După măsurile luate de guvern în Educație anul trecut, „ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare”, dar „trebuie să fie văzut cum folosim aceste resurse”, a spus luni seară, într-un interviu pentru Digi24, premierul Ilie Bolojan. Acesta a spus că alocările de resurse trebuie „să însemne și o creștere a calității în învățământ”.
Și, în acest sens, el a dat drept exemplu o serie de măsuri pe care le-a invocat, în cursul zilei, și la dezbaterea pe marginea moțiunii simple care l-a vizat în Parlament, insistând pe nevoia ca, în învățământul superior, finanțarea să se facă și pe calitatea și eficiența educației, nu doar per student:
- „Să nu fie doar o zonă de cheltuieli. Să însemne și o creștere a calității în învățământ. Să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică. Să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților.
- Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un nonus de performanță.”
El a reafirmat că norma didactică de 20 de ore, introdusă prin măsurile adoptate în vara anului trecut, ar fi una „la nivel minim european” și a comparat-o din nou cu cea din Germania, care ar fi de 24 de ore – Citește analiza Edupedu.ro pe această temă: ANALIZĂ Premierul-ministru interimar al Educației deformează din nou datele europene pentru a apăra majorarea normei didactice a profesorilor, despre care spune că a ajuns în „media minimă europeană”. Ce presupune modelul Germaniei, decupat de Ilie Bolojan din rândul „țărilor la care ne raportăm”
Declarațiile pe această temă făcute de Ilie Bolojan la Digi 24:
„Norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare. Și, știind că nu putem crește bugetele în mod substanțial de la un an la altul, aceasta este realitatea, indiferent ce guvern va veni și indiferent ce coaliție va fi, pentru că avem niște constrângeri, să lucrăm în câteva zone în care să creștem calitatea învățământului. Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să fie văzut cum folosim aceste resurse.
Să nu fie doar o zonă de cheltuieli. Să însemne și o creștere a calității în învățământ. Să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică. Să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților. Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un nonus de performanță. Și asta putem să facem anul acesta.”
Redacția
Diana Ghimiși
3 comments
Perfect adevărat! Multe facultăți care scot pe bandă rulantă vânzători în piață!
Are dreptate dl PM. Să luăm cazul neipotetic al unui absolvent de Mecanică și Matematică din 1993 (simultan, la zi!), care după absolvire își deschide un magazin ABC, fără să fi făcut studii economice, apoi se lansează în administrația înaltă fără să fi urmat SNSPA. E corect să mai dăm câte un loc la Mecanică, respectiv Matematică? Nu, evident. Ca să nu mai spun că, ulterior, cazul nostru ajunge ministru al educației și taie locuri de la Medicină!!! Plus că ne operează pe toți la salarii și la pensii. Dintr-o ciudățenie pe care ne-o vom explica mai târziu, nu și la cele speciale.
C-așa a învățat el la fizică: o țară, o economie este un sistem închis, mecanic (formation de base oblige!), controlabil și predictibil – cât intră atâta iese, tot se taxează, când nu-i, iei de la mulți etc. Ne tăiem venele azi și mâine nu mai avem sânge – logic, nu? Viziune care se și potrivește cu liberalismul (ăla de tip Nationalsozialistische).
Ai 6000 de medici care termină facultatea în fiecare an, nu știu câți prind loc la rezidență și dintre cei care termină rezidența, câți lucrează în domeniu la noi și câți emigrează.
(…)