Noi semnatari ai demersului susținut de 100 de intelectuali, numiți de Cîmpeanu „grup de interese”. Pedagogul Constantin Cucoș: O mai mare batjocură la adresa profesionalismului – dar și a bunului simț – nici că se putea / Andrei Marga: Soluția cea mai bună este oprirea acestor proiecte și elaborarea altora

8.561 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Lista intelectualilor și personalităților care susțin demersul pornit pe 24 august, de prelungire a dezbaterilor pe proiectele legilor educației, ajunge la aproape 200 de semnături, la o săptămână de la publicarea scrisorii publice. Ministrul Cîmpeanu a avut o replică deplasată la adresa celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice. Demnitarul i-a calificat drept “un grup de interese”. La o zi distanță, Cîmpeanu a încercat să-și nuanțeze declarațiile.

“Putem înțelege nemulțumirea unui grup de interese, dar acest lucru nu trebuie să afecteze interesul general de a avea un cadru legal care să asigure dreptul la o educație de calitate pentru peste 3,5 milioane de copii și tineri!”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Cîmpeanu a refuzat astfel prelungirea perioadei de dezbateri invocând graba de a avea proiectele de legi aprobate. După care, a doua zi a încercat să-și nuanțeze declarațiile și a anunțat că le-a dat un număr de înregistrare celor care i-au scris, deși nimeni nu ceruse înregistrarea la minister a acelei scrisori cu propuneri și întrebări.

Era vorba despre o scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu.

Recent s-a alăturat demersului și academicianul Eugen Simion plus peste 50 de profesori universitari și din preuniversitar.

La “Scrisoarea celor 100” s-au adăugat acum și semnăturile fostului ministru al Educației, Andrei Marga, și a profesorului Constantin Cucoș, de la Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, alături de alte nume din cultura română și din învățământ. 

Andrei Marga a declarat pentru inițiatorii demersului: “Vă mulțumesc pentru invitația de a semna o scrisoare către actualul minister al educației, spre a opri adoptarea unor proiecte de legi ale învățământului care nu rezolvă nimic, decât continuă distrugerea. Împărtășesc opinia că oprirea ar fi salutară pentru țara noastră. Așa cum am scris în articolul O lege a statului pe loc (“Cotidianul”, 6 august 2022), soluția cea mai bună este oprirea acestor proiecte și elaborarea altora, cu profesionalism, clarviziune și răspundere. 

Nu sunt de părere că legea care este în vigoare din 2011 merită dusă înainte, sub nici un aspect important. Sunt deja prea mari distrugerile pe care ea le-a produs în educația națională. Părerea mea este că trebuie lucrat la o lege efectiv modernă, care să valorifice potențialul existent reformând la propriu sistemul. Reiterez optica din articolul amintit. Actualele proiecte de legi trebuie retrase spre a fi înlocuite cu altele corespunzătoare”.

Constantin Cucoș a ținut și el să precizeze, potrivit organizatorilor demersului, că: “O mai mare batjocură la adresa profesionalismului – dar și a bunului simț – nici că se putea. Să creionezi o zonă a normativității educaționale, cu efecte incomensurabile asupra viitorului acestei țări, prin desconsiderarea celor care fac sau gândesc asupra educației (profesori experimentați, profesioniști în ale educației), e o prostie strategică și o ofensă față de bunele chiverniseli ale unui proces complex, cumulativ, integrativ. Să nu consulți, în faza de concepere a legilor, decât politruci devotați unei cauze partinice (printr-o fidelitate conjuncturală), prin indivizi cuplați la interese extra-educative (vezi vocea unor ONG-uri care nu au nicio treabă cu educația), să excluzi, cu bună știință, persoane care au ceva de spus în legătură cu mersul educației, să propui o dezbatere „în bășcălie” în timpul vacanței de vară a profesorilor (după un an școlar greu – când online, când fizic etc.), să defilezi prin false dezbateri sau asimilări de propuneri, să pui pumnul în gură celor care au câte o critică, este maximum din ceea ce decidenții ne puteau demonstra, cu vârf și îndesat, în această direcție. 

Actualele propuneri legislative poartă sau deschid numeroase aberații care, dacă vor fi adoptate, vor zgudui un sistem care și așa de abia se menține în parametri cât de cât funcționali. Să pui accent mai mult pe forme și structuri decât pe conținut și viziune, să ambiguizezi și să lași portițe de salvare pentru plagiatori prin relocarea de atribuții sau responsabilități privind obținerea sau validarea doctoratului, să vulnerabilizezi statutul cadrului didactic printr-o accedere facilă și nedreaptă trecând un simplu examen de pedagogie, să pulverizezi instituții sau pârghii existente (cu toate precaritățile lor), promulgând și multiplicând alte forme fără fond sau să le atribui funcțiuni pe care le au deja structuri educaționale consacrate (mă refer, de pildă, la abilitarea acelui Centru Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică pentru certificarea profesională a competențelor celor care devin profesori – atribut pe care îl au deja universitățile), să introduci în lege reglementări salariale sau administrative ce țin de atribuțiile altor instituții, să provoci denivelări și segregări ale elevilor, atentând la principiul asigurării unor drepturi egale pentru toți, pornind de la stipularea unor concursuri de intrare multiple sau ambigue, să provoci atâtea discuții despre examene și alte tipuri de evaluări în economia intrării pe anumite trepte de școlaritate etc. etc., sunt doar câteva situații mai mult decât problematice care provoacă stupoare și îngrijorare.

Personal, încă mai cred că mecanismele de auto-apărare vor funcționa (la nivel de procesualitate politică), iar vocile celor din cetate, din ce în ce mai aprige și mai numeroase, vor fi preluate și susținute de către făcătorii de lege. Însă, răul este deja produs, cel puțin pentru anul școlar ce tocmai începe: structurarea anului pe module, renunțarea la teze și generalizarea testării standardizate (care, nota bene, nu este totuna cu evaluarea școlară!). Astfel de „invenții” formale vor avea consecințe nebănuite asupra conținutului și calității procesului educativ, vor complica sau bulversa munca profesorilor, vor diminua performanțele elevilor, vor demotiva și mai mult actorii procesului instructiv-educativ. Oare de asta aveam nevoie?”.

Cele mai recente semnături:

  1. Andrei Marga – profesor universitar doctor, filosof
  2. Constantin Cucoș – pedagog, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Univ. Al. I. Cuza, Iași
  3. Bogdan Ghiu – scriitor
  4. Ionel Cioară – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
  5. Denisa Comănescu – scriitoare, editoare, realizator tv
  6. Doru Căstăian – profesor Lic. de Arte “Dimitrie Cuclin”, profesor asociat Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie, UDJ, Galați
  7. Mircea Damaschin – prof. univ. dr., avocat, prorector Univ. Nicolae Titulescu, București
  8. Cornelia Ene Dinu – lector univ. dr., Facultatea de Drept Nicolae Titulescu, București
  9. Adriana Geantă – lector univ. dr, Facultatea de Știinte ale Educație, Univ. din Pitești
  10. Adrian Ibiș – profesor consilier doctor, scriitor
  11. Emilia Ivancu – asistent univ. dr, ASE, Bucuresti
  12. Ștefan Melancu – scriitor, Cluj
  13. Călin Mircu – conf.univ.dr., Facultatea de Medicină Veterinară, Timișoara
  14. Sebastian Nazâru – lector univ. doctor, Universitatea din București
  15. Alexandru Racu – lector univ.dr., Facultatea de Știinte Sociale, Umaniste și ale Naturii, Universitatea Hyperion, București
  16. Anca Tîrcă – consultant educațional
  17. Mihai Văcariu – lector asociat FJSC, Universitatea din București, director revista Timpul
    Cadre din preuniversitar 
  18. Minodora Apșan – profesor pensionar, Pitești
  19. Adrian Bădilă – profesor
  20. Iulia Borza – profesor
  21. Dumitru Cauc – profesor doctor, istoric
  22. Dragoș Octavian Ciucan – Lic. Teoretic Ovidius, Constanța
  23. Isabela Elena Ciurea – Lic. Tehn. Constantin Cantucuzino, Prahova
  24. Robert Sergiu Dobrescu – prof. doctor, Școala Gimnaziala 95, București
  25. Veronica Manuela Dogărescu – C. Economic Administativ, Iasi
  26. Cecilia Ionescu – profesor, Bucuresti
  27. Mirela Mihai Oana – profesor 
  28. Barbu Miu- prof.dr., C.N. I.C. Brătianu, Pitești
  29. Octavian Pătrașcu – profesor pensionar
  30. Mirela Platon – liceul Dimitrie Cantemir, Iasi
  31. Adrian Runceanu – C.N. Ecaterina Teodoroiu, Targu-Jiu
  32. Mihaela Runceanu – C.N. Ecaterina Teodoroiu, Targu-Jiu
  33. Ileana Tăcutu – profesor, fizician
  34. Iris Tănăsescu – Scoala Gimnazială Mihai Eminescu, Pitești
  35. Valeria Tourre – Liceul Economic Năsăud
  36. Sorin Ioan Sitea – C.N. Mihai Eminescu, Iași
  37. Anda Irina Sturza – C.N. Gheorghe Lazăr, București
  38. Adrian Țiglea – profesor, scriitor
  39. Maria Violeta Vasilcu – Sc. Gimn. Ioan Murariu, Botoșani
  40. Ingrid Vânătoru – profesor, Iași
  41. Liviu Voinea – profesor, Pitești
  42. Adina Marcu – Colegiul Agricol „Traian Săvulescu”, Târgu-Mureș
Textul integral al scrisorii deschise:

“Către Ministrul Educației,
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu

Domnule Ministru,

Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.

În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.

În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.

Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.

Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.

Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:

    •       Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.

            •           Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.

            •           Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.

            •           Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.

            •           Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.

            •           Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.

            •           Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.

De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:

    1.      Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?

            2.         Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?

            3.         Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?

            4.         Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?

            5.         Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii? 

            6.         Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?

            7.         Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?

            8.         Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere? 

            9.         Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?

            10.       Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?

            11.       Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?

            12.       Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.

De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”.

Lista semnatarilor inițiali și ulteriori:
  1. Brândușa Armanca – jurnalist
  2. Adriana Babeți – scriitor
  3. Magda Cârneci – istoric al artei
  4. Aura Christi – scriitor, eseist, editor
  5. Andrei Cornea – filosof
  6. Rodica Culcer – jurnalist
  7. Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din București
  8. Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
  9. Grupul pentru Dialog Social
  10. Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București
  11. Gabriel Liiceanu – filosof
  12. Nicolae Manolescu – critic literar
  13. Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
  14. Mircea Martin – profesor emerit, Univ. din București, membru corespondent al Academiei Române
  15. Melania Medeleanu – președinte asociația Zi De Bine
  16. Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj
  17. Mihail Neamțu – scriitor, doctor King’s College, London
  18. Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB
  19. Andrei Oișteanu – cercetător, istoric al mentalităților, scriitor
  20. Theodor Paleologu – președintele Fundației Paleologu
  21. Adrian Papahagi – prof.univ.dr, Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj
  22. Horea Paștină – pictor
  23. Mircea Platon – istoric, eseist 
  24. Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București
  25. Eugen Simion – critic literar
  26. Cassian Maria Spiridon – scriitor
  27. Cătălin Sturza – publicist
  28. Alex Ștefănescu – critic literar
  29. Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
  30. Lazăr Vlăsceanu – sociolog 
  31. Varujan Vosganian – scriitor
  32. Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București 
  33. Ramona Bică – medic cardiolog
  34. Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești
  35. Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti
  36. Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași
  37. Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți
  38. Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” 
  39. Christian Crăciun – critic literar
  40. Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București
  41. Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor
  42. Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău
  43. Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași
  44. George Enache – profesor university doctor
  45. Oana Enăchescu – realizator radio
  46. Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped
  47. Stefan Găitănaru – prof. univ. dr,  Universitatea din Pitesti
  48. Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof
  49. Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor
  50. Ionut Gobej – medic neurochirurg
  51. Ioana Gobej – medic oftalmolog
  52. Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești
  53. Tudor Guzun – jurnalist, redactor
  54. Georgiana Heemeryck – medic primar orl
  55. Veronica Iani – scriitoare
  56. Grațiana Lăzărescu – scriitoare
  57. Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog
  58. Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf
  59. Emanuela Andreea Ovadiuc
  60. Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți
  61. Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar
  62. Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina
  63. Constantin Ritivoiu – pictor
  64. Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie
  65. Adrian G Romila – prof.dr., scriitor
  66. Simona Sora – scriitoare
  67. Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv
  68. Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor
  69. Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor
  70. Maria Toacă Andrieș – jurnalist
  71. Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor
  72. Ciprian Voicila – sociolog
  73. Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român
  74. Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava
  75. Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți
  76. Tudor Zbârnea – pictor
  77. Oana Ciobotaru – cercetător în informatică și criptografie, doctor-Inst. Max Planck, Saarbrucken, Germania
  78. Lili Crăciun- scriitoare, Oradea
  79. Camelia Sanda Dragomir – conf.univ.dr, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius Constanta
  80. Marius Dumitran – lector univ.dr, Universitatea din București
  81. Mihai Floarea- profesor, publicist
  82. Angela Furtună – scriitoare, eseistă, jurnalist cultural
  83. Răzvan Iagăr – matematician, Universitatea Rey Juan Carlos, Madrid
  84. Georgeta Anca Ionescu – redactor de carte, ed. Humanitas
  85. Liviu Kreindler- prof.dr.inginer, Universitatea Politehnica București
  86. Ștefan Morcov – informatician, cercetător la Universitatea KU Leuven
  87. Letiția Nistor- cercetător științific, doctor, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan
  88. Bogdan Oprea – profesor doctor, Universitatea din București
  89. Alina Pop – antropolog, traducător
  90. Remus Corneliu Pop – lector univ.dr., pensionat, Univ. Al. I. Cuza, Iași
  91. Andreea Popescu – cercetator, CSRC Universitatea din Bucuresti
  92. Marian Popescu – prof.dr.asociat Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai
  93. Emanuel Adrian Sârbu – conf.univ.dr., Universitatea din București
  94. Horia Ștefan – inginer motoare termice, cercetător științific
  95. Emanoil Theodorescu – matematician
  96. Delia Ungureanu – conf.univ.dr, UB, associate director at Harvard Institute for World Literature 
  97. Gabriel Vacariu – conf.univ.dr, Facultatea de Filosofie, Univ din Bucuresti
  98. Iolanda Vasiliu- director de cursuri, Institutul francez, Iasi
  99. Andreea Zamfira – asistent universitar, Univ Lucian Blaga, Sibiu
  100. Cadre didactice din învățământul preuniversitar: 
  101. Diana Apostu – profesor, București
  102. Manuel Sebastian Balaj – sc. gimn T. Murășanu, Turda
  103. Elena Blănaru – Liceul Pedagogic Anastasia Popescu, București
  104. Cristina Cioabă – sc.gimn. Serban-Vodă, București
  105. Luminița-Georgeta Vîrlan Ciobanu – C.N. Petru Rareș, Piatra Neamț, fost director în Ministerul Educației
  106. Gabriela Cristea – profesor
  107. Ion Cătălin Diaconu- sc. gimn. Nr 10, Bacău, vicepresedinte AGIRo
  108. Radu Duțu – Colegiul de Arte Sabin Dragoi, Arad
  109. George Gârbea – profesor
  110. Eugen Mitran – Lic.t. Mihail Sadoveanu, București
  111. Mihai Mureșan – C.N. Liviu Rebreanu, Bistrița
  112. Cătălin Nicolin – profesor
  113. Dorian Popescu – liceul Lowell, Massachusetts 
  114. Dumitrel Toma – liceul Danubius, Calarasi
  115. Simona Sava- profesor
  116. Doina Stancu – profesor
  117. Mișu Slătculescu – psiholog educațional
  118. Orlando Teodor – profesor
  119. Constantin Toader – C.N. Ion Ghica, Brăila
  120. Alina Vulpe- doctor în psihologie, consilier școlar
  121. Ionut Zait – șc.gimn Ștefan cel Mare, Focșani
  122. Serinella Zara- prof.dr, C.N. Mihai Eminescu, Iași
  123. Daniel Zabara – functionar ONU
  124. Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)
  125. Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)
  126. Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)
  127. Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)
  128. Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)
  129. Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)
  130. Lucian Costache (profesor, scriitor)
  131. Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)
  132. Iudita Dodu Ieremia
  133. Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)
  134. Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)
  135. Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
  136. Marin Ionescu (profesor, Pitești)
  137. Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)
  138. Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
  139. Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)
  140. Carmen Adriana Moraru 
  141. Andreea Gabriela Năstase
  142. Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)
  143. Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)
  144. Maria Panaitopol (profesor, matematician)
  145. Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul) 
  146. Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)
  147. Raluca Prelipceanu
  148. Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)
  149. Vlad Nicolae Robu
  150. Maria Robescu
  151. Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)
  152. Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)
  153. Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)
  154. Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),
  155. Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)
  156. Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
  157. Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)

3 comments
  1. “Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
    citat din Mihai I al Romaniei
    Sa avem grija de copii nostri!

  2. Romania este pe ultimele locuri in clasamentele de performanta ale universitatilor din lumea serioasa, iar noi ne opunem oricaror modificari ale legislatiei!
    :)))))))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Calitatea în Educație nu are aceeași viteză cu alocările financiare „în creștere”, spune ministrul Finanțelor în Parlament, întrebat de ce nu alocă 6% din PIB pentru acest domeniu. Câciu: Trebuie să vedem cum așezăm reforma în domeniul educației, astfel încât calitatea să fie prioritate

Calitatea în Educație nu are aceeași viteză cu alocările financiare „în creștere”, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), în cadrul ședinței de dezbatere a bugetului pentru anul 2023 din…
Vezi articolul