Ministerul Sportului a pus în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale pentru Sport, după ce l-a prezentat miercuri în ședința de Guvern. Au fost identificate principalele probleme privind orele de educație fizică în școli, dar soluțiile sunt vagi. Pentru a crește apetitul elevilor pentru orele de sport, o soluție este elaborarea sistemul de specializare a antrenorilor, ca parte integrantă în Noua lege a Sportului. Documentul este pus în dezbatere publică timp de 30 de zile.
Strategia a fost elaborată împreună cu reprezentanți ai Universității Babeș-Bolyai, în urma unui proces de consultare amplu, în care peste 445 de persoane, reprezentând 375 de entități centrale și locale, au avut posibilitatea de a trimite puncte de vedere, precizează Ministerul Sportului.
- Propunerile/ opiniile/ sugestiile celor interesaţi pot fi transmise: prin poştă, prin depunere la Registratura Ministerului Tineretului și Sportului sau prin email: strategie@sport.gov.ro
În decurs de 10 ani ar trebui implementate 70 de Obiective Strategice pentru Sportul din România, potrivit strategiei.
O nouă Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor și să asigure stabilitate, este una dintre soluțiile propuse în documentul pus în dezbatere publică.
Strategia Națională pentru sport indică principalele probleme privind sportul în școli. Cea mai importantă este legată de lipsa profesorilor de sport specializați. În prezent, sunt insuficienți profesorii de educație fizică și sunt slab pregătiți, lipsesc antrenorii, ceea ce are un efect negativ asupra calității orelor de sport, iar elevii nu sunt atrași de orele de educație fizică. Școlile din mediul rural suferă în mod deosebit: din cauza lipsei de personal, profesorii generaliști sunt nevoiți să țină orele de sport, limitând astfel accesul elevilor la o dezvoltare fizică armonioasă și la un stil de viață sănătos.
Ca posibilă soluție pentru creșterea calității profesorilor specializați, în draftul Strategiei Naționale pentru sport se menționează că “sunt esențiale focalizarea pe programe de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare profesională” și elaborarea sistemul de specializare a antrenorilor, ca parte integrantă în Legea Sportului.
Un alt motiv pentru care elevii nu sunt atrași de orele de sport este acela că sunt prea puține opțiuni în practicarea sportului în sistemul educațional. “Nu există oportunități privind practicarea sporturilor de iarnă, activitate fizică, sport și aventură în natură, dans, înot etc.), atât la nivelul materiilor obligatorii, cât și în cazul celor opționale.
Potrivit documentului, în școlile din România sunt doar 3 categorii de activități de educație fizică și sport obligatorii (gimnastică, jocuri și atletism) și niciun opțional. În Franța, de exemplu, la școală elevii pot face atletism, dans, jocuri, gimnastică, activități în aer liber și natură, înot, sau altele.
Numărul orelor de educație fizică și sport la nivelul școlilor este redus: sunt 2 ore clasele I-VIII, o oră obligatorie la liceu. În total, numărul de ore formale cuprinse în curriculă este sub media europeană atât la nivelul școlii primare cât și secundare (conform Eurydice).
Diversificarea activităților sportive poate fi o soluție pentru ca elevii să fie atrași de ore de sport. Curricula trebuie “să ofere o paletă cât mai largă de activități precum și o autonomie mai amplă profesorilor de educație fizică și sport în a menține un nivel ridicat de participare din partea elevilor”.
Obezitatea – o problemă majoră în rândul copiilor
Conform OMS, copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activități fizice pe zi, cel puțin de 3 ori pe săptămână pentru dezvoltarea mușchilor și a coordonării locomotorii.
În România, conform unui raport OMS (2021) doar 28% dintre adolescenți (11-15 ani) și doar 30% din adulți (15-55 ani) practică un nivel minim necesar de activități fizice și sport, pentru a menține o stare bună de sănătate.
De asemenea, doar 23% dintre copii și adolescenți (11-13, 13-15 ani) desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense, lucru care a dus la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității.
Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate a raportat, în 2018, o incidență a obezității de 18.6% la copiii români, cele mai afectate grupe de vârstă fiind 10-14 ani și 15-19 ani.
O altă problemă identificată este infrastructura insuficientă, inadecvată și distribuită inechitabil geografic (zonele rurale și mediile urbane mici având cel mai mult de suferit). Principiul care trebuie urmărit aici este ”Infrastructura mai întâi, activitatea va urma/Infrastructure first, activity will follow”.
“Din perspectiva infrastructurii sportive în cadrul școlilor se poate observa un trend pozitiv în perioada 2007-2019, numărul terenurilor de sport, a bazinelor de înot și a sălilor de gimnastică au crescut dar nu toate unitățile de învățământ beneficiază de acestea. Din totalul de 7001 de unități înregistrate în 2019, doar 5.577 au avut la dispoziție terenuri de sport, 4851 au beneficiat de săli de gimnastică și 52 de unități au avut bazine sportive”, se mai precizează în draftul de Strategie.
Printre soluții, mai scrie în document, “Educația pentru sănătate și activitățile extracurriculare sunt necesar a fi accentuate și promovate pentru a susține educația despre nutriție, incluziunea socială dar și pentru a crește aria de sporturi practicate în școli, lucru ce poate crește atractivitatea tinerilor față de activitățile fizice. La fel, este necesară monitorizarea și raportarea reală a calificărilor profesorilor de educație fizică și sport, a creșterii resursei umane dar și o monitorizare reală a participării elevilor la orele de sport pentru a putea crește calitatea acestora”.
Foto: © Denys Kuvaiev | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
UPDATE Calificativele pentru sport, muzică și desen: ministerul va înlocui “Admis/Respins” cu “Foarte Bine, Bine, Suficient și Insuficient”, anunță ministrul Cîmpeanu și profesorii de sport, după discuțiile de luni / Condițiile în care ministerul corelează în continuare notele cu bursele de merit
Școlile din Franța pot pilota câte două ore de sport în plus pe săptămână, iar Ministerul Educației le ajută să încheie parteneriate cu cluburile sportive din teritoriu
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Redacția
Diana Ghimiși
8 comments
Ministerul educatiei nu vede legătura între lipsa de mișcare și supraponderalitate la elevi . La liceu este o singura ora de Educatie fizica pe săptămâna și in loc sa mai introducă o ora de sport a introdus o ora de istoria evreilor .
Ar trebui în primul rând testați profesorii de educație fizică și sport mai ales pentru clasa pregătitoare, dacă au suficientă pregătire pedagogică. Unii nu știu ce să facă cu un copil de 6-7 ani, nu știu să explice, nu au instrumentele didactice și psihologice necesare pentru predarea acesei materii la clasa 0.
Mai mult decât atât, urlă la copilul din clasa pregătitoare, amenință cu buline negre, în loc să explice individual, dacă este necesar, pe înțelesul copilului ce are de făcut. Ca să nu mai zic de denigrarea copilului, făcând ca acesta să își piardă încrederea în sine.
Părerea mea este că nu ar trebui lăsați acești profesori să predea la copii așa mici dacă nu cunosc psihologia elevului, metodică, pedagogie.
Mai bine lăsa Ministerul să predea învățătorul educație fizică în clasa pregătitoare.
Nu este cazul copilului meu singurul caz…
Mai există și alte școli cu problema asta…
Vina pentru situatia nesatisfacatoare cronica in domeniu, apartine IN PRIMUL RAND profesorilor si facultatilor de educatie fizica, dar intr-o anumita masura si guvernantilor ( politicienilor) si parintilor. Care (ma refer la aceste ultime doua categorii) au fost si ei elevi, numai ca profesorii de educatie fizica pe care i-au avut, nu au reusit sa-i atraga DURABIL catre activitatea fizica, si sa-i convinga sa faca miscare, inclusiv in vacante si dupa ce au terminat scoala. Iar din pozitiile administrative – pe care unii le ocupa (guvernanti, primari etc) – sa actioneze in favoarea, si sa faciliteze/favorizeze aceasta disciplina, atat in scoala cat si in afara ei.
Cat despre faptul ca in aceste conditii sufera si sportul, ei bine tocmai incalecarea educatiei fizice de catre sport – care vine din comunism – a facut ca elevii, viitorii (actualii) adulti, sa urasca educatia fizica/sportul. Sa le ceri tuturor elevilor sa sara lada, sau sa indeplineasca alte norme posibil de realizat doar de catre unii elevi, a fost si continua sa fie realmente absurd. Si atunci se ajunge la pletora de scutiri – majoritatea dintre ele nefundamentate medical). Situatie care unora dintre profesori chiar le convine, pentru ca lucreza la ore numai cu cei care vor, carora le place, si care se si descurca bine in plan fizic-sportiv. Or, problema scutirilor ar trebui tratata si la noi ca in alte tari dezvoltate, unde ele nu prea exista; fiecare elev avand posibilitatea sa faca la orele de educatie fizica, doar ce nu-i dauneaza afectiunii de care sufera, iar notarea – daca este totusi sa se faca – sa se bazeze pe prezenta, interes (silinta) dovedit(a) si progrese.
Nu mai vorbesc de faptul ca admiterea la facultatile de educatie fizica, este conditionata de trecerea unor norme fizice. Pe care un tanar cu un mic handicap fizic nu are cum sa le indeplineasca. Drept urmare ajung profesori de educatie fizica in principal, aproape exclusiv, doar fosti sportivi, care „vad in fata ochilor numai performanta”. Iar profesori trebuie sa lucreze diferentiat la ore, sa-i inteleaga si sa-i atraga si pe cei foarte neindemnatici, obezi, sau chiar handicapati fizic. Sau, in institutiile-scolile speciale, sa predea asa-numita educatie fizica adaptata.
Sunt foarte multe aspecte pe care practicienii din domeniul educatiei fizice si, mai ales, cei care-i formeaza in cadrul facultatilor de educatie fizica, ar trebui sa le inteleaga. Este imperios si urgent necesar ca ei sa se informeze mai mult asupra a ceea ce se intampla pe alte meleaguri. Unde profesorii acestei discipline:
– nu doar ca se adapteaza nevoilor si conditiilor actuale (in care elevii devin tot mai predispusi la sedentarism si prefera „sportul pe calculator”).
– dar chiar cauta sa achizitioneze si alte competente si metode, complementare, care sa le creasca atractivitatea in randul elevilor, prestigiul profesionl si utilitatea efectiva pentru generatiile pe care „le au pe mana”.
Celor care vor sa inteleaga mai bine ce am vrut sa spun in ultimele fraze, si-si propun sa devina cu adevarat promotorii activitatii fizice in randul generatiilor actuale si viitoare de elevi, le recomand sa studieze o foarte recenta aparitie editoriala in domeniu; este vorba de cartea Elementary School Wellness Education. An Integrated Approach to Teaching the Whole Child. https://us.humankinetics.com/collections/books/products/elementary-school-wellness-education-with-hkpropel-access . La care, desigur, pot fi adaugate si alte surse/carti si programe, care ar merita sa fie investigate, intelese si adaptate la conditiile si mentalitatile din tara noastra.
Pai și în mediul urban (parcă simt cum îmi crește inima de mândrie când spun de mediul urban), ba chiar la capitală, fiica mea se joacă la sport… portocala și, țineți-vă bine, adesea fac sportul în clasă!
Profesorii de sport nu au niciun motiv să fie mai competenți decât toți ceilalți profesori din școală, care sunt cam ca vai de ei
…ca să completez ceva: credeți că dacă veți mări oferta, elevii vor atrași în procentul așteptat? Lecția de ed. fizică este despre oboseală, în toate formele ei, o lecție fără note de la 1-la 10 nu va motiva elevul să practice mișcare! Neamestecul familiilor, a doctorilor cu adeverințe medicale crearea unui sistem de evaluare corect și complet va duce la așteptările dorite. Elevul rămâne elev, cu bune și rele, este normal să încerce varianta ușoară… Treburile nu sunt bune, va dura mult până vom reveni la normal. Trăiesc printre elevi… Lucrurile sunt scăpate la vale, dacă orice reformă se termină în pixul ministrului de finanțe atunci… degeaba vorbim.
Degeaba spuneți, sunt autori de manuale care abordează posibilitatea practicării în timpul lecției de ed. fizică și sport în varianta „pachet” a jocurilor, gimnasticii, atletismul( cl. a XII-a cu triatlon), există în programa școlară conținuturi pentru sporturi alternative. S-a retras finanțarea ansamblurilor sportive, a echipelor reprezentative, este normal ca profesorii să nu mai facă în timpul liber. Problemă reală constă în numărul de ore prea puține, baza materială precară, tratamentul discriminatoriu al lecțiilor de ed. fizică de către „filozofii din minister”, presiunea părinților pe profesori, doctorii care vând efectiv adeverințe medicale de 5, 10, 15 lei elevilor. Or fi și profesori slab pregătiți, dar atâta timp cât clasa politică își angajează toate rubedeniile și persoane incompetente de ce nu ar face-o și în învățământ… Dl. fost ministru voia să scoată în șanț orele de ed. fizică și sport… Dacă lași elevii să decidă în locul experților, atunci și miniștrii împreună cu politicienii vor decide după ordinul șefului pe principiul să facem cum vrea electoratul… În consecință vom avea profilul elevului conceput după chipul și asemănarea doctrinei partidului de la guvernare…
@Alexa Stănescu
Sport obligatoriu “jocuri”?
Elevi pot practica în școală fotbal, handbal, volei, baschet, tenis de masă, șah, dansuri.
A se observa că ministerul sportului ceartă ministerul educației pentru slabele rezultate sportive ale ministerului sportului.
Rezultatele în sport se obțin cu bani mulți pentru investiții materiale și umane. Niciun minister din cele două nu are acești bani dar inventează scuze: lipsă antrenori, profesori slab pregătiți, obezitatea.
Obezitatea copiilor este consecinta directa a mediocritatii parintilor. Limbajul curent din salile de clasa, chiar si in ciclul primar, este in mare parte fetid. Injura birjareste. Daca ai un copil normal, e ca si condamnat. Insusi dirigintele face casa buna cu majoritatea infecta, numai sa nu-si ridice probleme considerate inutile in cap. Asta patesc eu de 9 ani, avand un copil cu bun-simt, cu note mari, cu preocupari frumoase si frumos educat. Suporta zilnic injuraturi grotesti din partea unor colegi, fara ca parintii celor din urma sa aiba ceva impotriva acestui gen de comportament. Nu recunosc niciodata nimic si vina pica tot in capul celui educat, care nu merge de cateva ori pe saptamana cu turma la McDonalds, injurand ca “smecherii cu skoala vieti” tot drumul.