O hartă considerată pierdută aduce dovezi ale vieții din Cretacic în Țara Hațegului / Documentul, pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri, a fost descoperit în arhivele Institutului de Geologie de la Budapesta

324 de vizualizări
Reconstituire artistică a lumii preistorice în Bazinul Hațeg, pe baza descoperirilor din studiul recent publicat (Reconstituire: Tibor Pecsics) / Sursa: UB
O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută și pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, a fost descoperită în arhivele Institutului Maghiar de Mine și Geologie (Budapesta), anunță Universitatea din București într-un comunicat de presă. 

Paleontologii erau de multă vreme în căutarea unui document care să indice explicit, în teren, locurile din care au fost excavate primele fosile din bazinul Țării Hațegului. Un cercetător a venit cu ideea de a verifica atent arhiva de hărți a Institutului și așa a fost scoasă la lumină această adevărată hartă a comorilor, arată sursa citată.  

Aceasta precizează că o echipă internațională de cercetători, incluzând cadre didactice de la Universitatea din București și Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, a investigat în ce măsură o parte dintre primele situri paleontologice de pe teritoriul Țării Hațegului mai pot fi identificate în teren. Universitatea din București a fost reprezentată în cadrul proiectului de Zoltán Csiki-Sava, conferențiar la Facultatea de Geologie și Geofizică.

Despre hartă:

  • Harta a fost întocmită înainte de Primul Război Mondial de geologul Ottokár Kadić, care venise să realizeze harta geologică a zonei de vest a bazinului Țării Hațegului. În timpul activităților în teren, geologul a descoperit mai multe situri cu fosile de dinozauri și alte reptile. Multe dintre fosilele colectate de Ottokár Kadić au stat la baza cercetărilor științifice ulterioare realizate de Franz Nopcsa, primul paleontolog care a adus în atenția întregii lumi faimoșii dinozauri pitici din Transilvania. Sauropodul Magyarosaurus dacus este unul dintre cei mai cunoscuți dinozauri, emblematic pentru Geoparc, ale cărui fosile au fost colectate de Kadić și studiate de Nopcsa. 
  • Declanșarea războiului și trecerea timpului au făcut ca siturilor fosilifere excavate de Kadić să li se piardă urma. Mult timp paleontologii au crezut că locurile de pe actualul teritoriu al Geoparcului care au furnizat științei unele dintre primele fosile ale viețuitoarelor din Cretacicul superior din zona Hațegului nu vor mai putea fi vreodată identificate.
  • Harta întocmită în urmă cu mai bine de 100 de ani prezintă condițiile topografice și geomorfologice de la acel moment, care sunt diferite de cele actuale. În săptămânile de muncă de teren, paleontologii au avut surpriza de a identifica siturile de la începutul sec. XX, care au furnizat fosilele faimoșilor dinozauri pitici din Transilvania, pe baza cărora au fost făcute primele cercetări paleontologice. În plus, probele colectate acum le-au rezervat și alte surprize.

Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, citat în comunicat:

  • „De-a lungul unor campanii de teren de câteva săptămâni, am reușit să identificăm pozițiile probabile ale siturilor excavate de Kadić acum mai bine de un secol, mai mult chiar, am reușit să descoperim inclusiv noi fosile în locațiile respective. Dintre cele peste o sută de fosile nou colectate, cele mai importante descoperiri includ o serie articulată de vertebre de dinozaur sauropod, dar am descoperit și multe alte resturi de dinozauri, crocodilieni și broaște țestoase. Totuși, din punct de vedere științific, cele mai neașteptate și mai interesante fosile colectate de echipă au doar câțiva milimetri și au fost descoperite în timpul preparării fosilelor de dinozauri. Aceste resturi minuscule aparțin unor mamifere primitive care au fost contemporane cu dinozaurii, iar studiile noastre de până acum sugerează că ele ar putea aparține celor mai vechi mamifere cunoscute din întregul Bazin al Hațegului”.

Universitatea bucureșteană menționează că, “pentru a fi siguri că locurile fosilifere identificate în prezent corespund siturilor marcate de Kadić pe harta lui, cercetătorii au făcut mai multe investigații. Fosilele nou descoperite au fost comparate cu cele colectate acum 100 de ani prin diverse investigații geochimice, geologice și paleontologice. Dr. Daniel Țabără de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași a făcut inclusiv studii asupra sporilor și polenului din rocile fosilifere pentru a obține informații suplimentare legate de condițiile de mediu de acum 70 de milioane de ani”. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ ale MApN vor fi testaţi pentru depistarea noului coronavirus, la reluarea cursurilor în format fizic

Instituțiile de învățământ preuniversitar al Ministerului Apărării Naționale (preșcolar, liceal și postliceal) au început de luni activitățile și procesul educațional în formatul față în față, iar în învățământul superior militar…
Vezi articolul

Admiterea la liceu, prevăzută de „România Educată”, încurajează meditațiile? Ministrul Educației: Să eliminăm ipocrizia aceasta că „vai, nu este bine să faci meditații”. Este foarte bine să faci meditații, condiția e să nu faci cu elevii de la clasă

Este foarte bine să faci meditații, cu condiția să nu intri în incompatibilități, să faci meditații cu elevii de la clasă, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, care a spus într-un…
Vezi articolul

Oana Moraru: Pentru generaţia asta de copii regăsitul stării de plictis cu care noi ne-am obişnuit mult în copilărie e un triumf pentru că în sfârşit copilul se întâlneşte cu el, încep să îi funcţioneze rotiţele imaginaţiei

“Cred că pentru generaţia asta de copii regăsitul stării de plictis cu care noi, generaţia noastră, ne-am obişnuit mult în copilărie e un triumf pentru că în sfârşit copilul se…
Vezi articolul