Cercetătorul Dacian Dolean: Oare școala chiar nu contează în România?

4.471 de vizualizări
Dacian Dolean / Foto: Arhiva personala
Am scris recent despre câteva concluzii desprinse din rapoartele naționale ale literației, însă se pare că este nevoie să ofer mai multe clarificări, ca să înțeleagă chiar toată lumea. Așa că am să clarific următorul lucru: 

Promovarea ideii că școala nu face nimic să îi ajute pe elevi să își dezvolte competențele de alfabetizare poate avea efecte devastatoare asupra învățământului românesc. Atunci când un părinte sau un copil aude asemenea mesaje, va pierde respectul față de cadrele didactice. Părintele va înțelege că nu mai are rost să își trimită copilul la școală, pentru că „studii științifice” arată că școala nu contează. Elevii nu vor simți nevoia să meargă la școală, pentru că asemenea concluzii sunt promovate în rapoarte susținute chiar de către ministrul educației. Elevii nu vor mai simți nevoia să respecte profesorii. Și ne mai mirăm că avem probleme de comportament în școlile din România? 

Ce este mai grav e că această concluzie eronată este promovată „în numele științei”, aruncându-se niște procente să pară credibilă. Însă nu toată lumea înțelege faptul că rapoartele de literație nu au strâns date referitoare la prezența copiilor în școală. Cu alte cuvinte, nu au date referitoare la efectul școlarizării (măsurat prin absenteismul școlar) asupra alfabetizării. Deci, ideea că „școala nu contează” este doar o speculație, o opinie. O opinie îmbrăcată în procente să pară științifică, dar care nu este fundamentată științific. O opinie care afectează credibilitatea oamenilor în activitatea cercetătorilor care chiar fac cercetare avansată în domeniul științelor educației. O opinie care afectează credibilitatea oamenilor în testele standardizate pe care le promovează. 

Spre deosebire de studiile pe care se bazează aceste opinii, în studiile noastre noi am măsurat obiectiv efectul școlii, prin numărul absențelor elevilor. Datele noastre ne arată că prezența la școală este importantă pentru dezvoltarea alfabetizării copiilor și acest lucru este un fapt, dovedit științific (dacă mai era cazul). Aceasta nu este o altă opinie, bazată pe un studiu oarecare. Este un fapt dovedit științific, bazat pe singurele studii publicate până acum care au măsurat longitudinal dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studii care au fost evaluate de către colective editoriale conduse de profesori de la Harvard, respectiv de la University of Amsterdam. 

Ce înseamnă asta? Profesorii nu au cum să îi învețe pe copii să citească și să înțeleagă mesajul unui text scris dacă elevii nu vin la școală. Aceasta este o realitate pe care o vedem zilnic în special în comunitățile defavorizate. Noi depunem eforturi foarte mari să dezvoltăm programe de ameliorare a alfabetizării, însă dacă elevii nu vin la școală să beneficieze de ele, nu ai cum să obții efecte importante. 

Interesant, la aceeași conferință, d-na ministru Ligia Deca a spus că susține cu tărie educația pe bază de date. Ei bine, nu există date care susțin argumentul că școala nu are efect asupra alfabetizării. În schimb, există date care susțin importanța prezenței copiilor la școală. Chiar dacă efectul școlii nu este atât de mare pe cât am vrea, chiar dacă unii profesori trebuie formați profesional, chiar dacă unele programe trebuie schimbate de la rădăcină, chiar dacă e foarte mult de lucru în foarte multe domenii pentru a îmbunătăți educația din România (inclusiv know-how-ul de la Ministerul Educației), ce cunoaștem până acum este faptul că este mai bine pentru copii să vină la școală, decât să abandoneze școala. Bună, rea, cum e, cel puțin pentru copiii din comunitățile dezavantajate, școlarizarea are efecte mai mari asupra alfabetizării comparativ cu alternativa de a nu merge la școală. Iar acesta este un fapt dovedit științific

Eu sper ca d-na Deca să înțeleagă diferența dintre fapte dovedite științific și opinii care nu sunt susținute de date. Altfel, în mod ironic, facem eforturi financiare (ca stat) pentru a preveni abandonul școlar, dar în același timp susținem discreditarea publică a rolului școlii. Facem eforturi să gestionăm comportamentul neadecvat al elevilor, dar în același timp le spunem că merg la școală degeaba. Adică ne împușcăm singuri în picior și apoi ne plângem că am avut ghinion. 

Așa cum am mai spus în mod repetat, e esențial să înțelegem științele educației dacă dorim să construim o Românie Educată.

_______________________

Despre autor:
Dacian Dolean / Foto: Arhiva personala
Dacian Dolean / Foto: Arhiva personala

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.

În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.


7 comments
  1. Raspund autorului: nu, școala nu mai contează in România! Intrebarea e retorică de altfel, pentru oricine are pregatire academică: profesori, ingineri, medici, literați, sociologi, antropologi, juriști…. etc!
    Pe de altă parte, așa a fost dintotdeauna școala românească: a format elite, într-o proporție mică spre rezonabilă, dar asta s-a datorat in primul rând părinților copiilor cu reușită școlară si academică! Din pacate, însă, aceeasi școală românească, a furnizat in mare măsură, si absolvenți medii spre mediocrii, precum si eșecuri….
    Minciuna cu școala care…. înainte de 89 era, wow , …. minunată… trebuie sa inceteze, sa ne impacam cu realitatea, cu istoria, apoi sa construim! Nu poti construi o casa pe teren mlăștinos, nu poti construi nimic pe minciună!
    Așa că, in loc de întrebări retorice, fara luări de poziții agregate între mare parte dintre membrii comunităților academice, nu vom putea construi nimic….
    Iar aici nu văd pozitia academicienilor români, nu vad pozitia Academiei Române, nu văd prezenta in Agora academică a parintilor licențiați, cu formare universitară….!!!
    Astfel că, e timpul creierelor, dezbaterii academice, al recunoașterii realității si al actiunii pragmatice… Cu vaiete si mirări, nu construim… Vorbim discuții, de 34 de ani, vorbim discuții

    Prof. Pirvulescu

    1. Absolventi medii sau mediocri inseamna fix acelasi lucru. Mediocru chiar asta inseamna: mediu, cand te referi la o plaja de caracateristici (cu doua extreme).

      Pe de alta parte, dl. Dolean pare sa faca o eroare comuna, de elev mediocru, in alcatuirea textului sau: pare sa incerce un sofism al omului de paie.

      Raportul citat zice: “După finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac MARI PROGRESE (s.n.) în ceea ce privește nivelul de
      alfabetizare(…)”
      Dl. Dolean zice: “Promovarea ideii că școala nu face NIMIC (s.n.) să îi ajute pe elevi să își dezvolte competențele de alfabetizare.”

      Diferenta intre “nu fac mari progrese” si “nimic” este ca diferenta intre mediu si submediocru! 💡 Nu-i tot un drac.
      Ce nota sa-i dam dlui Dolean?

  2. Vă mulțumesc din tot sufletul pentru articolul publicat! Ce păcat că sunt atât de puține voci obiective și demne să vorbească despre școală și ce păcat ce se fac atât de puțin auzite într-o mare de voci ,care mai de care mai “autorizate” și mai vocale! Discreditarea școlii este cea mai mare crima împotriva tinerilor!

  3. Pentru unii face, pentru altii nu face, pentru ceilalti nu face si nici nu poate face.

    Face ceva pentru elevii neurotipici. Bine, prost, face.

    Nu face, dar ar putea face, pentru neurodiversi cu intelect normal, prin simplificare, adaptare, flexibilitate, aplicare in practica, metode intuitive.

    Nu face si nici nu poate face pentru elevi cu CES (cu orientare CMBRAE / CJRAE), neurodiversi si nu numai. Aici e nevoie de compensare, invatare multi-senzoriala, spatiul fizic pentru invatamant integrat, predare intr-o clasa integrata etc. Este nevoie de servicii care nu exista in scoala, de la logopedie pana la terapie ABA si altele.

  4. Întru totul de acord. Problema suplimentară este legată de o poveste mai veche, anume cadrul temporal al unei reforme de succes. Atunci când Andrei Marga afirma sentențios că face reforma în trei ani a condamnat orice încercare serioasă de schimbare la eșec. În plus, se tot discută despre ce trebuie să facă școala pentru societate, dar prea puțin despre ce trebuie să facă societatea pentru școală (vezi evoluția finanțării educației în raport cu finanțările pentru alte domenii).

  5. Chiar nu conteaza d-le Dolean! A fost un ministru Campeanu,care a schimbat mersul scolii romanesti, A organizat inteligenta sa,SCOALA,de nu mai are trimestre,vacante,teze,extemporale………….etc.,asa cum functiona de o suta de ani! Manualele,erau la fel pentru toate scolile.Acum,se liciteaza manualul(de catre niste ageamii) si fiecare scoala cumpara manualele(de la care da mai mult). Sunt 5 manuale de matematica,6 de romana,6 de istorie,etc.Manuale scrise de NECALIFICATI. Vedeti manualele si incercati sa vorbiti cu “mai marii” invatamantului !

  6. In mediile defavorizate este nevoie de a se face internate, de a scoate copii din familii dezorganizate, cu multiple aspecte negative. Un copil care nu are ce manca, ce imbraca, carti, caiete, nu are cum sa vina la scoala. Chiar daca guvernul le dau o mancare calda la prinaz, in scoala si vouchere de rechizite, scoaterea din mediul de familie negativ este esentiala. Si aici guvernul nu a facut nimic. Aspect valabil pentru cartiere marginase cu multi saraci, sate mai mici. Scriem din realitatea crunta sau din teoria pedagogica?!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doi elevi au cerut tuturor inspectoratelor județene informații despre navetă, educația pentru minorități, “ilegalități” printre profesori. Raportul rezultat: Doar 1 din 6 navetiști ar fi primit bani pentru decont / În 9 județe nu se face deloc școală în limba maternă

Mai puțin de 20% dintre elevii navetiști din România ar fi primit bani pentru decontarea navetei în anul 2020-2021, potrivit estimărilor făcute de un “grup informal de inițiativă”, numit “Cu…
Vezi articolul

Trei sferturi dintre participanții la o consultare Salvați Copiii nu sunt de acord cu examene de admitere la colegii / Aproape 40% vor ca legea să interzică expres orice formă de acoperire a nevoilor școlilor cu banii părinților

Orice formă de acoperire a nevoilor școlii cu banii părinților ar trebui interzisă expres prin legea educației, consideră 39% dintre persoanele – cadre didactice, părinți, elevi – care au răspuns…
Vezi articolul

Etica și integritatea – priorități majore pentru școlile doctorale în Europa, arată un nou raport al Asociației Universităților Europene / Calitatea coordonării, Open Science și digitalizarea – în topul priorităților

Calitatea muncii depuse de coordonatorii de doctorate și chestiunile de etică și integritate sunt cele mai importante priorități pentru universitățile europene, în materie de doctorate, potrivit unei analize publicate de…
Vezi articolul