Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru „noi perspective privind locul nostru în univers”

1.571 de vizualizări
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru „noi perspective privind locul nostru în univers”, a anunțat marți, 8 octombrie, Comitetul Nobel reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

James Peeblescercetător la Princeton University, USA – este premiat pentru descoperirile teoretice în cosmologia fizică.

Oamenii de știință Michel Mayor – University of Geneva, Elveția, și Didier QuelozUniversity of Geneva, Elveția, și University of Cambridge, Marea Britanie primesc distincția pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează în jurul unei stele similare soarelui, a explicat Comitetul Nobel.

Vezi aici mai multe detalii despre Nobelul pentru Fizică din acest an


În urmă cu un an, Nobelul pentru Fizică a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca ‘părintele științific al laserului de la Măgurele’, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, Gérard Mourou declara în urmă cu un an că este “implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP”, care are “o contribuție unică, alături de celelalte unități”, la acordarea prestigioasei distincții.

Donna Strickland, cercetătoare din Canada, a fost a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, scrie Agerpres, într-un documentar despre premiile Nobel acordate în Fizică. Dintre cei 210 oameni de știință care au primit prestigioasa distincție, doar două au fost femei, până anul trecut: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, se arată în documentarul realizat de Agerpres. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.

Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.

Citește și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Presiune a universităților generaliste mari pentru schimbări în finanțarea universităților. Consorțiul Universitaria solicită lui Daniel David, devenit ministru din funcția de rector al UBB, membră a alianței academice, revizuirea actualului sistem

Revizuirea modelului de finanțare a universităților, pe baza unui „cost real per student”, precum și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare…
Vezi articolul

România are aproape 60 de milioane de euro de plătit către Agenția Spațială Europeană – ESA, inclusiv datorii de aproape 30 de milioane de euro pe 2024 și pierde iar dreptul de vot în cadrul instituției

România are contribuțiile obligatorii plătite la zi către Agenția Spațială Europeană (ESA), dar pentru contribuția la programele opționale ale acesteia pe anul 2025 nu s-a făcut nicio plată, iar pentru…
Vezi articolul

Cercetătorii în neuroștiințe cognitive Andrei Miu și Simina Pițur au lansat primul podcast realizat de oameni de știință români despre modul în care funcționează creierul uman – „Podcastul de Neuroștiințe” / Primul episod poate fi ascultat pe Spotify sau YouTube

Cercetătorii Andrei Miu și Simina Pițur au lansat primul podcast de neuroștiințe realizat de oameni de știință români din acest domeniu, după cum anunță Laboratorul de neuroștiințe cognitive al UBB…
Vezi articolul