Pe grupul profesorilor de matematică din București, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”, semnalează profesorul Flavian Georgescu: Nu pentru o normă întreagă, ci pentru 4 ore, pentru 8 ore pe săptămână

Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.

• Flavian Georgescu este coordonator al lotutului de olimpici de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, fost olimpic la rândul său.

Flavian Georgescu: Căutăm de 1-2 ani profesori. Pleacă 3, vine 1. Este o problemă de personal. (…) Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?” Nu pentru o normă întreagă, ci pentru 4 ore, pentru 8 ore pe săptămână. 

Moderatoare: De ce nu-i atractivă meseria aceasta pentru tinerii care termină facultățile de profil? Bănuiesc că v-ați întâlnit cu cei care fac practică la un moment dat. 

Flavian Georgescu: Sigur, sunt multe motive.

Moderatoare: Nu e bănoasă.

Flavian Georgescu: Din punct de vedere financiar, studenții consideră că nu este o meserie bănoasă. Sincer să fiu, așa este. Multă lume ar spune că au crescut salariile. Și eu vin cu următorul exemplu: să zicem că, într-o familie, ambii părinți sunt profesori și au doi copii. Vor și părinții aceștia pentru copiii lor o școală bună, să facă o activitate extrașcolară, să facă șah, dans sportiv, canto, să-și achite întreținerea, dările lunare. Se descurcă decent din două salarii de profesori? Din punctul meu de vedere, nu. Multă lume ar spune că da, dar, dacă pentru un profesor înseamnă doar să supraviețuiești, înseamnă că nu mai este o meserie înalt calificată.

Deci, un prim semnal de alarmă, din punctul meu de vedere, ar fi că această înalt calificare ar trebui, cum spunea și domnul profesor, și înalt prețuită. Cineva trebuie să facă ceva pentru asta. Pentru că majoritatea profesorilor – deci vorbim despre puținii profesori care mai există – fac poate multe alte joburi în afara programului. Iarăși nu este în regulă, pentru că poate profesorul ăla vine extenuat a doua zi la ore.

Moderatoare: Vă referiți la meditații?

Flavian Georgescu: Și la meditații, dar poate și la alte joburi, că nu mă gândesc neapărat la profesorii de matematică, dar mă gândesc la profesorii de informatică. Poate că lucrează la diverse firme, fac alte joburi după programul școlar. În loc să se gândească „ce fac mai bine mâine? cum să le predau lecția asta? cum să-i captivez pe copii?”, ei au grija banului de a doua zi, să poată să supraviețuiască. Asta nu e în regulă. Când studenții văd aceste lucruri și când meseria de profesor a ajuns una în care, cum să spun eu, acele „vedete” din ziua de azi râd de această meserie. Și când copiii noștri stau numai pe tiktok, pe facebook, pe instagram și văd ce înseamnă să fii vedetă în ziua de astăzi, cum să se mai facă ei profesori, cum să-și mai dorească asta? Nici măcar părinții lor nu-și mai doresc asta pentru ei. E foarte trist.

Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”

Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.

România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Despre salariile profesorilor

Raluca Ivănuș a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că profesorii nu sunt plătiți la înălțimea meseriei pe care pe care o practică. „Un profesor nu livrează doar cunoștințe, da, el și educă, face și altceva. Face mult mai mult decât pare la prima vedere. Și apoi, după ce pleacă de la școală, are de corectat și are de evaluat”, a spus aceasta.

„În opinia mea, corect ar fi ca un debutant acum să aibă undeva în jur de 6.000 și ceva de lei, care este salariul lui profesor spre final de carieră”, a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. Hăncescu a spus că, în următorii 4 ani, salariile profesorilor ar trebui să se dubleze.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că în 2025 vor fi creșteri salariale pentru profesorii și angajații din Învățământ: „Mai este o diferență de încă 50% care trebuie acordată. A nu se înțelege 50% creștere suplimentară a salariului”. Acesta a spus că „va fi diferența dintre maximul pe care trebuie să-l atingi pe legea salarizării și maximul pe care îl ai în plată în momentul de față.”

George Purcaru, vicepreședinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat pentru Ziare.com că în 2025 vor fi majorări salariale de 20%.

„În ceea ce privește partea salarială, așa cum am convenit în perioada grevei, prin Ordonanța nr. 57, până în acest moment au fost aplicate grilele de salarizare. Această ordonanță prevede pentru anul 2025 o nouă creștere salarială. Ordonanța nr. 57 prevede că pentru anul 2024 se acordă doar jumătate din diferență, în ceea ce privește viitoarea lege a salarizării, ce întârzie să apară. Prin urmare, Ordonanța nr. 57 obligă Guvernul să acorde sumele pentru majorări salariale în anul 2025, deci încă 20%. Încă nu avem informații dacă este vorba despre luna ianuarie sau altă lună din 2025”, a spus George Purcaru.

Informații de context

Pe 1 iulie, Edupedu.ro a scris că aplicația de salarizare pentru profesorii și angajații din Învățământ a fost actualizată cu noile majorări de la 1 iunie, potrivit unui document ajuns în școli. Este vorba despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Aceasta prevede că, la 1 iunie, salariile pentru profesori vor fi cele din grilele aprobate de Executiv. Majorarea din luna iunie se aplică pentru salariile pe care cadrele didactice le-au primit în luna iulie.

Salariul unui cadru didactic debutant să fie 23% din indemnizația președintelui României, este una dintre propunerile Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, potrivit unei informări. Conform reprezentanților profesorilor, pe 6 februarie a avut loc o întâlnire informală cu conducerea Ministerului Muncii și a reprezentanților Băncii Mondiale și s-a discutat despre noua lege a salarizării.

La sfârșitul lunii decembrie 2023, Guvernul a adoptat proiectul de ordonanță de urgență care stabilește salariile din învățământ de la 1 ianuarie 2024. Potrivit acestuia, cele mai mari creșteri sunt pentru funcțiile administrative, atât în mediul academic (19% pentru rectori) cât și în cel preuniversitar (26-28% pentru inspectori și aproape 30% pentru directorii de școli).

O analiză Edupedu.ro a arătat cum salariile profesorilor sunt în urma economiei: salariile din școli au crescut, în medie, cu 230% din 2010 și până în 2024, într-o economie unde salariile medii și minime au crescut cu 312%, respectiv 450% în aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, atunci când este comparat cu doi indicatori esențiali – salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie –, salariul profesorului nu rezistă.

Pentru profesorul debutant, cel care ar fi trebuit să aibă un salariu net, în mână, de 4.600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2024, conform declarației ministrului Muncii de la pupitrul Guvernului României din 12 iunie 2023, salariul este crescut de la 3.300 de lei și până la 3.550 de lei, deci o creștere de 250 de lei pe net.

În 14 iulie 2023, profesorii au primit salariile majorate, după greva din luna mai a profesorilor. Condiția pentru suspendarea grevei a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență care să prevadă faptul că salariul debutantului va fi cât cel mediu pe economie și creșterea salarială de 50% din diferența între salariile actuale și cele din grila nouă, la 1 ianuarie 2024.

Citește și:

Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național „George Coșbuc” din Capitală: La Fizică am avut 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat. Nu găsesc la acest moment un om care să ocupe acele ore

Sindicat al profesorilor: Nu există certitudini în ceea ce privește ultima etapă a creșterilor salariale preconizate, printr-o viitoare lege a salarizării / Noile grile de salarizare pentru profesorii și angajații din Învățământ, majorate cu 50% față de grila din actuala lege a salarizării, au fost trimise la Ministerul Muncii, transmite Ministerul Educației

Sorin Hagiu, director de școală: Am avut o clasă întreagă fără profesori până în 10-12 septembrie / Nu mai avem profesori de chimie, de fizică, de matematică, spune liderul sindical Simion Hăncescu

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, apel către guvernanți: Creşte numărul pensionarilor la catedră. Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în învățământ

„Avem o criză de profesori”. Secretarul de stat Sorin Ion, apel la studenții de la Facultatea de Matematică și Informatică a UB să se angajeze în Învățământ: Salariile nu mai sunt chiar atât de mici. Veți avea satisfacții pe care cu siguranță în alt domeniu nu le veți găsi

Florian Lixandru, despre lipsa profesorilor de științe: La 1 septembrie aveam un deficit de aproape 1000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit / Profesorii se plâng că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile

Un profesor de fizică din Suceava care a predat de jumătate de secol a fost rechemat pentru că nu sunt profesori. S-a întors la catedră la 78 de ani, iar unii colegi, care i-au fost și elevi, s-au pensionat deja