SURSE Legea salarizării nu este gata, deși Guvernul le promisese profesorilor că pe 15 iulie actul normativ va fi finalizat

4.895 de vizualizări
Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
Legea salarizării unitare din sistemul public nu este finalizată la 15 iulie, potrivit surselor Edupedu.ro. Conform acestora, nici măcar grilele pentru sectorul învățământ nu sunt gata, deși Guvernul Ciucă și Guvernul Ciolacu le-au promis profesorilor public, în mai multe rânduri, că la data de 15 iulie grilele de salarizare vor fi gata, la fel și legea salarizării.

Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD), a spus pentru Edupedu.ro săptămâna aceasta, înainte să-și dea demisia din funcție, că variantele de grile cu salariile profesorilor din noua lege a salarizării vor fi gata până pe 15 iulie. Acestea urmează să fie înaintate coaliției de guvernare, spunea Budăi. Cu referire la perioada până la care poate fi finalizat proiectul noii legi, adică data de 15 iulie, Budăi a transmis că solicitarea coaliției nu s-a referit la toată legea, ci a vizat domeniul Educației. Lucru fals, deoarece în mai multe rânduri oficialul a spus că este vorba despre întreaga lege.

Pe 7 iunie, ministrul Muncii spunea că termenul dat de coaliție pentru draftul legii salarizării este data de 15 iulie: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament.”

Pe 12 iunie, în conferință de presă de la Guvern, alături de Ligia Deca, Marius Budăi anunța: „Ce s-a agreat de către coaliție la discuțiile cu sindicatele a fost pornirea de la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și bineînțeles, acordarea a cele 50% din diferență cu 1 ianuarie 2024. Discuțiile continuă cu sindicatele, de fapt, nu numai cu sindicatele din educație. Noi suntem în construcția Legii salarizării, construcție care este asumată a fi terminată în prima etapă, până în 15 iulie, urmând dezbaterile cu cei interesați, cu partenerii sociali, în perioada 15 iulie – 1 septembrie, după care aprobarea în Guvern ca proiect de act normativ, trimiterea în Parlament și acolo, bineînțeles, alte dezbateri, așa cum știm de obicei”.

Tot pe 12 iunie, ministrul Muncii a declarat că de la 1 ianuarie 2024 un profesor debutant va avea un salariu net de 4.600 de lei.

Pe 22 iunie, Ligia Deca declara că „se va merge pe trei scenarii de grile, una dintre aceste grile fiind cea lucrată deja la Ministerul Educației, împreună cu federațiile sindicale, la sfârșitul anului trecut, începutul acestui an.”

Ministrul PNL al Educației, Ligia Deca, a publicat pe Facebook un mesaj vineri, 14 iulie, anunțând că s-a virat primul salariu majorat pentru cadrele didactice. „Promisiunea a fost onorată: începând de astăzi, cadrele didactice din România primesc salariile majorate!” a scris Deca. Doar că majorarea salariilor angajaților din învățământ nu era o promisiune, ci o obligație legală, stabilită prin Ordonanța de Urgență 57/2023. Promisiunea politică era finalizarea legii salarizării la data de 15 iulie, dar Deca nu a spus nimic despre acest eșec, nici în mesajul respectiv, în până la publicarea acestui articol.

Pe 15 iunie, în momentul preluării mandatului de premier de către Marcel Ciolacu (PSD), acesta declara „ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest guvern va face dreptate dascălilor”.

După demisia lui Budăi, pe fondul dezvăluirilor din cazul azilelor din Voluntari, ca ministru interimar a fost numit Marian Neacșu (PSD), fost secretar general la Guvernului, acum vicepremier. Neacșu a fost condamnat penal la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, între timp a fost reabilitat și în perioada grevei profesorilor a fost de două ori șeful echipei de negociatori în întâlnirile dintre Executiv și sindicate. Acesta a declarat atunci că PNRR nu permite creșteri de salarii sau sporuri la profesori, mințind public, în timp ce Ligia Deca asista impasibilă la declarațiile acestuia, fără să combată cu nimic aceste minciuni. În PNRR nu apare nicio interdicție legată de majorări salariale, ca dovadă, câteva zile mai târziu salariile au fost majorate.

Conform Ordonanței de urgență nr 57/2023, Guvernul trebuie să crească din iunie 2023 salariile de bază din Învățământ cu 1.300 de lei brut pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic.

De asemenea, ordonanța prevede că, de la 1 ianuarie, salariul debutantului va fi cât cel mediu pe economie, precum și creșterea salarială de 50% din diferența între salariile actuale și cele din grila nouă.

„Art. III – (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.

(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.”


6 comments
  1. Oricum, este penibil ca intre maxim si minim sa fie o diferenta atat de mica, la baza.
    Curent este coef 2.16 (+gradatii), minim — 2.73 (+gradatii), maxim.
    Dupa 1 an, raportul este 2.322/3.399, adica o crestere a venitului de sub 47%, in 25 de ani de cariera. Cam putin, avand in vedere ca dupa 25 de ani de cariera nu mai exista, prin legea curenta, niciun stimulent de natura salariala.
    In acest timp, in universitar raportul dintre maxim si minim sugereaza o posibilitate de crestere de 160%! (raport asistent, 1 an vechime/prof. univ, 25 ani vechime).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În Grecia, utilizarea telefoanelor mobile la cursuri va fi interzisă din septembrie, a anunțat ministrul Educației / Elevii pot fi suspendați dacă încalcă regula și pot fi exmatriculați dacă înregistrează în clasă

„Telefonul mobil ar trebui să rămână în ghiozdanul de școală” – acesta este sloganul care stă la baza măsurii interzicerii telefoanelor la cursuri, potrivit ministrului Educației din Grecia, Kiriakos Pierakakis, informează…
Vezi articolul