O chiflă, produse din carne și/sau brânzeturi, legume și un fruct reprezintă meniul unui elev din programul “masă caldă”, care costă 15 lei / În normele de aplicare, aprobate de Guvern la 2 săptămâni de la începerea școlii, nu se precizează și de când ar putea primi elevii pachetul alimentar, depinde de licitații

861 de vizualizări
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com
Guvernul a aprobat normele de aplicare pentru masă caldă în școli, în anul școlar 2022-2023. Proiectul, denumit în continuare pilot, deși se află în al 7-lea an de derulare, a fost extins la 350 de școli, dar deocamdată este publică doar lista cu 300 de școli.
  • În fiecare an de pilotare, fără excepție, normele de aplicare ale programului au fost adoptate după începutul școlii. Cadrul legal precede organizării licitațiilor și apoi a mesei propriu, chestiuni care pot dura între 30 și 90 de zile. Practic, autoritățile uită de fiecare dată că începe școala, lucru care duce la suspendarea dreptului la masă caldă pentru copiii incluși aici.
  • Nu se precizează de când pot primi elevii masa caldă. Abia după publicarea normelor în Monitorul Oficial pot începe procedurile de licitație.
  • Premierul Nicolae Ciucă a sfătuit ministerul Educației “să aleagă școlile care au cu adevărat nevoie de acest program”. Edupedu.ro a analizat câte dintre școlile alese în plus față de cele 150 de anul trecut au primari PNL: 63%.

Un pachet alimentar conține:

  • produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului
  • produse din carne și/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului
  • legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25 % din greutatea totală a pachetului. La acestea se va adăuga un fruct.

De precizat, bugetul alocat programului nu s-a schimbat, deși numărul școlilor a crescut, la fel și tariful unui meniu zilnic pentru un elev la 15 lei, de la 10 lei (n. red. tarif stabilit în 2018).

Astfel, un meniu ar trebui să conțină o supă, un orez cu legume și o salată de fructe, în cazul școlilor unde există cantină sau autoritatea locală va contracta în regim de catering. Acolo unde nu există această posibilitate există opțiunea sanvișurilor ambalate după norme standard.

“Produsele alimentare sunt livrate zilnic din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și
pentru siguranța alimentelor și sunt păstrate până la servire, dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, în unitățile de învățământ preuniversitar, în condiții igienico-sanitare și de siguranța alimentelor, potrivit prevederilor legislației în vigoare”, potrivit hotărârii de Guvern.

Meniul pe care îl pot avea copii, recomandări avizate de Ministerul Educației și de Institutul de Sănătate Publică
  1. Ciorbă de legume
  2. Supă de pui cu legume
  3. Ciorbă de văcuță cu legume
  4. Legume cu piept de pui la grătar
  5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
  6. Pilaf cu legume și ficăței de pui
  7. Piure de morcov cu grătar de pui
  8. Piure de cartofi cu piept de curcan
  9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
  10. Ghiveci de legume cu pui
  11. Orez cu legume și pui la tava
  12. Sufleu de broccoli cu brânză
  13. Cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
  14. Tocană de legume cu orez brun
  15. Piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
  16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) și brânză telemea
  17. Sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
  18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
  19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
  20. Macaroane cu brânză
  21. Cartofi franțuzești (la cuptor cu brânză şi ou)
  22. Quinoa cu legume
  23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
  24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoșar, varză, morcov).
  25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Normele metodologice sunt identice cu cele din 2018, la fel și meniul și principiile privind mâncarea:

  1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
  2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
  3. Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușă cu apă.
  4. Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
  5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
  6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
  7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
  8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe;
  9. Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte (nesecționate după fierbere).
  10. Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar – veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.
  11. Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare.

Pentru grupele speciale de consumatori – copii cu diabet, intoleranţă la lactoză, gluten sau alte probleme de natură medicală – se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist. Tipul de hrană de regim şi cantitatea necesară se prevăd în anexa la contractul de furnizare, fiind specificate pentru fiecare şcoală şi elev.

Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, va fi de:
a) ziua producerii pentru masa caldă;
b) 24 de ore de la momentul ambalării pentru sandviciuri.

Pentru depozitare în şcoli se vor folosi spaţii special amenajate pentru păstrarea produselor alimentare în condiţii de siguranţa alimentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, asigurate de către beneficiar – unitatea de învățământ. Produsele alimentare vor fi păstrate până la servire în condiţiile indicate de producător, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Produsele alimentare vor fi transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.”

De când se poate servi masa caldă în școli în anul școlar 2022-2023

Autoritățile locale se ocupă de contractarea celor care oferă masa caldă, prin legea achizițiilor publice. Abia după publicarea normelor în Monitorul Oficial pot începe procedurile de licitație. În normele de aplicare publicate azi scrie că “ofertanţii trebuie să introducă o defalcare a costurilor, per porţie, pe următoarele categorii:
a. materie primă;
b. prepararea hranei;
c. distribuţie.

În cadrul procesului de selecţie, vor fi preferate şi considerate că îndeplinesc criteriul privind cel mai bun raport calitate-preţ acele oferte care alocă cel puţin 40% din suma disponibilă per beneficiar pentru achiziţia materiei prime.

Informații de context

Pentru anul acesta școlar care a început deja, programul Masa caldă în școli trebuie să se aplice în 350 de unități de învățământ. Inițial erau 300 de școli, dar programul a fost extins cu 50 de școli. Numele acestora din urmă încă nu au fost făcute publice. Ministrul a anunțat că nu vor mai beneficia de program Colegiile Naționale.

Potrivit notei de fundamentare, motivul extinderii este justificat de aceleași date din urmă cu 7 ani, nu actualizate “rata abandonului școlar a scăzut de la 6,1%, cât era în anul şcolar 2016-2017, la 1,3% la finele anului şcolar 2017-2018”.

Documentul mai precizează că “lunar fiecare școală realizează un raport cu privire la derularea programului. Monitorizarea programului-pilot se realizează de fiecare inspectorat școlar. La nivel național, coordonarea programului-pilot este asigurată de către Ministerul Educației. Pe baza datelor centralizate din rapoartele finale transmise de către inspectoratele școlare, Ministerul Educației elaborează raportul final care se publică pe site-ul propriu”. Ministerul nu a făcut public nici un raport legat de eficiența programului masă caldă în școlile alese.

Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. In fiecare an scolar, elevii primeau încă din prima zi de școală cornul și laptele. In acest an , domnul ministru a ,, uitat ” de acest drept al elevilor, care întreabă : ,, Când vine cornul și laptele ???” RUSINE sa va fie !

  2. Mâncarea de prânz din pușcării e mult mai bogata. Concluzia?? Statul are grija mai mult de hoți decât de copii. Decât bătaia asta de joc mai bine deloc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș: Metodologia de admitere la facultate “trebuie să rămână așa cum este”; certificatul de la BAC ce atestă nivelul de competență lingvistică în română “nu întotdeauna este dublat și de o situație reală”

Metodologia stabilită de Ministerul Educației pentru admiterea la studii universitare “trebuie să rămână așa cum este, pentru că ordinul de ministru care aprobă metodologia nu este imperativ pentru universități, ci…
Vezi articolul

World Vision România solicită Ministerului Educației reintroducerea burselor sociale pentru elevii din rural: acoperirea cheltuielilor de transport nu asigură și alte nevoi specifice ale elevilor navetiști – cazarea, cantina, alte cheltuieli lunare

“Fundația World Vision România solicită Ministerului Educației reintroducerea burselor sociale pentru elevii din mediul rural întrucât acoperirea cheltuielilor de transport, deși extrem de importantă și pe care organizația o susține,…
Vezi articolul