„Ținta noastră este ca, în 3-4 ani, să ajungem la cel puțin 0,7-0,8% din PIB din surse publice” pentru cercetare, spune președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, pentru ultimul număr al publicației InHouse, editată de această instituție. Oficialul reformulează, astfel, ținta de 1% pentru cercetare pe care guvernul din ultimul an, condus de Ilie Bolojan, a stabilit-o pentru 2030, deși ea trebuia atinsă de ani de zile.
În interviul pentru InHouse, apărut astăzi, 10 iunie, Andrei Alexandru vorbește despre finanțarea diferențiată a institutelor de cercetare, care ar urma să fie rezultatul evaluării acestora, proces început anul trecut.
El spune, în acest context (InHouse nr. 95 – pag. 23):
- „Resursele insuficiente impun claritate brutală: nu mai putem finanța totul la nivel minim. Performanța se susține prin concentrare, nu prin distribuție egalitară. Vom direcționa o pondere mai mare către institutele și centrele care demonstrează excelență, fie prin publicații de top, fie prin atragere de fonduri europene și private.
- Ținta noastră este ca, în 3-4 ani, să ajungem la cel puțin 0,7-0,8% din PIB din surse publice (aliniindu-ne mai bine la media noilor state membre), combinat cu o absorbție maximă de fonduri UE și parteneriate internaționale. Exemplu: centrele de excelență lansate recent trebuie să devină motoare care atrag cercetători din diaspora și investiții private, nu doar să consume bugete naționale.”
Amintim că programul de guvernare al guvernului Bolojan, în cadrul căruia Andrei Alexandru conduce de un an Autoritatea Națională pentru Cercetare, și-a stabilit ca țintă 1% din PIB pentru cercetare pentru anul 2030.
De atunci, alocarea pentru cercetare de la buget a făcut un prim pas de 0,02 puncte procentuale, prin raportare la PIB, ajungând de la 0,11% la 0,13% din PIB în bugetul pentru anul 2026.
Or, ținta de 1% din PIB ar fi trebuit atinsă încă din 2020, adică în urmă cu 6 ani, conform unor norme stabilite acum un sfert de secol și care au suferit modificări succesive de-a lungul timpului.
Ordonanța 57/2002 este cea care a constituit până acum baza legală a cercetării științifice și spune, la Art. 49 (3): „(3) Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.”
2 comments
În primul rând, nu mai crede nimeni ce spuneți! Probabil de fapt ținta voastră este de 0,1%! Momentan nu aveți înțeleg nici măcar 2 milioane de lei să suplimentați bugetul de la CEC!
Fondurile europene se atrag prin competitivitate, care trebuie susținută mai întâi prin bugete naționale decente!
Nu poți fi competitiv cu Germania, cu un buget de 0,1% din PIB și sistemul mafiot de finanțare din România date de voi. Am văzut cum s-au câștigat CoEx, meritocrație ce mai…dar oricum văd că nici până acum nu ați început finanțarea.
Nu aveți bani pentru nimic…
Așa că nu mai aveți atâtea pretenții aiurea.
În al doilea rând, poate ne explicați de ce brusc ați decis să schimbați ordinea propunerilor de proiecte de cercetare de tip CEC la sesiunea I/2026, de la punctaj descrescător, la momentul depunerii, ignorând reguli din propriul pachet de informații (pachet ce-i drept schizofrenic de-a binelea si gândit cu picioarele). După ce lista inițială fusese în ordinea descrescătoare a punctajelor.
Ce ar trebui să mai înțelegem atunci din ce scrie în pachetul de informații:
„- Proiectele sunt ierarhizate pe baza punctajelor finale şi propuse la finanţare în limita bugetului alocat;
– În cazul în care există două sau mai multe propuneri de proiecte cu punctaj final identic, departajarea acestora se va face în funcție de punctajul obţinut pentru fiecare criteriu de evaluare, în ordinea criteriilor din Fișa de evaluare. Dacă bugetul competiției nu permite finanțarea tuturor proiectelor cu același punctaj final și nu pot fi departajate, atunci toate proiectele în cauză se vor regăsi în lista de rezervă a competiției;”
Sau doar fraza „Decizia de finanțare se va face pe principiul „primul venit-primul servit”, în ordinea depunerii cererilor de finanțare până la epuizarea fondurilor alocate unui an calendaristic;” contează acum?
Ca să înțelegem și cât de aiurit e pachetul de informații!
Noi toți am înțeles că ordinea depunerii este între sesiuni, nu în cadrul aceleași sesiuni (așa cum a fost și la PNCDI III!).
Doar așa se puteau respecta ambele condiții, care altfel se bat cap în cap.
Nimic nu se mai respectă în această țară!
Am făcut cercetare 9 ani în străinătate ca să mă întorc (din motive personale, altfel nu m-aș fi întors) să vă suport vouă mizeriile!
Vă bateți joc de oamenii care muncesc și nu vă mai suportăm!
Când o să faceți lucrurile corect, atunci să ne dați lecții!
Rușine!
Hahahahaha!
Astea-s vorbe si descântec 🙂
Daca cercetarea ar tripla bugetul (si, implicit, ar lansa destule competiții relevante), ar trebui ca si educația sa aibă parte de o creștere considerabilă a bugetului. Ceea ce nu se va întâmpla, pentru ca toți politicienii urăsc educația. Si, implicit, si cercetarea.