Rezultatele de la școală ale elevilor nu depind doar de cât învață, ci și de ce mănâncă. Tot mai multe cercetări arată o legătură clară între alimentație și capacitatea de concentrare, memorie și randament școlar. În România, unul din trei copii din ciclul primar are probleme cu greutatea, cu impact psihologic pe scăderea stimei de sine și retragere socială, spune pentru Edupedu.ro Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică și management, şef Secţie promovarea sănătăţii în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. România se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de obezitate infantilă.
- Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 8 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
- Pentru a aduce aceste subiecte mai aproape de elevi și părinți, Kaufland România, derulează o campanie de psihonutriție „Când cere ceva dulce, oferă-i o vorbă dulce”.
- Este vorba despre educație nutrițională dedicată copiilor din clasele primare. Inițiativa urmărește să explice, pe înțelesul lor, cum influențează alimentația starea de bine, energia zilnică și rezultatele la școală, încurajând obiceiuri simple precum mesele regulate, alegerile echilibrate și reducerea consumului de zahăr.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică, din inițiativa europeană COSI, indică faptul că aproximativ unul din trei copii de vârstă școlară mică are probleme de greutate. În spatele acestor cifre se află obiceiuri alimentare dezechilibrate: consum ridicat de produse procesate, aport mare de zahăr și mese neregulate.
„Obezitatea și supraponderalitatea sunt asociate cu un consum frecvent de alimente hipercalorice, sărace în nutrienți, dar și cu lipsa activității fizice și cu obiceiuri precum săritul peste mese, în special peste micul dejun”, explică pentru Edupedu dr. Eugenia Bratu, specialist în sănătate publică în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.
O analiză publicată în PubMed pe 1 septembrie 2025, „Obiceiurile alimentare și performanța școlară în învățământul secundar: o analiză transversală într-o școală publică”, arată că elevii care iau micul dejun în mod regulat și au o dietă echilibrată obțin rezultate mai bune la teste, au o atenție susținută și o memorie mai eficientă. În schimb, consumul frecvent de produse bogate în zahăr și grăsimi este asociat cu scăderea performanței cognitive.
„Una dintre cele mai importante probleme de sănătate la copii, strâns legată de alimentație, este excesul ponderal – supraponderalitatea și obezitatea”, spune pentru Edupedu.ro, medicul Eugenia Bratu, șef de secție în promovarea sănătății, la Institutul Național de Sănătate Publică.
Medicul Eugenia Bratu atenționează că „aceste probleme nu vin singure: se observă tot mai frecvent tulburări metabolice incipiente (glicemie modificată), tensiune arterială crescută, dar și impact psihologic, adică stigmatizare, scăderea stimei de sine, retragere socială”.
„Este important să încurajăm copiii să facă alegeri alimentare mai sănătoase și să mențină un stil de viață activ și sănătos”, mai spune medicul.
Reprezentanta INSP avertizează și asupra „comercializării agresive a produselor bogate în sare, grăsimi și zahăr, care pot avea o influență negativă asupra modelelor de consum, cu efecte pe termen lung asupra sănătății”.
„Prevenția este unanim recunoscută ca fiind opțiunea cea mai bună de combatere a supraponderalității și obezității, iar datele de supraveghere nutrițională sunt esențiale pentru proiectarea, implementarea și evaluarea în mod eficient a politicilor și strategiilor de contracarare a acestui fenomen.
Nu contează doar ce mănâncă elevii, ci și când. Studiile arată că mesele regulate ajută la menținerea unui nivel constant de energie și la o funcționare mai bună a creierului. Atunci când mesele sunt sărite sau înlocuite cu gustări rapide, apar scăderi de energie și dificultăți de concentrare.
Programul școlar, orarul elevilor, influențează direct aceste obiceiuri. Elevii care încep cursurile la prânz ajung adesea să sară peste mese sau să mănânce pe fugă, alegând variante rapide, de cele mai multe ori nesănătoase. Lipsa cantinelor sau a unor opțiuni organizate în școli face ca aceste alegeri să devină regulă, nu excepție, semnalează specialiștii.
Una dintre primele măsuri care au fost luate este reprezentată de programele de monitorizare și evaluare a sănătății copilului. Astfel, în cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, realizează evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), conform metodologiei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prin participarea la inițiativa WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative – COSI”, spune medicul.
Această inițiativă a OMS evaluează tendințele în ceea ce privește supraponderalitatea și obezitatea în rândul copiilor care urmează școala primară, la fiecare 3 ani. COSI implică măsurarea standardizată a greutății și înălțimii, precum și aplicarea de chestionare care colectează date despre mediul școlar, obiceiurile alimentare și cele privind activitatea fizică pentru eșantioane reprezentative la nivel național la copiii din școlile primare din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății.
„Obezitatea și supraponderalitatea se asociază cu un comportament alimentar care tinde spre consum frecvent de alimente hipercalorice, sărace în nutrienți și al băuturilor îndulcite, cu eliminarea micului dejun dintre mesele zilnice, cu o frecvență scăzută de consum a fructelor și legumelor, cu dezvoltarea comportamentele sedentare (utilizarea dispozitivelor electronice și televizorului) și cu activitatea fizică scăzută”, potrivit medicului Eugenia Bratu.
Ce pot face părinții
„Părinții pot să sprijine formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase prin limitarea aportului de energie din grăsimi și zaharuri totale, creşterea consumului de fructe si legume, precum si de leguminoase, cereale integrale si nuci, precum și la încurajarea desfăşurării activității fizice în mod regulat (conform recomandărilor, aproximativ 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe săptămână pentru adulți).
Câteva sfaturi generale privind păstrarea unor obiceiuri sănătoase în ceea ce privește alimentația sănătoasă:
- Încurajarea copiilor să mănânce zilnic 3 porții de legume și 2 de fructe.
- Să existe rutina de a consuma micul dejun în familie.
- Gustările dulci să fie înlocuite de fructe (proaspete de preferat, sau uscate).
- Încurajarea copiilor de a face mișcare cel puțin 60 de minute în fiecare zi.
- Încurajarea consumului de apă, ca modalitate de hidratare (în detrimentul sucurilor).
Cantitatea și varietatea alimentelor consumate. Astfel, într-o zi se pot consuma:
- Legume – aproximativ 3 porții (o porție are mărimea pumnului copilului)
- Fructe – 2 porții
- Cereale – 4 porții (de exemplu 4 felii de pâine, sau o căniță de orez)
- Carne și leguminoase – 4 porții (1 porție are mărimea podului palmei)
- Lapte , brânzeturi – 2-3 porții
Gestionarea poftelor copiilor pentru dulciuri rămâne o provocare în viața de zi cu zi: 8 din 10 părinți participanți la un studiu, realizat de iZi Data la comanda Kaufland România, se confruntă zilnic sau de câteva ori pe săptămână cu cereri ale copiilor pentru dulciuri și gustări.
În multe situații, decizia părinților nu este determinată de lipsa de informații, ci de factori emoționali precum oboseala, presiunea sau sentimentul de vină. Pentru 39% dintre mame, oboseala este principalul motiv care influențează alegerile alimentare, în timp ce tații menționează mai frecvent sentimentele de vină și milă atunci când trebuie să refuze copilul.
43% dintre părinții participanți încearcă să ofere alternative sănătoase, în timp ce 33% aleg să negocieze. Pentru 56% dintre părinții tineri și 64% dintre cei peste 45 de ani, refuzul rămâne dificil.
De ce apar sentimentele de vină și părinții se simt presați emoțional să cedeze sau să negocieze cu copiii
Diana Lupu, psihoterapeut, explică de ce tantrumurile sunt atât de greu de gestionat de părinți, în special când se află la cumpărături cu copillul și toți ochii din magazin par să fie ațintiți asupra ta ca părinte.
„Tantrumul sau zona de reglare emoțională este una dintre situațiile foarte înfricoșătoare pentru părinți, ceva de care adesea se tem foarte mult. Aș îndrăzni să spun că tantrumul e la fel de temut pentru părinții care au copiii între vârste de 2 și 4 ani, unde e mai des întâlnit, la fel cum se tem apoi de preadolescență și adolescență”, spune Diana Lupu în campania „Când cere ceva dulce, oferă-i o vorbă dulce”.
„E normal să avem aceste temeri față de tantrumuri. Ele nu sunt plăcute: avem trânteli, țipete. Apropo de numele campaniei, „vorbe dulci”, cred că în tantrumuri întâlnim opusul, poate auzim cuvinte care ne dor sau tot felul de reacții neplăcute și atunci de multe ori părinții încearcă să le evite, pentru că e imaginea ta ca părinte care «se construiește»”, spune Diana Lupu.
Printre cele mai dificile momente sunt atunci când părinții sunt la cumpărături alături de copii, iar menținerea regulilor alimentare devine mai dificilă în proporție de 46%, mai arată studiu. La fel și în vizite la bunici, petreceri ori vacanțe (32%).
Ce este în spatele tantrumului și cum pot gestiona părinții momentul
„Tantrumul este ceva natural. Este ceva ce este posibil să se întâmple atunci când mergem la cumpărături. Aș vrea ca părinții să înțeleagă ce este în spatele trânterilor, plânsetelor, urletelor, bătutului din picioare. Când copilul face asta, se află un mesaj foarte clar: Copilul ne spune în momentul respectiv «îmi e greu și nu-mi pot gestiona emoțiile»“, spune psihologul Diana Lupu.
„Dacă noi putem să vedem în spatele reacțiilor, să vedem de fiecare dată acest mesaj, atunci s-ar putea să întâmpinăm cu mai multă curiozitate, înțelegere, acceptare, înfiorătorul tantrum, chiar dacă, desigur, vin emoții și pentru noi, adulții, la pachet.
Dar e important să ne schimbăm un pic perspectiva față de imaginea pe care o dăm tantrumului. Nu e un monstru, ci mai degrabă e un mesaj acolo, un strigăt de ajutor. «Am nevoie de tine, părintele, să mă ajuți, pentru că acum se întâmplă ceva și îmi este greu emoțional»”.
Ce se întâmplă pentru noi, părinții și adulții este că aici ne întâlnim cu sentimentele de vinovăție și rușine, astea sunt cele mai des întâlnite. Îmi imaginez aici că ar mai putea să fie chiar și frustrare și iritare. Suntem conștient și de noi: «nu mi-am crescut bine copilul, deci asta înseamnă că eu pot să privesc copilul care are un tantrum chiar eu ca și părinte, că este obraznic, că este răsfățat, că îmi testează limitele din zona asta a „prost crescutului”. Și atunci dacă copilul meu este prost crescut, eu automat, risc să par în ochii celor din jur ca un părinte nepregătit, ca un părinte rău, și atunci aici invit foarte mult vinovăția și rușinea.
Dacă eu invit vinovăția și rușinea sunt două emoții atât de grele pentru copii cât și pentru noi adulții, pentru că sunt emoții sociale (despre imaginea mea, comportamentele mele).
Dacă nu învăț să gestionezi emoțiile acestea, atunci emoția este la volan și ea îmi va determina acțiunile și atunci poate acțiunile vor fi din zona de a repezi, de a scăpa cât mai repede, de a liniști cât mai repede. Foarte interesant este că și copilul meu are un tantrum dar și eu am intrat într-un carusel emoțional alături de copilul meu și atunci suntem doi copii acolo care se dau cu fundul de pământ, fiecare în stilul lui: unul haine de adult, alt un rolul de copil”.
Diana Lupu enumeră câțiva pași pe care îi poate urma un părinte confruntat cu un tantrum:
„Să ne reamintim că emoțiile copilului meu nu sunt despre mine, chiar dacă poate să sune ciudat. Părinții nu sunt responsabili de emoțiile copiilor lor. Responsabilitatea părintelui este de a-i oferi un cadru sigur în care el să și le exprime. Și atunci aici, apropo de vorbe dulci, pentru a crea un spațiu sigur în momentul în care izvorăște un tantrum într-un dacă suntem un pic conștienți de ce se întâmplă cu noi, pot să-i spun copilului meu ca să ajung la mesajul din spate: «Cred că e greu să fii copil acum, cred că nu-ți place ce am propus, sau faptul că am spus NU la un anumit lucru te cred». Ajută să enumerăm niște emoții: «Îmi imaginez că e acuma. E multă supărare, multă frustrare, multe iritare. Ce ai avea nevoie? Ai nevoie de o îmbrățișare? Ai nevoie să mai plângi un pic? Ai nevoie să ne așezăm jos?»
E important să transmitem mesajele așezându-ne noi la același nivel cu puiul nostru, nu mesaje transmise de sus. Și aici tonul face muzica. Ar fi bine să ne pregătim un pic de acasă cu posibilitatea asta și încercăm să întâmpinăm mai degrabă emoția din spatele reacțiilor, din spatele plânsului, cu niște validare „, explică psihoterapeutul.
Cum ne pregătim de cumpărături ca să evităm sau să reducem tantrumurile
Diana Lupu sugerează câteva idei pentru părinți pe care să le aplice înainte de a pleca la cumpărături cu copiii, pentru a reduse posibilitatea unui tantrum în magazin.
Să alegem ora la care mergem, traseul prin magazin, să creăm o listă împreună cu copiii și să îi responsabilizăm cu ea.
„Să-mi fac o listă clară de cumpărături, să-mi dau voie eu mental să-mi așez niște lucruri pentru ce merg. Îmi pot aranja un pic și traseul prin magazin, știu că nu voi trece poate prin toate raioanele. Pot să aleg și ora la care merg, poate încerc să găsesc o oră mai puțin aglomerată, unde știu că poate am șanse ca al meu copil să fie mai puțin hiperactivat și stimulat de lucrurile din jur, că magazinul oferă foarte multe, are foarte mulți stimuli vizuali olfactivi.
Pot să-i comunic copilului: «uite, vom merge după masă sau vom merge la cumpărături. Vom cumpăra asta», dacă e suficient de mare. Putem să-l integrăm și pe el atunci când facem lista de cumpărături, putem să o transformăm chiar în zona de joacă. «Hai să vedem ce ne trebuie». Să facem împreună. Celor mici le place să fie implicați. Și atunci dacă am făcut o listă împreună șansele sunt mai mari să rămânem acolo. Să fie ajutorul mamei sau ajutorul tatălui. Aici avem nevoie de creativitate. Putem să transformăm ceva practic și plictisitor într-o joacă. Deci să-l implicăm, să-i povestim despre ce se va întâmpla.
Eventual să explicăm, să setăm de aici poate niște reguli mai clare: «O să luăm acestea, nu mai cumpărăm nimic pe lângă dulciuri. N-o să cumpărăm pentru că, uite, avem sertarul cu dulciuri, e deja suficient de plin. O să revenim și la el atunci când simțim că se mai golește». Și facem o listă specială pentru asta data viitoare.
Și apoi, în timp ce mergem la supermarket, aici să setăm și niște limite clare. Dacă vreau să mă ajute cu ceva copilul și-l implic ca să-l țin ocupat, fie să țină el lista, fie să mă ajute să aleg anumite lucruri, să îi spun mai specific anumite lucruri: «Nu, hai să alegem fructele. Ce fructe vrei să iei? Vrei să iei mere verzi sau mere roșii?» Asta e alegerea pe care o dau copilului meu. Dar ce ne ajută emoțional este structura.
Dacă eu reușesc să-i transmit și copilului să aibă o imagine mai clară despre ce urmează, asta îi oferă structură și lui – avem mai multă predictibilitate, are o imagine mai clară și am rezolvat. Ne ajută să rezolvăm un pic cu mai puțină intensitate emoțională.
Și desigur, cred că ce aș mai reaminti părinților este că nu o tură de mers la cumpărături trebuie să rezolve toate cumpărăturile. La început mă poate ajuta să-mi setez partea asta de a merge țintit. Pot să iau acum esențialele, pot să mai revin eu sau să meargă soțul sau soția să ia alte lucruri. Nu trebuie dintr-o ieșire să rezolvăm tot”, spune Diana Lupu.
Orarul încărcat al copiilor poate influența nutriția, lipsa spațiilor dedicate sau a cantinelor poate influența copiii să ia gustări nesănătoase, ceea ce afectează performanța școlară, spune medicul Eugenia Bratu
La școală părinții, în special ai copiilor din clasele primare care aduc pachețel de acasă, au anumite reguli de urmat cu privire la ce conține pachetul de mâncare. Fie că poftesc, fie pentru că cei mici trebuie să învețe să mănânce sănătos, aceste obiceiuri se mențin și la școală dar cu reguli clare.
Medicul Eugenia Bratu atrage atenția că „școala reprezintă un pilon central în educația nutrițională, având rolul de a consolida obiceiurile sănătoase deprinse acasă și de a oferi un mediu controlat care să excludă alimentele dăunătoare„.
Lipsa politicilor de sprijin în sectoare precum sănătatea sau educația influențează în mod negativ adoptarea unor comportamente sănătoase.
Elevilor de clase primare le este dificil să mănânce un mic dejun acasă pentru că încep școala prea devreme, iar elevii de gimnaziu sau liceu învață de la ora 12 până la ora 18, uneori chiar ora 20, ceea ce nu le permite să aibă un prânz corespunzător.
Medicul primar sănătate publică și management Eugenia Bratu spune că orarul elevilor poate să influențeze nutriția.
„Studiile evidențiază importanța meselor luate la intervale regulate, în special pentru micul dejun. De asemenea, sunt studii care au evidențiat că un orar al meselor în intervalul 8.00-19.00 a promovat o greutate sănătoasă și un profil metabolic mai bun în comparație cu un program al meselor în intervalul orar 12.00 – 23. 00. Studiul menționat a fost desfășuat pe adulți.
De asemenea, în Norvegia s-a observat că obiceiul copiilor de a sări peste mese s-a asociat cu supraponderalitatea, iar un alt studiu a evidențiat importanța meselor consumate în cadrul familiei asupra statusului nutrițional al copiilor.
Intervalul orar 12-19 la care se adaugă lipsa spațiilor dedicate sau a cantinelor poate duce la situaţia ca elevii să nu mai beneficieze de mese calde și să apeleze la gustări nesănătoase”, mai spune medicul.
Ea atrage atenția și asupra faptului că mâncatul la ore neadecvate sau consumul exclusiv de mâncare procesată afectează nivelul de concentrare, memoria și, implicit, performanța școlară a elevilor.
Astfel, un studiu publicat de PubMed evidenţiază faptul că consumul regulat de mic dejunuri nutritive, reducerea consumului de alimente ultra-procesate și promovarea practicării activității fizice, pot nu numai să contribuie la bunăstarea generală a elevilor, ci și să le îmbunătățească performanța academică și oportunitățile educaționale”, spune Eugenia Bratu.
Ce gustări pot lua la școală copiii
„Gustările pe care copilul le poate lua la școală pot să includă fructele (de preferat fructe de sezon: măr, pară, gutuie, banana, strugure, banană, căpșuni, cireșe, piersici, caise, afine, zmeură, mure, coacăze, prune) dar pot fi și fructe uscate sau congelate), nuci, alune, legume care se pot consuma crude (feliuțe/bastonașe de morcov, ardei, castravete, ridichie, roșii, țelină) combinate cu sandvis cu brânză, sandvis cu piept de pui, ou fiert”, recomandă medicul Eugenia Bratu.
„Eu le-am spus părinților că nu au voie deloc să aducă ciocolata, dulciuri concentrate, sucuri cu acid, guma de mestecat. Pentru a evita discuțiile am ales 2 branduri care fac dulciuri mai kinder friendly și le-am nominalizat ca permise”, spune o învățătoare de la o școală din București.
„Copiii se uită unii la alții și împart tot, în grupuri mici, de la pregătitoare. Ceea ce nu se dorește se aruncă la gunoi (sandvișuri întregi, brioșe sănătoase, banane, iaurt etc). Ce au colegii interesant se împarte. Tot ce am putut face a fost să vorbesc cu ei despre risipa alimentară, așa că dacă e ceva ce în mod normal ar arunca la gunoi anunță și noi direcționăm spre alt copil. Funcționează destul de bine, copiii preferă uneori ce nu au ei, din curiozitate.
Este o mică presiune a familiilor înspre a forța regulile. Biscuiți care au doar „puțină” ciocolată, apoi doar o bomboană de ciocolată etc.
Regulile de la gustare și modul în care familiile se raportează la ele reflecta bine dinamica grupului de părinți si parteneriatul nescris cu învățătoarea. E okay să uităm o regulă (sau chiar gustarea) dar dacă ignorăm intenționat regulile, îi transmite un mesaj copilului”, mai spune învățătoarea.
Recomandările OMS pentru copii și adolescenți sunt potrivit INSP:
Legumele și fructele trebuie consumate zilnic cel puțin 400 g, sau cinci porții, ceea ce ajută la asigurarea unui aport zilnic adecvat de fibre alimentare. Consumul de fructe și legume poate fi îmbunătățit prin:
a. includerea întotdeauna a legumelor în mesele tinerilor;
b. consumul de fructe proaspete și legume crude ca gustări;
c. consumul de fructe și legume proaspete care sunt de sezon;
d. consumul de fructe și legume variate.
e. Reducerea cantității totale de grăsimi la mai puțin de 30% din aportul total de energie;
f. Activitatea fizică moderată-viguroasă trebuie practicată cel puțin 60 de minute zilnic.
Atât la adulți, cât și la copii, aportul de zahăr adăugat ar trebui redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie. Excesul de calorii din alimente și băuturi bogate în zaharuri libere contribuie la creșterea nesănătoasă în greutate, care poate duce la supraponderalitate, obezitate, hipertensiune arterială și creșterea grăsimilor în sânge, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.
Necesitatea implicării autorităților locale și a școlii
„Aș dori să subliniez importanța prevenției și a educației pentru sănătate în școli, necesitatea de a urma recomandările din partea specialiștilor pentru îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor”, spune medicul Eugenia Bratu.
Crearea unui mediu favorabil sănătății este esențial pentru a controla obezitatea și presupune implicarea activă în inițiativele de la nivel local care sprijină amenajarea de parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată, este esențială susținerea programelor educaționale derulate în școli și comunități, pentru a îmbunătăți nivelul de informare privind nutriția și prevenirea obezității.
În cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate obezitatea şi supraponderea, alimenţia sănătoasă, activitatea fizică sunt domenii de interes, care se regăsesc în fiecare an în Calendarul de campanii de promovarea sănătăţii ale Institutului Naţional de Sănătate Publică.
La nivel local Direcțiile de Sănătate Publică desfășoară în parteneriat cu unitățile școlare activități de informare și educare pe tema alimentației sănătoase și a promovării activității fizice. În ultimii ani, au fost desfășurate diferite campanii de informare, de exemplu campania «Ce, cât și cum mănâncă un copil isteț!» în anul 2024 și campania «Fii active! Mănâncă sănătos!» în 2025, campanii care urmăresc atât măsurarea situației reale, cât și educarea copiilor, părinților și profesorilor privind alimentația sănătoasă.
Citește și:
VIDEO Copilul vrea ceva dulce? Răspunsuri pentru părinți de la Diana Lupu, psihoterapeut / Campanie națională cu sfaturi și explicații utile în momente tensionate
Medicul Eugenia Bratu, Institutul de Sănătate Publică: Telefonul poate fi un drog pentru copii și cu bună știință noi nu am da un drog copilului. E foarte mică distanța dintre utilizarea corectă a mediilor digitale și utilizarea dezastruoasă pentru sănătate
Foto: ID 113843353 | Childhood Obesity © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
C.I.
R. Pantazi
Ioana Nicolescu
Doru Căstăian
Costin Ionescu