Patru zile de școală pe săptămână, în loc de cinci: care sunt efectele pe care le constată cercetările din SUA, unde peste 2.000 de școli și-au redus programul la 4 zile/săptămână

375 de vizualizări
Foto: Rodnae Productions – Pexels.com
Reducerea programului de școală de la cinci la patru zile pe săptămână revine periodic în discuțiile despre reformă în diversele sisteme de educație din lume. În SUA, unde numărul școlilor care aplică această măsură a crescut constant în ultimele două decenii și a ajuns la peste 2000 de unități, schimbarea a produs fie efecte pozitive nesemnificative, fie efecte negative cu impact asupra rezultatelor elevilor, fie nu a schimbat nimic, arată o sinteză EdWeek a principalelor cercetări educaționale sau sociologice pe această temă, din ultimii ani.
  • Săptămâna de școală de patru zile pe săptămână, în loc de cinci, este o chestiune care revine adesea în discuție în ultimii ani. Această tendință s-a accentuat începând cu perioada pandemiei. Dar există puține evaluări de impact pentru o astfel de tăiere a programului de școală – aici, o excepție din Oregon, SUA, de acum doi ani – , reducere a care în pandemie era susținută de profesori și părinți deopotrivă.
  • Subiectul a fost abordat și în România, unde au circulat, fără a prinde tracțiune, și petiții online pe această temă. Oficial, școala de 4 zile este pilotată în prezent la nivelul clasei a XII-a (4 zile cu prezență fizică și o zi de școală online), pentru a evalua soluții alternative de pregătire a elevilor pentru Bacalaureat – vezi cazul Colegiului Național Bănățean din Timișoara

În SUA, măsura este aplicată într-un număr crescând de școli. Deși nu a devenit o practică semnificativă și tinde să fie aplicată mai degrabă în zone rurale sau cu populație mică, există deja o serie de evaluări de impact la nivel de rezultate școlare, comportament al elevilor, buget, interesul profesorilor sau interesul elevilor. Evaluările au fost trecute în revistă, recent, de publicația de specialitate EdWeek într-o amplă analiză pe pe această temă.

Potrivit sursei citate, numărul școlilor care renunță la predarea față în față o zi pe săptămână, de obicei lunea sau vinerea, a crescut, în încercarea de a-i susține pe profesori, de a reduce costurile sau, după caz, de a dedica o zi susținerii elevilor care întâmpină dificultăți de învățare.

Numărul acestor unități de învățământ a crescut constant în SUA începând din 2008, când unele au adoptat măsura sub impactul recesiunii de atunci. În anul 2024-2025 a ajuns la circa 2.100 de școli din 26 de state, cu 500 mai multe decât în urmă cu șase ani, când începea pandemia. Numărul este nereprezentativ la nivelul sistemului școlar național, ce numără circa 100.000 de școli publice organizate în 13.000 de districte școlare.

  • Iar cele mai multe școli cu acest program tind să se concentreze în anumite state (în Colorado, practica se întâlnește în două treimi dintre districtele școlare, în Missouri – în peste un sfert), în zone rurale sau cu populație redusă.

Dar chiar și așa se pot trage semnale și evalua tendințe, arată publicația citată.

Rezultatele școlare ale elevilor

Un prim studiu prezentat este cel referitor la situația din Oregon, semnalată și de Edupedu.ro. În 2022, acest studiu a constatat diferențe semnificative între școlile cu predare de 4 sau 5 zile pe săptămână, în sensul că elevii din primele înregistrau întârzieri în învățare. Ulterior, autorii studiului au constatat că, acolo unde era păstrat timpul de predare după reducerea numărului de zile, nu exista nicio diferență semnificativă în rezultatele elevilor.

  • În 2023, un studiu al companiei RAND constata o evoluție mai slabă a elevilor la școlile din districtele unde cu 4 zile de predare pe săptămână. 
  • În 2024, un studiu din Missouri nu identifica nicio diferență semnificativă în rezultatele elevilor din cele două tipuri de organizare a săptămânii de școală.
Rezultate asupra comportamentelor elevilor

Tot EdWeek trece în revistă și aceste efecte ale trecerii la săptămâna de 4 zile de școală. Un studiu semnalat a fost organizat în Oklahoma, în 2022, unde, în urma trecerii unor școli la săptămâna redusă, managerii școlari au observat două tendințe:

  • Cazurile reclamate de bullying au scăzut cu 39%, iar cele de bătăi în școală – cu 39%.
  • Pe de altă parte, problemele legate de consumul de droguri sau alcool, de vandalism, de absențe nemotivate sau a prezenței cu arme în școală nu a cunoscut nicio schimbare.

Un alt studiu, din 2021, dar bazat pe date culese deceniul trecut în Oregon, publicat în Journal of School Health și citat de EdWeek, identifică o creștere a consumului de băuturi dulci și o scădere a consumului de apă, precum și o scădere a educației fizice în școlile unde școala s-a redus la 4 zile pe săptămână. Tot acolo elevii tindeau să raporteze mai des probleme de acces la alimentație sau de consum de droguri.

Rezultate asupra recrutării și retenției de profesori

EdWeek notează că reducerea săptămânii de lucru este adesea invocată drept instrument pentru atragerea profesorilor, prevenirea epuizării în rândul acestora și reținerea lor în câmpul muncii. Iar un sondaj în rândul cadrelor didactice americane, realizat în 2023, arăta că profesorii erau mult mai înclinați (două treimi dintre participanți) să accepte o slujbă într-o școală dacă acolo săptămâna de lucru era de patru zile. Aceeași înclinație rezulta și dintr-un sondaj realizat în 2021 de compania RAND, în școlile cu acest program din trei state americane.

În timp, însă, alte studii arată că aceste tendințe nu se regăsesc în realitate.

Un studiu recent din Texas, citat de publicația menționată, arată că retenția profesorilor a rămas o problemă în școlile cu 4 zile de predare pe săptămână: 1 din 5 profesori părăsea anual acele unități atât înainte, cât și după reducerea săptămânii de școală.

  • Iar studiul arăta că schimbarea nu a dus la atragerea unor profesori mai competenți, întrucât nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește nivelul educației sau al experienței cadrelor didactice angajate în acele școli.

Un alt studiu, din 2023, realizat într-un district de lângă Denver, a arătat că trecerea la săptămâna de școală de 4 zile a dus la o scădere cu 3% a probabilității ca profesorii să se întoarcă la locul lor de muncă în următorul an școlar. 

Rezultatele economice

În sistemul descentralizat american, școlile funcționează pe baza unor bugete stabilite local. În aceste condiții, deși unele districte școlare mici au adoptat săptămâna de 4 zile de școală în speranța că vor reduce costurile, acest lucru nu s-a regăsit în mod semnificativ în realitate: un studiu a identificat scăderi de 0,4-2,5% ale costurilor din districtele unde s-a trecut la program săptămânal de 4 zile.

Rezultatele asupra părinților

Sprijinul părinților pentru această măsură pare să fie singura constantă, reiese din analiza EdWeek. În 2021, adică în perioada pandemiei, compania RAND a desfășurat un sondaj în rândul părinților elevilor din 3 state: trei sferturi dintre ai erau satisfăcuți de programul de școală redus la patru zile, chiar și în situația în care a cincea zi era petrecută de copii acasă. Doar 1% dintre respondenți declarau, atunci, că minorii rămâneau nesupravegheați în acea zi.

Sprijinul a rămas, însă, ridicat: în 2023, un alt sondaj arăta că 53% dintre adulții americani – adică peste jumătate dintre ei –  susțineau ideea unei săptămâni de școală de 4 zile, de două ori mai mulți decât în urmă cu două decenii.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cu ce se ocupă și cine conduce Ofsted, forul englez dat drept model pentru planul Ministerului Educației de a reforma ARACIP? „Muftiul” lui Radu Szekely – cavaler pentru activități în educație

Ofsted, “echivalentul” englez al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a fost invocat de un reprezentant al Ministerului Educației pentru încercarea de a reforma instituția care…
Vezi articolul