Deputatul PSD de Botoșani Marius-Constantin Budăi conduce Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, în locul lui Mihai-Alexandru Ghigiu, devenit ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în Guvernul Luca Niculescu. Grupul PSD a cerut ca Budăi să devină atât membru, cât și președinte al comisiei, iar Biroul permanent a aprobat solicitarea pe 26 octombrie, urmând votul plenului. Pentru profesori, numele nu este nou: în timpul grevei generale din 2023, Budăi era ministrul Muncii și omul care trebuia să scrie legea salarizării.
- Funcția de președinte al Comisie pentru Învățământ contează pentru că inițiativele legislative din educație ajunse la Camera Deputaților trec prin această comisie, care propune plenului, prin raport sau aviz, adoptarea, modificarea sau respingerea lor. Rolul diferă în funcție de proiect. Pentru legile privind organizarea generală a învățământului, Camera este primă Cameră sesizată, iar decizia finală aparține Senatului, cum s-a întâmplat cu legile Educației din 2023. Pentru alte inițiative din domeniu, Camera este cameră decizională, cum arată lucrările comisiei din 2026.
Pe 7 iunie 2023, în plină grevă, ministrul a mers la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București. Atunci a spus că are termen de la coaliție până pe 15 iulie pentru draftul legii salarizării, că discuțiile cu sindicatele vor continua până la 1 septembrie, când proiectul urma să ajungă în Parlament, și că grila va porni, pentru debutant, de la salariul mediu brut. „Pentru debutant așa va fi”, a spus el.
Directoarea colegiului, Andreia Bodea, a povestit episodul în februarie 2026, într-un dialog la Antena 3 cu ministrul Muncii, Florin Manole. Potrivit ei, Budăi a afirmat în cancelarie, privindu-i în ochi pe ea și pe colegii ei, că grilele de la 1 ianuarie 2024 vor fi gata pe 15 iulie, iar când a fost întrebat dacă promite, a răspuns: „Da, promit, aveți cuvântul meu”.
Cinci zile mai târziu, pe 12 iunie 2023, după ședința de Guvern în care a fost adoptată OUG 57/2023, reportera Euronews l-a întrebat cât va câștiga un debutant de la 1 ianuarie 2024. Budăi a răspuns că salariul va crește probabil undeva până la 4.600 de lei în mână. Întrebat dacă vorbește de sume nete sau brute, a precizat: „Net, noi luăm netul, nu luăm brut”.
Ce au primit profesorii
De la 1 ianuarie 2024, salariul de bază al debutantului a fost de 6.080 de lei brut, adică circa 3.550 de lei net, cu aproximativ 1.050 de lei sub suma anunțată de la tribuna Guvernului. Din iunie 2024 a urcat la 6.448 de lei brut, circa 3.700 de lei net, nivel la care a rămas. Proiectul de lege a salarizării pus în dezbatere de Ministerul Muncii în 2026 ducea salariul debutantului la 7.544 de lei brut, circa 4.400 de lei net, de la 1 ianuarie 2027. Cu alte cuvinte, nici acea variantă nu atingea, trei ani mai târziu, cifra anunțată de Budăi pentru ianuarie 2024.
Nici termenul de 15 iulie nu a fost respectat. Pe 12 iulie 2023, Budăi a transmis pentru Edupedu.ro că solicitarea coaliției viza doar grilele din Educație, nu toată legea, deși vorbise anterior despre întreaga lege. A demisionat a doua zi, iar pe 15 iulie legea nu era gata, potrivit surselor Edupedu.ro. Termenele și salariile de după iulie 2023 au ținut de guvernele care i-au urmat, primele două conduse de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Ligia Deca, aflată lângă el la conferința din 12 iunie, s-a dezis ulterior de cifra de 4.600 de lei.
„Promisiunea nu a fost a mea, a fost a ministrului Muncii de la acea vreme”, a declarat în ianuarie 2024, ministrul de atunci al Educației Ligia Deca, pentru Edupedu.ro. Întrebată de ce nu a spus chiar în acea conferință în care era prezentă la microfon alături de ministrul Muncii că promisiunea nu este a sa, Ligia Deca a răspuns: „Puteam să contrazic un ministru care avea în atribuții această lege sau să prevăd ce se va întâmplă economic cu situația României?”
Cu 11 zile înainte de vizita la Colegiul Național I.L Caragiale din București, Budăi susținea la Antena 3 că majorarea salariilor din Educație ar pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR. Edupedu.ro arătase deja că PNRR nu conține o astfel de interdicție și că și alte categorii de bugetari primiseră majorări în 2023.
Ce spune acum
Trei ani mai târziu, în conflict cu premierul Ilie Bolojan, deputatul Budăi a preluat discursul profesorilor. Pe 26 iulie 2026 scria că un debutant cu studii superioare riscă să câștige mai puțin decât un curier, iar în august a respins ideea că profesorilor li s-ar fi promis prea mult în 2023. „Da, am susținut și eu acel angajament. Și mi-l asum”, a scris el pe Facebook, cerând un calendar etapizat de aplicare a grilei.
Cine este Marius Budăi
Potrivit CV-ului său, Budăi s-a născut pe 1 mai 1972 și este deputat din 2016. A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților, chestor, vicelider de grup parlamentar și președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, apoi ministru al Muncii în guvernele Dăncilă, Ciucă și Ciolacu. Între 1995 și 2008 a fost referent, inspector și inspector de specialitate la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, cu atribuții administrative, de aprovizionare, gestiune, casierie și achiziții publice. În 2009 a fost director al Agenției Județene pentru Prestații Sociale Botoșani, între 2009 și 2013 șef de serviciu pentru achiziții publice și administrativ la aceeași direcție de protecție a copilului, iar între 2013 și 2016 director executiv al Casei Județene de Pensii Botoșani.
A luat bacalaureatul în 1990, la Liceul Mihai Eminescu din Botoșani, iar între 2002 și 2004 s-a pregătit ca tehnician specialist, asistent de gestiune financiar-contabilă, la Colegiul Economic „Octav Onicescu”. A urmat Facultatea de Finanțe și Bănci a Universității Spiru Haret din București între 2004 și 2008, terminând-o la 36 de ani, apoi, la aceeași universitate, un master în managementul financiar-contabil al administrației publice, între 2008 și 2010. A absolvit în 2012-2013 programul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru înalți funcționari.
CV-ul arată suprapuneri în anii de facultate. Între 2004 și 2006 figurează în același timp ca student la București, angajat al direcției din Botoșani, consilier parlamentar și șef de cabinet și reprezentant zonal al firmei Curier Expres din Galați, funcție trecută pentru perioada 2001-2008. Din 2007 până în 2009 apare și ca administrator al S.C. Prim’s Food S.R.L. din Botoșani. Budăi a spus pentru Newsweek că a făcut facultatea la distanță și a lucrat doar la Botoșani.
CV-ul consultat, care se oprește la primul mandat de ministru și nu include mandatele din 2021-2023, nu menționează nicio funcție în sistemul de educație.
Demisia din 2023 și acuzațiile din partid
Budăi a demisionat pe 13 iulie 2023, în scandalul „azilelor groazei” din Ilfov, în dimineața în care DNA făcea percheziții la instituții subordonate Ministerului Muncii. Cu o săptămână înainte spusese că nu se consideră responsabil, invocând faptul că azilele arătau ca niște hoteluri de lux în dosarele de acreditare. Premierul Ciolacu a numit demisia un gest de onoare. Centrul pentru Resurse Juridice, organizația care semnalase abuzurile, ceruse demiterea lui, numindu-l responsabil moral.
În februarie 2023, Libertatea a scris, pe baza unor surse din partid, despre două incidente, la Olimp și la Sinaia, în care ministrul ar fi abordat noaptea colege de partid după ce consumase alcool. Budăi nu a răspuns solicitărilor presei, un coleg deputat a declarat că nu a băut, iar președintele PSD a cerut dovezi și a spus că o eventuală victimă trebuie să meargă la Poliție. Colegele vizate nu au făcut publice acuzațiile, iar sursele consultate nu menționează o plângere sau o sancțiune.
