Premiul Nobel pentru Pace 2025 este anunțat vineri la prânz, la Oslo. Decizia a fost luată înainte de acordul Israel-Hamas – Donald Trump spune că „merită” distincția

200 de vizualizări
Foto: nobelprize.org
UPDATE Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado, lidera opoziției democratice din Venezuela. În 10 octombrie 2025, Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet) din Oslo, acordă Premiul Nobel pentru Pace 2025, potrivit Associated Press și site-ului oficial nobelprize.org.

UPDATE: 14:00 Premiul Nobel pentru Pace 2025, câștigat de Maria Corina Machado, lidera opoziției democratice din Venezuela 

Potrivit AFP, decizia privind laureatul a fost deja luată luni, în cadrul ultimei reuniuni a comitetului. Erik Aasheim, purtător de cuvânt al Institutului Nobel, a declarat că „ultimele cărămizi au fost puse luni”, precizând că nu mai este programată nicio altă ședință până la anunțul oficial de vineri. Comitetul, alcătuit din cinci membri desemnați de Parlamentul norvegian, revizuiește în mod tradițional decizia finală în cadrul ultimei întâlniri.

Anunțul va fi făcut vineri la ora 12:00 a României, iar surse diplomatice citate de AFP susțin că alegerea laureatului a fost stabilită înaintea acordului de încetare a focului dintre Israel și gruparea Hamas, anunțat joi. Istoricul Asle Sveen, specialist în premiul Nobel, a explicat că această înțelegere „nu are absolut niciun efect” asupra deciziei din acest an, întrucât comitetul „a decis deja”. Acesta a afirmat, de asemenea, că președintele american Donald Trump nu va primi premiul în 2025, deși liderul de la Casa Albă a declarat recent că „merită Premiul Nobel pentru Pace” și că o eventuală neacordare ar fi „o insultă pentru Statele Unite”.

Istoricul premiului Nobel

Inițiatorul Premiului Nobel pentru Pace este magnatul suedez Alfred Nobel (1833–1896), inventatorul dinamitei și deținătorul a peste 300 de patente. Premiul este acordat anual de Comitetul Nobel Norvegian, format din cinci membri aleși pentru un mandat de șase ani. Medalia din aur masiv poartă chipul lui Alfred Nobel, fiind concepută de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Este singurul Premiu Nobel decernat la Oslo, în timp ce celelalte sunt anunțate la Stockholm, în Suedia.

Termenul pentru transmiterea nominalizărilor pentru ediția din 2025 a fost 31 ianuarie 2025. În total, au fost înregistrate 338 de nominalizări – 244 de persoane și 94 de organizații – un număr semnificativ mai mare decât în 2024, când au fost 286. Recordul absolut a fost în 2016, cu 376 de nominalizări. Numele candidaților rămân confidențiale timp de 50 de ani.

În 2024, laureatul a fost Mișcarea japoneză Nihon Hidankyo, fondată în 1956 de supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, „pentru eforturile sale de a obține o lume fără arme nucleare”. În anii anteriori, premiul a revenit activistei iraniene Narges Mohammadi (2023), activistului belarus Ales Bialiațki și organizațiilor „Memorial” (Rusia) și „Centrul pentru Libertăți Civile” (Ucraina) (2022), jurnalistei filipineze Maria Ressa și jurnalistului rus Dmitri Muratov (2021) sau Programului Alimentar Mondial al ONU (2020).

De-a lungul istoriei sale, distincția a fost acordată de 105 ori, pentru 142 de laureați – 111 persoane și 31 de organizații. Cel mai tânăr câștigător a fost Malala Yousafzai, în 2014, la doar 17 ani, iar cel mai vârstnicJoseph Rotblat, în 1995, la 87 de ani. Singurul laureat care a refuzat premiul este Le Duc Tho, politician vietnamez, care a refuzat în 1973 distincția primită alături de Henry Kissinger, invocând contextul politic tensionat din Vietnam.


1 comment
  1. Stai si te întrebi daca nu cumva, cinic, a fost provocat si întreținut razboiul ăsta doar ca sa fie cineva in cărți pentru premiu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

45 de posturi de învățători și 20 de educatori sunt libere în județul Botoșani, spune inspectorul școlar general, Bogdan Suruciuc: Toate aceste locuri se datorează în primul rând unui număr mare de pensionări, multe și la disciplinele tehnice

Sistemul de învăţământ din Botoşani se confruntă cu un deficit de cadre didactice, în special de învăţători, educatori şi profesori care predau disciplinele tehnice, a declarat, pentru Agerpres, inspectorul general…
Vezi articolul

Dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă, susține Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării

Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul…
Vezi articolul