Uniunea Editorilor din România critică prevederile din proiectul de metodologie care permit acorduri pe 8 ani pentru manualele de liceu și reduc procentele de retipărire. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, președintele UER, Cristian Greșanu, susține că durata este prea mare, că procentele sunt insuficiente și că prețurile manualelor din România sunt cele mai mici din Europa, ceea ce afectează calitatea și sustenabilitatea producției editoriale. Prețul mediu cu care Ministerul Educației și Cercetării cumpără un manual, în prezent, este de 15 lei, indiferent de calitatea lui și de numărul de pagini, potrivit reprezentantului UER.
Uniunea Editorilor din România a transmis oficial Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare o adresă pe 23.02.2026, în cadrul dezbaterii publice privind proiectul de ordin pentru regimul manualelor școlare, adresă consultată și de Edupedu.ro. În document, UER contestă durata de până la 8 ani a acordurilor pentru manualele de liceu, considerând că aceasta este „mult prea mare” în raport cu dinamica informațiilor, solicită majorarea procentelor pentru retipăriri, critică formula de indexare a prețurilor – pe care o consideră necorelată cu costurile reale de producție – și invocă un studiu comparativ potrivit căruia prețurile de achiziție a manualelor din România sunt cele mai scăzute din Europa.
- Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un nou proiect de metodologie pentru evaluarea manualelor școlare, în care acordurile cu editurile pentru manualele școlare care ar putea să fie încheiate pe 8 ani „în cazuri temeinic justificate”, iar ministerul reduce de la 27 la 8 criteriile eliminatorii. Manualele nu trebuie să aibă teme sau conținuturi „nici în plus, nici în minus față de programa școlară”.
Întrebat despre prevederea potrivit căreia manualele de liceu ar putea fi reînnoite la 8 ani, fiind nouă în metodologia propusă și o noutate pentru toate licitațiile de până acum ale Ministerului Educației, Greșanu afirmă că această perioadă este prea lungă în raport cu dinamica informațiilor. „Manualele ar trebui actualizate mai des. De exemplu, vorbim de manualul Tehnologia Informației sau informatică sau chiar și Istorie și Geografie unde apar interpretări noi, apar surse noi, adică ar trebui actualizate ținând cont de dinamica informațiilor și de interesul elevilor, perioada este foarte mare, de 8 ani, față de cât e în prezent – 4 ani.”
Președintele UER susține că menținerea manualelor pe o perioadă atât de lungă poate duce la învechirea conținutului și la scăderea atractivității acestora pentru elevi și profesori. În opinia sa, modelul actual de 4 ani ar trebui păstrat. În adresa trimisă către CNCE este precizat chiar că „o folosire îndelungată a manualelor, de către generații repetate de elevi, implică și transferul de agenți patogeni (virusuri, bacterii, paraziți), reprezentând un adevărat pericol sanitar.”
Un alt punct criticat este reducerea procentelor de retipărire prevăzute în proiect. Cristian Greșanu consideră că noile procente sunt insuficiente. „Procentele astea sunt extrem de mici, extraordinar de mici. Deci până acum aveau un procent de 50%, acum l-au redus la jumătate. E un procent infim.”
Președintele UER a explicat pentru Edupedu.ro ce înseamnă procentele de retipărire și cum se aplică în realitate acestea pentru a înlocui exemplarele uzate. „Să vă dau un exemplu, dacă cinci edituri au un tiraj total să zicem de 100.000 de manuale, împreună. Editura A obține 20.000, editura B obține 10.000, editura C obține 30.000 până împlinesc în numărul 100.000. Începând cu anul al 2-lea pentru această disciplină și acest manual declarat câștigător, care e valabil acum 4 ani, s-au stabilit niște procente de retipărire. Și zice un anumit procent din cât ai avut inițial. De exemplu, să zicem că editura A a avut 10.000, acum 5% din 10.000 înseamnă 500 de exemplare în anul doi, deci editura respectivă primește comandă să facă 500 de exemplare procent de retipărire, ca să înlocuiască manualele pe care consideră ei că se uzează.”
În opinia sa, reducerea procentelor urmărește economii bugetare. „Rațiunea din spatele acestei măsuri este să facă niște economii. Întotdeauna la educațional se pot face economii la nesfârșit. Vă dați seama, o licitație nouă implică, cel puțin în primul an, niște costuri. Așa fac la 8 ani, au numai retipăriri, procente mai mici decât acum, se fac economii la buget.”
Greșanu susține că în alte state europene elevii primesc manuale noi în fiecare an. „În foarte multe țări europene cred că în 75-80% copiii primesc manuale noi elevii anul următor, la noi se fac retipăriri. Asta e sistemul”, spune reprezentantul editorilor.
Președintele UER afirmă că problema de fond rămâne nivelul foarte scăzut al prețurilor de achiziție. El dă exemplul unor prețuri practicate în trecut: „Ministerul oferea pentru o disciplină la clasa a X-a 2,40 lei manual. Prețul din 2007 sau din 2008, actualizat conform indicelui pe care tot ei l-au stabilit, indicele „bunuri – carte școlară”, și nicio editură nu putea să facă un manual cu 2,70 lei, vă dați seama? La sumele astea editurile au renunțat. N-au mai făcut, pentru că erau sub costurile de producție.”
Potrivit lui Greșanu, prețul mediu de achiziție a crescut în ultimii ani la aproximativ 15 lei, însă acesta este acordat indiferent de numărul de pagini al manualului. „Indiferent dacă manualul are 96 de pagini sau 160, ei dau același preț de achiziție. Este 15 lei prețul mediu acum, costul mediu pentru un manual.”
El susține că România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește prețul de achiziție al manualelor. „Noi le-am dat un tabel, am cerut de la Federația Europeană a Editorilor un tabel cu prețurile de achiziție. Suntem pe ultimul loc în Europa, l-am trimis și la minister. Nu avem echivalent. Adică nimeni nu oferă atât de puțin pentru prețuri. O medie europeană e pe la șapte, 8 euro.”
Întrebat despre prevederea potrivit căreia manualele nu trebuie să conțină teme sau conținuturi „nici în plus, nici în minus” față de programa școlară, Greșanu consideră că aceasta limitează libertatea autorilor. „Sincer, e o perspectivă subiectivă. Aici, părerea noastră sinceră, că centralizarea asta excesivă și birocratizarea nu fac bine. Avem mulți autori care au refuzat să lucreze la manuale. Foarte buni specialiști, în special cei care sunt în mediul universitar, spun că li se pare o chestie foarte dogmatică și foarte închistată.”
Respectarea programei este necesară, dar autorii ar trebui să aibă mai multă libertate de construcție, spune Cristian Greșanu. „Lasă omul să aibă niște chestii, într-adevăr, să fie într-o conformitate cu ceva, aprobă-i, să nu fie discriminatoriu, dar lasă-i libertatea de acțiune. În momentul în care îi dirijez fiecare pas și fiecare chestiune din asta, limitez capacitatea de creație. O limitez drastic. Adică nu are voie să vorbească despre asta, despre asta, nu poate să spună nimic în plus, nimic, numai ceea ce se cere în programă, e foarte înregimentat.”
Datele din analiza transmisă de UER către CNCE arată clar că România are cel mai mic preț de achiziție pentru manualele școlare dintre țările incluse în comparație – circa 3,30 euro pentru instituții publice, inclusiv după ajustarea la puterea de cumpărare (PPP). Totuși, în tabel sunt sisteme de finanțare care diferă semnificativ de la o țară la alta, iar analiza nu include informații despre tiraje, costuri logistice sau volumul total al achizițiilor publice, factori care influențează decisiv și prețul unitar.

Redăm interviul integral cu președintele Uniunii Editorilor din România, Cristian Greșan
Edupedu.ro: În noua metodologie se precizează că manualele vor fi reînnoite obligatoriu la 8 ani, în cazul celor de liceu. Care este poziția Uniunii Editorilor în aceasta privință?
Cristian Greșanu, președinte Uniunii Editorilor din România: Manualele ar trebui actualizate mai des. De exemplu, vorbim de manualul Tehnologia Informației sau informatică sau chiar și Istorie și Geografie unde apar interpretări noi, apar surse noi, adică ar trebui actualizate ținând cont de dinamica informațiilor și de interesul elevilor, perioada este foarte mare, de 8 ani, față de cât e în prezent – 4 ani.
Edupedu.ro: Au scăzut și procentele de retipărire: 5% din tiraj pentru al doilea contract subsecvent, 7% pentru al treilea, 12% pentru al patrulea, 25% pentru al cincilea, 15% pentru al șaselea, 8% pentru al șaptelea și 3% pentru al optulea, dacă este cazul. Ce înseamnă aceste procente și de ce credeți au fost ele gândite așa?
Cristian Greșanu, președinte Uniunii Editorilor din România: Procentele astea sunt extrem de mici, extraordinari de mici. Deci până acum aveau un procent de 50% acum l-au redus la jumătate. E un procent infim.
Rațiunea din spatele acestei măsuri este să facă niște economii. Întotdeauna la educațional se pot face economii la nesfârșit. Vă dați seama, o licitație nouă implică, cel puțin în primul an, niște costuri. Așa fac la 8 ani, au numai retipăriri, procente mai mici decât acum, se fac economii la buget.
Media în prezent e de 50% de tipăriri, acum o reduc la 25% pe toți cei 4 ani. Deci e vorba de economii.
Să vă dau un exemplu, dacă cinci edituri au un tiraj total să zicem de 100.000 de manuale, împreună. Editura A obține 20.000, editura B obține 10.000, editura C obține 30.000 până împlinesc în numărul 100.000. Începând cu anul al 2-lea pentru acesta această disciplină și acest manual declarat câștigător, care e valabil acum 4 ani s-au stabilit niște procente de retipărire, că statul nostru român e sărac întotdeauna în ceea ce privește educația. În foarte multe țări europene cred că în 75-80% copiii primesc manuale noi elevii anul următor la noi nu să primesc retipăriri. Asta e sistemul. Și zice un anumit procent decât ai avut inițial, de exemplu, să zicem de editura A avut, 10.000, acum 5% din 10.000 înseamnă 500 de exemplare în anul doi, deci editura respectivă primește comandă să facă 500 de exemplar procent de retipărire, ca să înlocuiască manualele pe care consideră ei că se uzează.
Edupedu.ro: Ați semnalat în comunicatul de presă că și actualul procent de 25% al retipăririlor este prea mic, pentru că au fost părinți și elevi care se plâng că nu se mai găsesc anumite manuale de primar și gimnaziu pentru că editurile nu le mai retipăresc.
Cristian Greșanu, președinte Uniunii Editorilor din România: Așa este, pentru că aveau prețurile de acum 20 de ani. Dacă vă puteți imagina, de exemplu, Ministerul oferea pentru o disciplină la clasa a X-a 2,40 lei manual. Prețul din 2007 sau din 2008, actualizat conform indicelui pe care-l tot ei l-au stabilit, indicele bunuri carte școlară și nicio editură nu putea să facă un manual cu 2,70 lei, vă dați seama. La sumele astea editurile au renunțat. N-au mai făcut, pentru că erau sub costurile de producție.
Edupedu.ro: În acordurile-cadru nu se specifică nimic legat de costuri, că se indexează cu rata inflație sau se actualizează după o perioadă?
Cristian Greșanu, președinte Uniunii Editorilor din România: Nu, și le-a spus mereu să folosească un calcul legat de costurile de producție, nu să vină cu un indice scos din buzunar tot de ei, indice de carte școlară. Adică ei centrează, ei dau cu capul, stabilesc un preț de achiziție și pe acela îl ia statistica, la urmă și an de an tot așa ne plimbă. Am spus să lege de costurile de producție, acolo sunt toate lucrurile legate și salarii…. dar se face că nu aude. Deci ministerul stabilește pur și simplu singur indicele.
Edupedu.ro: Dați-ne un exemplu, cât costa anul trecut un manual de gimnaziu sau primar
Cristian Greșanu: De exemplu, anul trecut prețurile, după îngrozitoare discuții cu ministerul, cu editorii, pentru că acum 3 ani prețul mediu era 8,50 lei, prețul mediu de achiziții era 8,50 lei anul trecut, în urma tuturor demersurilor pe care le-am făcut au reușit să ridice prețul prețul unitar, nici ăsta nu e stabili, contribui că indiferent dacă manual are nouă, șase de pagini sau 160, ei dau același preț de achiziție. Este 15 lei prețul mediu acum costul mediu pentru un manual.
Noi le-am dat un tabel, am cerut de la Federația Europeană a Editorilor un tabel cu prețurile de achiziție. Suntem pe ultimul loc în Europa, l-am trimis și la minister. Nu avem echivalent. Adică nimeni nu oferă atât de puțin pentru prețuri. O medie europeană e pe la șapte, 8 euro.
Edupedu.ro: Tot în metodologie am văzut că ministerul a redus de la 27 la opt criteriile eliminatorii și manualele nu trebuie să mai aibă teme sau conținuturi nici în plus, nici în minus față de programa școlară, spun ei. Este un lucru bun pentru elevi?
Cristian Greșanu: Sincer, e o perspectivă subiectivă. Aici, părerea noastră sinceră, că centralizarea asta excesivă și birocratizarea nu fac bine. Avem mulți autori care au refuzat să lucreze la manuale. Foarte buni specialiști, în special cei care sunt în mediul universitar, spun că li se pare o chestie foarte dogmatică și foarte închistată.
Lasă omul să aibă niște chestii, într-adevăr, să fie într-o conformitate cu ceva, aprobă-i, să nu fie discriminatoriu, dar lasă-i libertatea de acțiune. În momentul în care îi dirijez fiecare pas și fiecare chestiune din asta, limitez capacitatea de creație. O limitez drastic. Adică nu are voie să vorbească despre asta, despre asta, nu poate să spună nimic în plus, nimic, numai ceea ce se cere în programă, e foarte înregimentat.
Informații de context
- Procedura prin care școlile cer manuale
În fiecare an Inspectoratele școlare anunță calendarul în care școlile pot trimite cereri pentru manuale reeditate, adică manuale cu același conținut care trebuie înlocuite pentru că au fost deteriorate.
Unii profesori sunt desemnați în cadrul școlii să comande manuale în funcție de necesar: câte manuale au fost deteriorate (pe nivel de clasă și disciplină) și câți elevi sunt în acel an.
Comenzile de manuale școlare se înregistrează în aplicația web Selectarea Necesarului de Manuale Școlare (SNMS).
Legea Educației prevede că elevii care deteriorează manualele trebuie să le înlocuiască
La fiecare început de an școlar, elevii primesc manuale gratuite în funcție de anul în care sunt, începând cu clasa I până la a XII-a. La clasa pregătitoare nu există manuale pe care să le cumpere școlile, părinții fiind cei care cumpără manualele.
Potrivit art. 106 din legea nr. 198/2023, elevii au obligația să restituie manualele „în stare bună, la sfârșitul anului școlar, în caz contrar „elevii vor achita contravaloarea manualelor respective”.
Art. 106, alin 2 , litera g) obligația de a păstra integritatea și buna funcționare a bazei materiale puse la dispoziția lor de către unitățile de învățământ preuniversitar. Obligația se aplică și în cazul manualelor școlare primite gratuit, beneficiarii primari având obligația restituirii acestora în stare bună, la sfârșitul anului școlar;
Art. 107 alin (18) În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor școlare primite gratuit, elevii vinovați înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu și tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancționați cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor școlare.