rapoartele PISA 2025 au întors concluzii grave privitoare la sistemul românesc de învățământ, vicepreședintele Academiei Române a atras atenția că „au fost prea multe schimbări de formă, care au ținut și țin mintea profesorilor ocupată de la învățarea pe care trebuie să o producă la copii. A fost și schimbarea legii învățământului din 2023, însă nu a fost de profunzime. A fost mai mult de formă și toate schimbările îi țin pe profesori ocupați cu alte lucruri birocratice și de organizare”.

Fizician nuclearist la Universitatea din Köln, Germania, în 1990-1992, Nicolae Zamfir și-a continuat cariera de cercetător în fizica nucleară la Brookhaven National Laboratory din New York din 1992 până în 1997, după care a fost profesor și cercetător tot în fizică nucleară la Yale University între 1997 și 2004, an în care a revenit în România unde a ocupat timp de 16 ani funcția de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară și timp de 8 ani director al Proiectului „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)“, cunoscut ca laserul de la Măgurele. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române, la al doilea mandat. Vezi aici CV-ul fizicianului Nicolae Zamfir

Declarațiile acordate de fizicianul și academicianul Nicolae Zamfir pentru Edupedu.ro, după ce România a obținut cele mai slabe rezultate la PISA de la prima participare până în prezent:

„Rezultatele PISA constituie un indicator al nivelului gândirii logice a elevilor români și poate fi mai obiectiv decât alți indicatori, cum sunt rezultatele la teste naționale, pentru că am văzut că rezultatele la Bacalaureat au fost anul ăsta mai bune decât anul trecut. Dar puteau să fie subiectele mai simple și atunci e normal să ai procentaje mai mari. Pe când la PISA ne comparăm cu alții, dar în fața acelorași teste și faptul că ieșim pe locuri codașe arată că avem probleme mari. Și e clar că asta provine din modul în care se face școală. Fără să am pretenția de a fi expert în educație, mă preocupă ce se întâmplă în școală și văd că sunt probleme cu programa școlară, cu manualele – care sigur că au legătură cu programa, și cu stimularea profesorilor dedicați. Nu facem diferența între cunoștințele de bază pe care trebuie să le transmitem elevilor și pe care ar trebuie să insistăm și cunoștințele avansate care nu trebuie obligatoriu predate tuturor în același timp.

Sistemul trebuie să stimuleze profesorii dedicați, care au existat dintotdeauna și există și astăzi. Trebuie să creăm condițiile ca profesorii să fie entuziaști în a preda, în a-i face pe copii să înțeleagă. Aproape toți ne-am ales meseriile după profesorul pe care l-am îndrăgit, pentru că el a putut să ne transmită dragostea față de acea disciplină.

Trebuie făcută o strategie națională consistentă, coerentă pe termen lung. Noi tot umblăm la chestiile administrative – că sunt trimestre, că semestre, că module… Nu asta e important, ci modul în care se predau diferitele discipline. Trebuie predate lucrurile de bază, pentru că ele susțin gândirea logică, așa cum mecanica în fizică și geometria în matematică pun nu numai bazele pentru disciplinele respective, dar ajută la formarea gândirii logice. Iar elevii trebuie învățați să gândească logic, indiferent că vorbim despre științele exacte sau despre științele umaniste.

Deci programele școlare trebuie eliberate de informațiile care nu-i ajută pe copii să gândească în profunzime, iar profesorii trebuie lăsați să insiste pe elementele de bază la toate materiile și trebuie susținuți să se asigure că elevii au înțeles cu adevărat. Mai ales că acum nu mai vorbim prioritar despre transmiterea de informații, pentru că transmiterea de informații poți să o faci și singur. Nu mai trebuie să insistăm pe transmiterea cât mai multor informații, ci pe simplificare: informațiile simple trebuie transmise și insistat ca elevii să învețe să le folosească.

Așa cum pentru învățarea scrierii petrecem timp semnificativ, cu răbdare, până copiii învață literă de literă, așa cum înmulțirea se învață sistematic și se repetă în anii de școală, tot așa trebuie procedat cu toată toată materia. Lucrurile de bază trebuie făcute temeinic, pentru că altminteri se pierd copiii. Deci goana «să termin ce este în programă» nu este eficientă, pentru că treci repede prin materie și rămân toți în urmă. Tu ai trecut prin materie, dar ți-ai făcut datoria?

Testele nu sunt un scop în sine, ci sunt un mijloc, un indicator care arată cât de eficientă a fost școala. Iar rezultatele atât de slabe ale României arată că sistemul nostru nu reușește eficient să-i facă pe copii să înțeleagă.

Trebuie să stabilim clar ce anume vrem să știe copiii, iar învățarea să nu fie pentru test, ci pentru formarea gândirii elevului. Cunoștințele de bază trebuie în primul rând înțelese de toți și cunoștințele avansate explicate celor care pot să se dezvolte pe direcția respectivă. Dar nu trebuie învățate de către toți legile termodinamicii sau lucrurile sofisticate din electricitate pentru toată lumea. Lucrurile de bază din electricitate trebuie explicate.

M-am uitat peste manualele de liceu. Dacă aș fi avut aceste manuale care există acum, nu aș mai fi ales fizica. Pur și simplu aș fi urât-o. E plin de formule inutile. M-am uitat, de exemplu, peste partea de fizică nucleară din manualul de clasa a XII-a: cred că jumătate din acele formule care sunt în manual eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist. Păi de ce să înnebunești elevii cu niște informații care nu îi ajută să înțeleagă fenomenul și cu formule care nici nu le folosesc?

Fenomenologia era mult mai amplă în manuale, când eram eu elev. Învățarea nu era atât bazată formule, ci pe fenomenologie. Formulele trebuie să vină abia după ce ai înțeles bine fenomenul. Formulele în fizică sunt anumite mărimi fizice și legătura lor cu alte mărimi fizice. Deci trebuie să știi care sunt legăturile. Dar nu trebuie să ții minte tot soiul de formule care sunt scrise peste tot. Manuale de fizică de liceu pline de formule care nu au niciun rost… Deci sunt autori care au vrut să arate ce știu și chiar și autorii aceia au luat formulele din altă parte, nici măcar nu sunt autorii formulelor. Nu știu de ce insistă atât de mult să dea formule, să fie complicat.

Cred că cei care scriu manualele sau le evaluează trebuie să fie profesorii care au rezultate la școală. Și nu rezultate cu olimpicii internaționali – pentru că ei sunt excepții – ci rezultate cu marea masă a elevilor. Aceia trebuie să scrie manuale și trebuie să le evalueze, cei care au experiență didactică.

Pe mine, profesorii mei de fizică și de matematică m-au făcut să îndrăgesc aceste materii și să mă îndrept în cariera pe care am urmat-o. Fizica explică ceea ce ne înconjoară. Sigur că, la un moment dat, formalizezi explicațiile cu formule matematice. Dar modul în care îți explică profesorul fenomenul din exterior te atrage. Mai ales dacă ai predispoziție pentru așa ceva. Deci pe mine m-a atras modul de predare a fizicii și pe urmă a venit formalismul. La matematică, la fel: am avut profesor care ne-a arătat frumusețea gândirii matematice și abia după aceea au venit formulele și teoremele.

Erau profesori pasionați de domeniile lor și se vedea bucuria în ochii lor în momentul când ne vedeau atrași de ceea ce explicau. Ăsta este dascălul: să fie bucuros că cel cu care interacționează este pasionat de așa ceva. Să fie fericiți că elevii, copiii înțeleg și sunt atrași de ceea ce le explică.

Țin minte mecanica făcută riguros și pe care am înțeles-o exact. Pentru că mecanica e partea de fizică care explică ce e jurul nostru detectabil cu simțurile noastre. La electricitate intervin electronii și alte concepte, dar mecanica este cea care explică fenomenele din jurul nostru pe care le detectăm. În momentul când înțelegem foarte bine ce înseamnă accelerație, ce înseamnă viteză, ce înseamnă toate deplasările, ce înseamnă scripete, ce înseamnă forțe, forțe de acțiune, deci legile dinamicii, în momentul acela vezi că ești capabil să explici ceea ce este în jurul tău și te atrage materia.

Iar la matematică, prima interacțiune plină de înțeles este cu geometria. Este cea care e vizuală și care te ajută să înțelegi lucrurile. Eram pasionat de matematică când am intrat la liceu, însă nu eram pasionat deloc de fizică. N-am avut norocul în școala generală de profesor de fizică care să ne atragă, însă la momentul când am intrat în liceu s-a constituit o clasă specială de fizică la Liceul Șaguna din Brașov, Liceul nr 1 cum se numea la vremea respectivă. Au fost luați cei cu rezultate bune în clasa a IX-a și în momentul acesta profesorul de fizică a repetat în clasa a X-a toată fizica de clasa a IX-a la un alt nivel și în momentul acela a început să-mi placă fizica. Profesorul a fost cel care a schimbat viziunea mea.

(…)

Au fost prea multe schimbări de formă, care au ținut și țin mintea profesorilor ocupată de la învățarea pe care trebuie să o producă la copii.

A fost și schimbarea legii învățământului din 2023, însă nu a fost de profunzime. A fost mai mult de formă și toate schimbările îi țin pe profesori ocupați cu alte lucruri birocratice și de organizare. Trebuie făcută o strategie în profunzime, așa cum au fost câteva lucruri în istoria recentă a României. Să se facă o strategie care să nu se schimbe la fiecare ministru, dar așa ceva nu se poate peste noapte”.