INTERVIU cu istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa, la 4 ani de război: „Nu exclud un scenariu care să reaprindă conflictul diplomatic între București și Kiev” / „Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni”

155 de vizualizări
sursa foto: Colaj G4Media (Armand Goșu - Inquam Photos / Saul Pop; Cosmin Popa - Inquam Photos / Octav Ganea)
sursa foto: Colaj G4Media (Armand Goșu – Inquam Photos / Saul Pop; Cosmin Popa – Inquam Photos / Octav Ganea)

”Kievul, ocupat în trei zile”, ”Zelenski a fugit din Ucraina”. Două mantre de care ne-am temut zile întregi, o a treia mai specială era că ”Putin e pe moarte”. 24 februarie 2022.

Patru ani mai târziu, Kievul este liber, dar bombardat, Zelenski își susține poporul fix din mijlocul lui și, nu, Putin nu moare. Nici el, nici dictatura sângeroasă pe care o ține cu mână de fier la Kremlin de un sfert de secol. Dar cum s-au schimbat Rusia și Ucraina, pe plan intern, și cât de departe este pacea? Cum s-au schimbat categoric relațiile dintre România și Ucraina? Cum ne schimbă războiul?

„Putin construiește un regim fascist într-un cămin de bătrâni”, ”Relațiile dintre România și Ucraina nu sunt pe măsura situației în care ne găsim”, ”Războiul are efecte morale devastatoare asupra rușilor” spun istoricii Armand Goșu și Cosmin Popa la patru ani de război rus în Ucraina, într-un interviu în exclusivitate pentru G4Media și Info Sud-Est.

Reporter: Cum s-a schimbat pe plan intern Rusia în acești patru ani de război?

Armand Goșu: Cred că după 24 februarie 2022 în Rusia s-a desăvârșit o schimbare de regim. În domeniul științelor politice, clasificam regimul din Rusia ca unul autoritar electoral sau autoritar competitiv. Eu utilizez la cursuri prima clasificare, autoritar electoral. Pentru perioada de după anexarea Crimeei mai folosesc și autoritar hegemonic. 

După alegerile și revenirea la putere a lui Putin, în 2012, dar mai ales după alegerile (să le numim așa, deși ele nu îndeplinesc standardele minime) prezidențiale din 2018, natura regimului din Rusia s-a schimbat, este tot mai totalitar și mai puțin autoritar. Sunt aici câteva etape, alegerile parlamentare din 2016, prezidențiale din 2018 și referendumul pentru schimbarea Constituției în vara anului 2020. Nu intru în detalii, deși pentru o analiză serioasă ar fi trebui, dar nu e aici locul.

Această schimbare a naturii regimului s-a desăvârșit după 24 februarie 2022 și ea privește controlul populației, prin adoptarea legislației care a accentuat represiunea; prin asasinarea – mai exact prin otrăvirea, aflăm acum – a liderului opoziției civico-politice, Aleksei Navalnîi; prin controlul și blocarea comunicării, au fost interzise Facebook, Instagram, X (fost twitter), Whatsapp, urmează în curând Telegram, obligativitatea instalării MAX pe telefoane; creșterea atribuțiilor represive ale serviciilor secrete, în primul rând FSB-ului; sancționarea oricărei persoane bănuită că nu este pe deplin loială regimului.

Citește interviul integral pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu, înainte și după ce a devenit ministru: Educația remedială are nevoie de disponibilitatea cadrelor didactice și de resurse financiare / Recuperarea se va face doar prin devotamentul fiecărui cadru didactic

Răzgândire totală a lui Sorin Cîmpeanu în ce privește plata profesorilor pentru a face educație remedială, după ce a devenit ministru al Educației. În discuțiile de astăzi cu sindicatele din…
Vezi articolul

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul

BREAKING Rezultatele TIMSS 2023: Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a

Elevii români de clasa a IV-a au o performanță la matematică considerabil peste media internațională,, dar această performanță scade abrupt în clasa a VIII-a, unde ei au o performanță modică…
Vezi articolul

Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul „Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate

Tinerii de 25-34 de ani din România care au terminat liceul câștigă doar câteva procente în plus, la locul de muncă, față de cei care nu termină deloc liceul, diferența…
Vezi articolul