OFICIAL Viitorul director de școală este definit ca lider educațional, strategic și organizațional, cu competențe extinse de la coaching la fundraising, în profilul managerului școlar, publicat în Monitorul Oficial

Ordinul de ministru privind profilul managerului școlar a fost publicat în Monitorul Oficial, joi, 4 iunie. Documentul este primul de acest gen care conturează rolul directorului școlar în România. Acesta este definit ca „lider educațional, strategic și organizațional”, cu responsabilitate directă asupra performanței școlii. Amintim, Sorin Ion, secretar de stat MEC a spus despre organizarea concursului de director 2026, „dacă nu reușim să ne încadrăm în fereastra până la iunie, probabil că următoarea posibilitate va fi în luna octombrie„.

• Concursurile de directori au fost amânate în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. 

• Profilul profesional al managerului școlar este prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și urmează să devină referențialul pe baza căruia vor fi organizate selecția, recrutarea, formarea și evaluarea directorilor de școli.

Viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising, potrivit ordinului de ministru privind profilului profesional al managementului școlar, publicat în Monitorul Oficial, joi, 4 iunie 2026.

Profilul profesional al managerului școlar se bazează pe un set de cinci competențe profesionale majore și generale și 20 de competențe specifice prin care se subliniază responsabilitățile managerului școlar în conducerea și dezvoltarea unității de învățământ.

Ministerul precizează nevoia de a „transforma funcția de conducere dintr-un rol predominant administrativ într-un rol profesionalizat, bazat pe competențe demonstrabile și impact măsurabil”.

„Directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al instituției, cu responsabilitate integrată pentru funcționarea, dezvoltarea și performanța acesteia. Impactul său este direct asupra culturii organizaționale și indirect, dar esențial, asupra calității predării, echității educaționale și rezultatelor elevilor”, potrivit profilului de manager școlar.

Cele cinci competențe majore

1. Leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică

Descrierea competenței: capacitatea directorului unității de învățământ de a formula, comunica și implementa o viziune strategică centrată pe învățare și progresul fiecărui elev, asigurând alinierea dintre direcțiile de politică educațională la nivel național /european/ internațional și obiectivele instituționale, curriculum, resurse, cu efecte în rezultate educaționale.

Prin această competență directorul unității de învățământ asigură aderența personalului la viziune, valori și principii explicit prezentate și asumate, orientând instituția prin procese transformaționale menite să dezvolte capacitate organizațională de răspuns la o varietate de situații, asigurând un mediu incluziv, securizant, în care starea de bine și sănătatea emoțională și psihică sunt valorizate/cultivate ca precondiții pentru un proces educațional eficient.

2. Management operațional administrativ-financiar și conformitate

Descrierea competenței: capacitatea directorului unității de învățământ de a administra responsabil și eficient resursele instituției, asigurând conformitatea legală, integritatea decizională și utilizarea transparentă și corectă a fondurilor publice.

Competența reflectă capacitatea directorului de a anticipa și a gestiona riscuri, situații de criză și contexte de incertitudine, asigurând stabilitatea organizațională, continuitatea activităților și protecția comunității școlare.

3. Managementul calității și evaluarea internă

Descrierea competenței: capacitatea directorului unității de învățământ de a proiecta și a implementa mecanisme sistemice de monitorizare, evaluare și îmbunătățire continuă, utilizând date și indicatori relevanți pentru fundamentarea deciziilor și creșterea performanței organizaționale.

4. Managementul curriculumului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

Descrierea competenței: Capacitatea directorului unității de învățământ de a asigura coerența curriculară la nivel instituțional și de a susține dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în vederea îmbunătățirii calității actului didactic și a progresului elevilor.

Această competență reflectă capacitatea directorului de a dezvolta, evalua și valorifica potențialul profesional al personalului, construind o cultură organizațională etică, colaborativă și orientată spre performanță și învățare continuă.

5. Comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate

Descrierea competenței: Directorul de școală trebuie să elaboreze proiecte, activități de fundraising, să mențină relația cu autoritățile locale, părinți/familie, autorități pe dimensiunea socială și economică – ajutoare, servicii sociale, participare școlară, absenteism, probleme și riscuri – consum de droguri, tulburări comportamentale, alte instituții care pot contribui la realizarea obiectivelor educaționale: Centrul de Resurse și Asistență Educațională, Casa Corpului Didactic, birourile pentru siguranță școlară, DGASPC, organizații neguvernamentale etc.)

Profilul directorului unității de învățământ este structurat pe următoarele niveluri:

A. Nivel axiologic = valori fundamentale
B. Nivel transversal = competențe transversale
C. Nivel profesional = competențe generale și specifice
D. Nivel funcțional = descriptori comportamentali

„Raportat la prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sintagmele «manager școlar» și «director de unitate de învățământ preuniversitar» sunt asimilate”, scrie în proiect.

A. Nivel axiologic: valori fundamentale

Valorile fundamentale sunt reperele etice și principiile care orientează exercitarea rolului. Profilul managerului școlar este fundamentat pe următoarele valori:

1. interesul superior al elevului în ecosistemul educațional
   o prioritate pentru progresul fiecărui elev
   o protecție, siguranță și bunăstare
   o orientare spre rezultate educaționale de calitate
2. echitate, incluziune și justiție socială
   o acces egal la oportunități
   o alocarea diferențiată a resurselor, atenție prioritară pentru grupuri vulnerabile
   o prevenirea discriminării și valorizarea diversității
3. leadership pedagogic și cultură a învățării
   o cultura reflexivă și colaborativă
   o cultura școlii ca organizație a învățării continue
   o coerență între curriculum, evaluare și rezultate
   o decizii fundamentate pe date și dovezi
   o orientare către impact pe termen lung
4. etică și integritate profesională, responsabilitate publică și transparență
   o transparență decizională, evitarea conflictelor de interese
   o atragerea și valorificarea resurselor, utilizarea responsabilă a resurselor
   o asumarea consecințelor deciziilor
   o inițiativă și antreprenoriat
5. colaborare, solidaritate organizațională și cultură democratică
   o facilitarea participării la decizie și responsabilitate colectivă
   o încredere reciprocă
   o parteneriat cu familia și comunitatea

B. Nivel transversal – competențe transversale

Exercitarea funcției de director al unității de învățământ presupune existența următoarelor competențe transversale drept precondiții cognitive, relaționale și profesionale necesare exercitării rolului:

1. Gândire critică, analitică și sistemică, cu capacitatea de a integra informații multiple și de a înțelege relațiile cauză–efect în contexte organizaționale complexe.
2. Raționament strategic și capacitate decizională, bazate pe evaluarea alternativelor și
   anticiparea consecințelor pe termen mediu și lung.
3. Competențe de analiză cantitativă și utilizare a datelor, inclusiv interpretarea indicatorilor educaționali, analiza bugetară și utilizarea informațiilor statistice în fundamentarea deciziilor.
4. Competențe digitale funcționale și strategice, pentru managementul informației, utilizarea platformelor educaționale și sprijinirea transformării digitale a școlii.
5. Competențe lingvistice și de comunicare profesională, în limba română și într-o limbă
   străină de circulație internațională, pentru redactare, argumentare și reprezentare instituțională.
6. Inteligență emoțională, autoreglare și maturitate relațională, necesare gestionării
   conflictelor, presiunii și responsabilității publice.
7. Capacitate de adaptare și învățare continuă (leadership adaptativ), în contexte de
   schimbare, incertitudine și complexitate sistemică.

C. Nivel profesional – competențe generale și specifice

1. Leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică
   1.1. Managementul schimbării, adaptare și gestionarea presiunilor
   1.2. Dezvoltare și transformare organizațională
   1.3. Leadership incluziv, stare de bine a elevilor și a personalului școlii, securitate și siguranță școlară
   1.4. Aderarea la principii și valori
2. Management operațional administrativ-financiar și conformitate
   2.1. Conformitate juridică și etică profesională
   2.2. Reziliență și managementul riscului
   2.3. Identitate digitală, inovare și eficiență managerială
   2.4. Prezentarea și comunicarea informațiilor
3. Managementul calității și evaluare internă
   3.1. Redactarea documentelor și raportarea informațiilor
   3.2. Responsabilitate publică și relaționare instituțională
   3.3. Managementul incluziunii și al diversității în profilurile de învățare
   3.4. Colectarea datelor, analiza și formularea de strategii de îmbunătățire a calității
4. Managementul curriculumului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
   4.1. Managementul resurselor umane
   4.2. Colectarea informațiilor și încurajarea învățării pentru toate părțile implicate
   4.3. Cercetarea și conceptualizarea strategică
   4.4. Asigurarea succesului școlar al elevilor și a performanței cadrelor didactice
5. Comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate
   5.1. Relaționarea cu ceilalți și gestionarea conflictelor, sprijin și cooperare în cadrul școlii și în exteriorul acesteia
   5.2. Participarea la rețele și proiecte internaționale
   5.3. Antreprenoriat educațional și inovație
   5.4. Fundraising și atragerea de resurse extrabugetare

D. Nivel funcțional = descriptori comportamentali

Leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică

Descriptori comportamentali

1. Elaborează și comunică un document strategic realist, fundamentat pe date.
2. Definește obiectivele schimbării în termeni specifici, măsurabili.
3. Corelează obiectivele strategice cu indicatori măsurabili de progres.
4. Argumentează deciziile strategice în mod transparent.
5. Integrează analiza rezultatelor elevilor în planificarea anuală.
6. Revizuiește periodic strategia pe baza datelor colectate.
7. Prioritizează resursele în funcție de obiectivele educaționale.
8. Facilitează sesiuni de planificare participativă cu echipa.
9. Monitorizează implementarea planurilor prin întâlniri și rapoarte periodice.
10. Anticipează și gestionează rezistența la schimbare.
11. Monitorizează progresul transformării.
12. Ajustează strategiile pe baza feedbackului.
13. Consolidează noile practici prin reguli și proceduri instituționale.
14. Anticipează riscuri și planifică măsuri de prevenire.
15. Inspiră încredere și gestionează echipe diverse.
16. Valorifică bunele practici și stimulează învățarea organizațională.
17. Demonstrează imparțialitate și transparență.
18. Fundamentează deciziile pe baza interesului superior al copilului.
19. Evită prompt conflictele de interese

Management operațional administrativ-financiar și conformitate

Descriptori comportamentali

1. Elaborează bugetul corelat cu prioritățile strategice.
2. Monitorizează execuția bugetară lunar/trimestrial.
3. Documentează și arhivează deciziile financiare.
4. Asigură respectarea procedurilor de achiziții.
5. Instituie mecanisme de control intern.
6. Identifică și raportează potențiale riscuri financiare.
7. Asigură transparență și corectitudine în utilizarea fondurilor.
8. Asigură transparența cheltuielilor în relația cu stakeholderii.
9. Aplică consecvent normele legale și procedurale.
10. Identifică vulnerabilități instituționale.
11. Elaborează planuri de intervenție pentru situații de criză.
12. Comunică rapid și clar în situații critice.
13. Menține funcționarea instituției în contexte dificile.
14. Evaluează impactul crizelor asupra comunității școlare.
15. Sprijină personalul și elevii în perioade de stres.
16. Revizuiește procedurile.
17. Utilizează corect legislația în decizii.
18. Elaborează și aplică proceduri administrative clare.
19. Gestionează eficient resursele materiale și financiare.

Managementul calității și evaluare internă

Descriptori comportamentali

1. Colectează și analizează date privind rezultatele elevilor.
2. Utilizează instrumente standardizate de evaluare internă.
3. Organizează sesiuni de analiză a datelor cu echipa.
4. Elaborează planuri de îmbunătățire cu termene și responsabilități clare.
5. Monitorizează implementarea măsurilor corective.
6. Integrează feedbackul elevilor și al părinților în activitățile pe care le proiectează.
7. Publică rapoarte de autoevaluare transparente.
8. Corelează evaluarea cu obiectivele strategice.

Managementul curriculumului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

Descriptori comportamentali

1. Definește criterii clare de evaluare a performanței.
2. Oferă feedback constant și constructiv cadrelor didactice.
3. Elaborează planuri individuale de dezvoltare profesională.
4. Distribuie responsabilități în mod echilibrat și transparent.
5. Intervine prompt în situații de conflict intern.
6. Încurajează colaborarea între profesori și coordonează echipe interdisciplinare.
7. Promovează practici etice și respect reciproc.
8. Monitorizează nivelul de satisfacție și implicare al personalului.
9. Verifică alinierea planificărilor didactice la curriculum.
10. Monitorizează coerența evaluării la nivel instituțional.
11. Facilitează întâlniri metodice și ale comunităților profesionale.
12. Încurajează utilizarea evaluării formative.
13. Corelează formarea continuă cu nevoile identificate.
14. Sprijină implementarea practicilor bazate pe dovezi.
15. Analizează impactul intervențiilor pedagogice.
16. Susține mentoratul pentru cadrele didactice debutante.

Comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate

Descriptori comportamentali

1. Comunică deciziile instituționale clar și la timp.
2. Organizează consultări periodice cu profesori, părinți și elevi.
3. Monitorizează indicatori ai climatului școlar (siguranță, incluziune).
4. Intervine în situații de bullying sau discriminare.
5. Mediază conflicte cu imparțialitate.
6. Dezvoltă acorduri formale de parteneriat cu actori externi.
7. Reprezintă public instituția într-un mod coerent și profesionist.
8. Încurajează participarea comunității în proiecte educaționale.
9. Identifică surse de finanțare și inițiază aplicații de proiect.
10. Coordonează implementarea proiectelor externe.
11. Introduce soluții inovatoare validate.
12. Evaluează impactul inovațiilor asupra rezultatelor elevilor.
13. Creează rețele de colaborare interinstituțională.
14. Asigură continuitatea proiectelor după finalizarea finanțării acestora.
15. Promovează cultura experimentării responsabile.

De ce e important profilul managerului școlar

Toate sistemele de educație care au performanțe au standarde pentru directorii de școli, scrie Edupedu într-o analiză. Aceștia au un profil, știu clar ce au de făcut, există instrumente de măsurare a măsurilor.

Profilul profesional al managerului școlar este prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și urmează să devină referențialul pe baza căruia vor fi organizate selecția, recrutarea, formarea și evaluarea directorilor de școli.

Directorii de școli sunt în vizorul rapoartelor internaționale însă din 2017. Iar îmbunătățirea managementului școlar a fost tema specifică a unuia dintre cele patru policy briefuri comandate de România Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2020-2021 și care au stat la baza Raportului România Educată și apoi la baza noii legi a învățământului preuniversitar din 2023.

„Directorul unității de învățământ este liderul pedagogic, strategic și organizațional al unității de învățământ, având responsabilitatea integrată pentru funcționarea, dezvoltarea și performanța instituției,” prevede inspirațional documentul. 

În același timp, profilul pus în consultare stabilește că directorul „răspunde public pentru performanțele școlare și calitatea serviciilor educaționale”, iar rolul său este să „definească și operaționalizeze viziunea și strategia de dezvoltare a școlii”.

Profilul construiește astfel imaginea unui directot lider de organizație, manager de resurse, strateg și garant al calității educației.

Documentul merge chiar mai departe și cere ca deciziile să fie asumate și fundamentate, lucrur rar văzut în zona guvernanței Educației, fie că vorbim despre minister, fie că vorbim despre inspectoratele școlare. Directorul trebuie să ia „decizii fundamentate pe date și dovezi” și să „argumenteze deciziile strategice în mod transparent”.

În plus, i se cere să gestioneze presiuni și schimbări pentru că „inițiază, conduce și consolidează procese de transformare instituțională” și „gestionează rezistența la schimbare, conflictele și crizele”.

Toate aceste formulări descriu un director puternic, capabil să conducă școala ca pe o organizație modernă. Dar nicăieri în document nu există menționat sau măcar vreo referire la un element esențial: autonomia directorului.

Informații de context despre concursurile de directori

Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 6 mai 2026 în consultare publică Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, anunță instituția printr-un comunicat de presă. Amintim, Sorin Ion, secretar de stat MEC a spus despre organizarea concursului de director 2026, „dacă nu reușim să ne încadrăm în fereastra până la iunie, probabil că următoarea posibilitate va fi în luna octombrie„. Concursurile de directori au fost amânate în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025. 

Vor fi două probe: una de evaluare a de competențelor și una scrisă iar interviul va avea 2 etape.

La concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct pot participa cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de minimum 5 ani.

„Toate condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru înscrierea la concurs sunt prezentate în documentul pus în consultare.

Documentele necesare înscrierii la concurs se încarcă în aplicația informatică dedicată”.

• Vezi care sunt probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director și de director adjunct, cine poate participa la concurs și condițiile.

Ce conține proiectul privind profilul managerului școlar:

• Viitorii directori de școală trebuie să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la fundraising / Profilul profesional al managementului școlar, cu 5 competențe profesionale generale și 20 de competențe specifice, a fost lansat în consultare publică
• ANALIZĂ Lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie
• DOCUMENT Premieră în educație: directorii de școli trebuie să știe o limbă străină pentru „reprezentare instituțională”

Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.