Premierul Ciucă i-a cerut lui Burduja să debirocratizeze în 3 luni granturile pentru cercetare și să propună 5 domenii prioritare pe științe, care să fie finanțate de Guvern: Cercetătorii trebuie să stea în laboratoare, nu să piardă timpul cu hârtii / Unde am fi fost azi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat AI și vehiculele electrice?

416 vizualizări
Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja / Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja / Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut public lui Sebastian Burduja, ministrul cercetării, ca în 3 luni să debirocratizeze gestionarea granturilor pentru cercetare și să propună cinci domenii prioritare în științe, „domenii pe care să le aprobăm în guvern și să le finanțăm prioritar”. Invitat la conferința „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”, Ciucă a afirmat că „nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv în 5 ore, iar un cercetător român în 5 luni”.

„Ca premier am datoria să fac, nu doar să vorbesc. De aceea vreau să fac două anunțuri. Primul: domnule ministru Burduja, vă rog să constituiți un grup de lucru interministerial astfel ca în cel mai scurt timp să debirocratizăm modul de gestionare al granturilor pentru cercetare. Nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv în 5 ore, iar un cercetător român în 5 luni. Până la semnarea granturilor de reintegrare, estimată în august-septembrie, vă solicit să avem legislația debirocratizării adoptată și operațională. Cercetătorii trebuie să stea în laboratoare, nu să piardă timpul cu hârtii și să se scufunde în birocrație”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

„Al doilea anunț: vă rog ca în urma acestei conferințe, ascultându-i pe cercetătorii de elită ai României, să propuneți cinci domenii prioritare în științe, domenii pe care să le aprobăm în guvern și să le finanțăm prioritar. De ce vreau acest lucru? Dacă facem un exercițiu de imaginație, unde am fi fost azi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat, așa cum se discuta atunci, inteligența artificială și vehiculele electrice. Considerăm că este momentul odată cu renașterea aici la Timișoara, dacă aici a fost ales locul să renască cercetarea si inovarea în tara noastră, atunci aici, la Timișoara trebuie să facem în așa fel să nu ratăm nicio această oportunitate și să ne folosim cu adevărat tot ce înseamnă potențialul țării noastre”, a continuat premierul.

Cele mai importante declarații ale premierului Nicolae Ciucă:
  • Aș vrea să le spun bun-venit și cercetătorilor de peste Prut, să îl salut pe domnul ministru al educației și cercetării din Moldova, domnul Anatolie Topală. Domnule ministru, bine ați venit, sunt bucuros că Guvernul României a decis să deschidă linii de finanțare specifice pentru colaborarea cu Moldova, ca pas importat pentru integrarea europeană a Moldovei.
  • Colegii mei din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se află alături de mine și alături de noi pentru a vă aduce la cunoștință și pentru a vă detalia toate instrumentele de finanțare pentru programele dedicate colaborării cu Republica Moldova și vă invit să profitați de aceste zile ale conferinței, inclusiv pentru identificarea de noi parteneri pentru proiectele pe care le veți depune în aceste competiții. Vă mărturisesc cu emoție că, în calitate de prim-ministru, nu pot avea o bucurie mai mare decât aceea de a-i vedea laolaltă, de a-i vedea acasă pe toți românii.
  • Aș vrea să clarific ce înseamnă acest „acasă”. Pentru mulți dintre dumneavoastră, casa fizică nu mai este România. Chem întreaga clasă politică să facă astfel încât România să fie, de azi, casa dumneavoastră intelectuală. Sper că va fi un prim pas astfel încât în viitor România să fie și casa dumneavoastră fizică, împreună cu familiile dumneavoastră.
  • Am dorit să inserez această explicație despre ce înseamnă acasă, pentru că atunci când m-am văzut cu tinerii care sunt plecați de mult din România și când i-am întrebat dacă s-ar întoarce acasă, nu a fost unul care să nu aducă în discuție legăturile cu țara, legăturile cu familia, legăturile cu locurile natale. Nu puțin au fost cei care au spus acolo este familia noastră, acolo sunt bunicii noștri, acolo am crescut. Atunci când li se va oferi oportunitatea, vom reveni acasă în curând.
  • Se vor afișa rezultatele și se vor contracta 120 de granturi de peste 1 milion de euro, destinate cercetătorilor din diaspora, români și străini.
  • Împreună cu cei din România, din ce în ce mai mulți și mai buni, vreau să vă rog să creați o masă critică a excelenței, care să ne ducă acolo unde merităm.
  • Ca premier am datoria să fac, nu doar să vorbesc. De aceea vreau să fac două anunțuri.
  • Primul: domnule ministru Burduja, vă rog să constituiți un grup de lucru interministerial astfel ca în cel mai scurt timp să debirocratizăm modul de gestionare al granturilor pentru cercetare. Nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv în 5 ore, iar un cercetător român în 5 luni. Până la semnarea granturilor de reintegrare, estimată în august-septembrie, vă solicit să avem legislația debirocratizării adoptată și operațională. Cercetătorii trebuie să stea în laboratoare, nu să piardă timpul cu hârtii și să se scufunde în birocrație.
  • Al doilea anunț: Dl Pirtea nu a avut curajul să spună ce ar trebui să facem în urma acestei conferințe. Vă rog ca în urma acestei conferințe, ascultându-i pe cercetătorii de elită ai României, să propuneți cinci domenii prioritare în științe, domenii pe care să le aprobăm în guvern și să le finanțăm prioritar. De ce vreau acest lucru? Gândiți-vă unde am fi fost azi dacă acum 10-15 ani am fi finanțat, așa cum se discuta atunci, inteligența artificială și vehiculele electrice. Să nu mai ratăm nicio oportunitate în cercetare și inovare.
  • Dacă aici s-a ales și a fost ales loc unde se renască cercetarea și inovarea din țara noastră, atunci aici, la Timișoara, trebuie să facem în așa fel încât să nu ratăm această oportunitate și să ne folosim cu adevărat de tot ceea ce înseamnă potențialul țării noastre, potențialul uman și celălalt potențial pe care îl avem în domeniul resurselor pe care, din păcate, le-am vândut ca materie primă, niciodată prelucrate, în așa fel încât să putem să fim noi exportatori de know-how și de tehnologie”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat” care se desfășoară în perioada 10-13 aprilie, la Timișoara, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI cu participarea Academiei Române, se arată într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Evenimentul este organizat în 38 de Workshop-uri. Sunt anunțați aproximativ 400 participanți din diaspora, 550 din țară și 300 din cadrul universităților membre ale Alianței Timișoara Universitară. Invitații din diaspora provin din peste 30 de țări, majoritatea din Uniunea Europeană, dar cuprind și cercetători și profesori din SUA, Marea Britanie și Republica Moldova. O altă zonă specială de proveniență este reprezentată de participanți din țări îndepărtate, precum Japonia, Singapore sau Australia.

Conferința a debutat în această seară, în 10 aprilie 2023, la Opera Națională Română din Timișoara. În următoarele zile se vor desfășura lucrările conferinței pe secțiuni ale Workshop-urilor exploratorii, organizate pe tematici diverse, de la educație și psihologie, la economie globală, guvernanță, orașe inteligente, geomatică, cultură antreprenorială, transfer tehnologic, alimentație sustenabilă, științele omice, frontierele medicinii personalizate, aplicațiile laserilor în medicină, bioinformatică, micro și nanoelectronică, știința materialelor, chimie transfrontalieră, traducere și comunicare interculturală, studii de limbă și literatură română, BigData și AI (inteligență artificială), securitate cibernetică, criptanaliză cu metode cuantice și modele neconvenționale de calculabilitate, matematica – motor al științelor contemporane, spațiul – noul continent global, dinamica sistemelor celulare, digitalizarea educației, migrație și mobilitate.

Jean Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, este invitat în cadrul Conferinței „Smart Diaspora 2023”. Marți, 11 aprilie 2023, la ora 9, sunt organizate Festivitatea de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa și prelegerea publică a domnului Jean Marie Lehn, care se vor desfășura în Aula Magna „Ioan Curea” a UVT.

În ultima zi a conferinței Conferința „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat” (joi, 13 aprilie 2023) va fi organizată o sesiune concluzivă, în format plenar, în cadrul căreia va avea loc prezentarea concluziilor referitoare la viziunea și obiectivele de țară privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea în România: concluzii, aspirații și direcții de acțiune (Aula Magna UVT, cu începere de la ora 11).

Pagina web dedicată acestei ediții a conferinței cuprinde o prezentare extinsă a obiectivelor urmărite în cadrul ariilor tematice din cele 38 de Workshop-uri exploratorii.


1 comment
  1. Ehe, eram departe, Ciucă, dacă statul nu ar fi fost sugrumat de plagiatori și cumpărători de diplome cu epoleți! dar de unde să știi, tu?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea “Babeș-Bolyai” reia, în toamnă, cursurile cu prezența fizică pentru studenții vaccinați, care au trecut prin boală sau care se testează regulat. Ceilalți participă online

Studenții Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca vor putea participa fizic la cursuri din octombrie, când va începe noul an universitar, dar numai în anumite condiții. Anume, dacă sunt vaccinați împotriva…
Vezi articolul

O hartă considerată pierdută aduce dovezi ale vieții din Cretacic în Țara Hațegului / Documentul, pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri, a fost descoperit în arhivele Institutului de Geologie de la Budapesta

O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută și pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului,…
Vezi articolul