Numărul elevilor a scăzut cu circa 80.000 în ultimii cinci ani, în timp ce numărul cadrelor didactice a crescut cu câteva mii – date oficiale

11.725 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Numărul elevilor din învățământul preuniversitar a scăzut cu circa 80.000 față de acum cinci ani, în timp ce numărul cadrelor didactice a crescut în aceeași perioadă, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Față de anul școlar precedent, aceeași instituție notează evoluții semnificative la “poli” – o scădere accentuată a numărului de studenți, dar și o creștere a numărului de copii înscriși în învățământul preșcolar și antepreșcolar. 

Față de datele raportate de acum 5 ani, INS prezintă, într-un comunicat emis marți pe tema situației populației școlare în anul care se încheie acum, date ce semnalează tendințe opuse în evoluția numărului de elevi, respectiv a numărului de profesori.

Astfel, în anul școlar 2018-2019 populația școlară se ridica la 3,547.301 de elevi și studenți, dintre care 3.013.552 în învățământul preuniversitar. 

În 2022-2023, populația școlară s-a ridicat la 3.472.784 de elevi, dintre 2.934.064 în învățământul preuniversitar.

  • Populația școlară în preuniversitar a scăzut, astfel, cu circa 80.000 de elevi, comparativ cu situația de acum 5 ani (79.488).
Numărul elevilor pentru fiecare nivel de educație în 2022-2023/ Sursa: INS

În același timp, în condițiile în care, la nivelul universităților, personalul didactic a rămas relativ constant, totalul cadrelor didactice din educație a crescut de la circa 234.000 acum cinci ani la peste 240.000 în 2022-2023.

  • Mai precis, în preuniversitar, numărul cadrelor didactice a crescut cu circa 6.000 între 2018/19-2022/23, de la 208.263 la 214.042, potrivit datelor INS.
Numărul profesorilor pentru fiecare nivel de educație – 2022-2023 / Sursa: INS

Pe de altă parte, creșterea numărului de cadre didactice se reflectă în ceea privește raportul dintre populația școlară și numărul profesorilor. În anul școlar care se încheie acum, raportul mediu a fost de 14 elevi/studenți la un cadru didactic – mai puțini elevi pentru fiecare profesor decât cel din 2018-2019, când acest raport era de 15 elevi/studenți la un cadru didactic.

Evoluții comparativ cu 2021/2022

Comunicatul INS de marți notează, comparativ cu anul precedent, o scădere a numărului total de elevi și studenți, de circa 23.000, dar indică o creștere a populației din învățământul antrepreșcolar și preșcolar (+1,7%, circa 9.200 de copii).

Pe de altă parte, același comunicat semnalează o scădere accentuată a numărului de studenți înscriși în anul care se încheie acum, comparativ cu anul 2021-2022 (-15.300 de studenți).

Pentru sfârșitul de an 2021-2022, INS consemnează că numărul absolvenților din precedentul școlar/universitar a fost de 503.500 elevi și studenți, cu 5,7$ mai mult decât în 2020-2021. 

Datele statistice – anul școlar/universitar 2022-2023:
Datele statistice – anul școlar/universitar 2018-2019:

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


12 comments
  1. la 3,5 mil de elevi, cu 25 in clasa, ai nevoie de 150000 de Profi, restul 100000 sunt in plus. d.aia trebuie concediați toți și angajați pe baza de test, cu note de la ,8 in sus. atunci copiii noștri nu vor mai fi analfabeți și autiști funcționali.

  2. Cadre didactice, care predau după 60 ani nu au ce cauta în învățământ!
    Nu fac nimic la ore,nu respecta programa …iau pensie și bani degeaba!
    6500 lei ( pensie+ salariu) …halal învățământ!!🙈🙉🙊
    Exclus comportament de senilitate,aspect fizic și dacă are pensie ,inseamna ca are probleme de sănătate ( e pe caz de boala)
    Eu nu vreau pensionari nicaieri!
    Tineretul nu poate munci din cauza lor!!!!!!!

  3. Serios? Eu spun că e irelevant ceea ce spuneți in acest articol făcut,ori la mișto, ori într-o anumită direcție ! In primul rand Nr de elevi Intr o clasă nu trebuie să depășească 25 acum,maxim admis , față de cât era înainte ,clase ci 35-36-37 elevii. Deci nu va mai ABERAȚI atât,că e o nevoie imensă de profesori de chimie, fizica, biologie,desen și voi dezinformați aiurea,pe bune!! Sunt județe care nu au profesorii pe aceste specialități și voi vorbiți aiurea. Analizați înainte de a redacta un articol, serios.

    1. Foarte adevărat ce ai scris , sunt tot mai puțini care se îndreaptă spre învățământul preuniversitar, peste 30 la sută sunt necalificați.Numărul elevilor nu scade sub 25 . Sunt minciuni scrumtate făurite de unii care vreau să terfelească cadrele didactice .

  4. …cum o fi crescut nr de profi, cand sunt catedre (de fizica, mate, bio etc) neacoperite?!
    Si, daca nr de profi a crescut, de ce or fi clase cu 25-30 elevi?!!?

  5. Sunteți varză! Normal că a crescut dacă numărul preșcolarilor a crescut, normal că a crescut dacă numărul celor din clasa pregătitoare a crescut. Parșivi! Știți ca numărul normelor didactice a scăzut! Nu au luat în calcul orele suplimentare care apoi au fost ocupate de titulari sau suplinitori! MANIPULARE!

  6. Cate ore sunt in plus fata de 1990.Vezi inutilitatea de religie,limba străină de la clasa pregătitoare,informatica-TIC,intensivul de informatica,matematica,limbi străine,limba latina,gândire critica,incepem cu educatiile -tehnologica,financiara,tehnogica,pentru sănătate,civică,acum Holocaustul și plu mii de opționale,mat.distractiva,lectura că abilitate de viață,educatia mediului.,design………etc.Timp pierdut degeaba,norme de profesori inutile,plătiți de pomană .Concluzia elevi prizonieri în școală 7-8-9 ore pe zi și profesori care vin la școală 3-4 ore pe zi.Profesorii mai mult stau la mall și la hipermarket decât la serviciu.Exista lege data de impostorul și leneșul de Johanis din 2018 că elevii de la înv.primar să aibă 20 ore pe săptămână,cei de la înv.gimnazial să aibă maxim 25 ore pe săptămână ,iar la înv.liceal maxim 30 ore,însă în prezent elevii de la clasele aVa -aXIIa stau in scoli in medie 30-40 ore pe săptămână,dacă adăugăm temele înseamnă cel putin 50 de ore săptămânal,exploatarea elevilor .Programa complicata și neaprofundata ,numărul mare de ore al elevilor la școală și profesorii slab pregătiți și superficiali ,au distrus învățământul din Romania.

    1. Băgați toate materiile în aceeași oală a inutilității. Doar limba română, fizica, chimia, biologia și sportul au scăpat analizei dvs obiective. Și desenul și muzica, scuze!
      Ce ar trebui studiat, totuși? Văd că matematica, informatica, limbile străine vă cam irită.

    2. Zi 60, sa fie rotund.
      Bine ca te-ai oprit, ca mai aveai putin si ziceai ca stau peste 168 de ore pe saptamana, prizoniero-detinutii astia.
      Bag de seama ca te incurca informatica si limbile straine. Lasa, nu-i bai, bile de abac gasesti si limba “gimnastica” (aia cand dai din maini cand trebuie sa articulezi) se invata usor.
      De limba materna n-ai zis nimic. La cum scrii, te cam faulteaza si ea.
      Ce e aia “programa neaprofundata”?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

“Când începe școala”, printre cele mai populare căutări pe Google în 2021 / Classroom, resursele digitale și cataloagele electronice – printre principalele aplicații legate de educație căutate de utilizatori din România

Confuzia produsă de schimbările aplicate în calendarul anului școlar, din cauza pandemiei, se reflectă și în căutările utilizatorilor români pe Google. “Când începe școala” este principala informație de tipul “când…”,…
Vezi articolul

EXCLUSIV OCDE despre o componentă-cheie a reformei Iohannis-Deca din educație: evaluarea rezultatelor învățării este amenințată de probleme sistemice precum lipsa planificării strategice, o risipă a resurselor puține, lipsa de coordonare

Felul cum România (nu) monitorizează și evaluează rezultatele educației și ale reformei în domeniu – o țintă-cheie urmărită în proiectul “România Educată”, tradus în legile pe care președintele Iohannis urmează…
Vezi articolul

Eroare ştiinţifică grosolană în manualul de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a: Anotimpurile ar fi formate din cauza depărtării Pământului de Soare şi a mişcării de revoluţie. Ce spune Observatorul Astronomic din Bucureşti

În două manuale de Ştiinţele Naturii pentru clasa a IV-a, ambele ale aceleiaşi edituri, dar scrise de autori diferiţi, apare o eroare ştiinţifică importantă, semnalată de cititorii Edupedu.ro. În manuale…
Vezi articolul