Ocuparea tinerilor NEET și reîncadrarea profesională a persoanelor ieșite din muncă să fie asumate ca obiectiv distinct al programului de guvernare, transmite organizația Romanian Business Leaders într-o luare de poziție cu privire la prioritățile pe care trebuie să le aibă viitorul Guvern. Reacția vine după ce la finalul lunii august, PSD a propus partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”, care ar urma să susțină un guvern cu mandat de 24 de luni.
- În prezent, președintele Nicușor Dan nu a desemnat încă o altă persoană pentru a forma un Guvern, după negocieri eșuate cu partidele politice în ultimele săptămâni
„Ocuparea ocuparea tinerilor și reîncadrarea profesională a persoanelor ieșite din muncă să fie asumate ca obiectiv distinct al programului de guvernare, cu ținte cuantificate, termen, responsabil instituțional și indicatori publici raportați trimestrial: rata de ocupare și rata NEET pe grupa 15–29 de ani, precum și rata de revenire în ocupare a persoanelor aflate în șomaj de peste șase luni”, cere organizația Romanian Business Leaders în luarea de poziție.
Organizația atrage atenția că aproape un tânăr din trei nu lucrează — o problemă neadresată în „Acordul celor zece priorități:
„În aprilie 2026, la Summit-ul RBL, am adresat clasei politice o cerere care nu privea favoruri sau subvenții, ci un principiu: continuitatea a ceea ce funcționează. Nu cerem nici acum altceva. Mediul de afaceri nu își dorește un stat mai mic pentru propriul confort, ci un stat mai bun, fiindcă un stat competent și predictibil este condiția pe care se construiește o economie sănătoasă”, a declarat Sergiu Neguț, Președintele Fundației Romanian Business Leaders.
În total sunt enumerate 5 priorități propuse de organizație:
- 1. Cota unică, competitivitatea costului muncii și accesul pe piața muncii. RBL susține ferm menținerea cotei unice și solicită confirmarea ei explicită în programul de guvernare; taxarea contractelor cu timp parțial proporțional cu orele efectiv lucrate; ocuparea tinerilor și reîncadrarea persoanelor ieșite din muncă, asumate ca obiectiv distinct, cu ținte și indicatori comunicați public.
- 2. Decalajul de TVA: publicarea structurii lui și ținte legiferate. România are cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeana, dar rezolvarea acestei probleme nu a fost o prioritate a guvernărilor de până acum. Fără descompunerea lui pe componente, nu se pot stabili ținte reale de colectare.
- 3. Predictibilitate legislativă. În trei ani, sarcina fiscală a fost modificată prin patru vehicule legislative succesive, pe toate bazele economice. RBL solicită modificarea Codului fiscal exclusiv prin lege, cu minim șase luni între publicare și intrare în vigoare, evaluare de impact publicată înainte de adoptare și interzicerea modificărilor în cursul anului fiscal.
- 4. Companii de stat conduse profesionist, funcții publice ocupate pe competență. Organizația solicită încetarea recurgerii sistematice la mandate provizorii și interimate, consilii de administrație profesioniste, ținte de performanță publice cu consecințe efective și transparență.
- 5. Investiții publice selectate pe valoare adăugată. Odată cu încheierea PNRR și pregătirea Planului de Parteneriat Național și Regional, riscul central nu este absorbția scăzută, ci absorbția fără valoare. RBL solicită criterii de selecție publicate înaintea alocării și un consiliu consultativ pentru pregătirea planului, cu participarea mediului de afaceri, a societății civile, a administrației locale și a mediului academic, cu minute publice.
- Aproape un tânăr din trei nu lucrează — o problemă neadresată în „Acordul celor zece priorități”
- RBL solicită ca ocuparea tinerilor și reîncadrarea profesională a persoanelor ieșite din muncă să fie asumate ca obiectiv distinct al programului de guvernare, cu ținte cuantificate, termen, responsabil instituțional și indicatori publici raportați trimestrial: rata de ocupare și rata NEET pe grupa 15–29 de ani, precum și rata de revenire în ocupare a persoanelor aflate în șomaj de peste șase luni.
Informații de context
România are cei mai mulți tineri din UE care nu muncesc, nu sunt în școală și nici în training: contra-campioana absolută, cu 19,2% dintre tinerii între 15-29 de ani lăsați să fie „NEET”.
România este contra-campioana Uniunii Europene la menținerea tinerilor în școală și la introducerea lor pe piața muncii. Concret, țara noastră are cea mai mare proporție de tineri între 15-29 de ani care nu sunt nici angajați, nici înscriși la școală, facultate sau altă formă de educație și nici implicați într-o formă de training: 19,2% dintre tinerii din România erau în 2025 în situația de a fi NEET, amintește Eurostat într-o analiză reluată astăzi.
Prin comparație, media UE este la aproape jumătate față de scorul României: 11% dintre tineri sunt NEET (young people Neither in Employment nor in Education or Training – NEET) la nivelul Uniunii Europene (UE).
O recentă analiză Edupedu.ro, pe baza unui studiu publicat anul trecut de Revista Calitatea Vieții, arată că România a cunoscut o scădere considerabilă a ratei NEET până în 2020, până la 16,6%, dar rata a crescut brusc în 2021, iar de atunci diminuarea ei anuală a fost nesemnificativă.
Foto: ID 86339702 © Calinescu Silviu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
România rămâne campioana UE la procentul tinerilor care nu sunt nici la muncă, nici la școală și nici în formare profesională – NEET: în 2024 erau 19,4% dintre cei cu vârste între 15-29 de ani / Un studiu arată cum 410 milioane de euro cheltuiți din bani europeni pe programe sociale și educaționale nu au avut un impact real
Situație „alarmantă”: România are o rată aproape dublă față de media UE a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață – NEET, iar rata tinerilor care și muncesc, și studiază este de aproape 10 ori mai mică – Analiză comparativă / „Sistemul de educație și piața muncii din România operează ca două sfere aproape complet separate”
