Profesoară de liceu tehnologic: Noi avem copii care intră la clasa de liceu cu nota 1, cu nota 2. La noi, progresul se vede când aducem copilul de la 4 la 5

Gabriela Olimpia Sabău, profesoară de discipline tehnice la Liceul Tehnologic Horea din Marghita (județul Bihor), a declarat că are copii care intră la liceu cu nota 1 sau cu nota 2. „La noi, progresul se vede când aducem copilul de la 3 la 4, de la 4 la 5”, a precizat aceasta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR.

„Noi avem copii care intră la clasa de liceu cu nota 1, cu nota 2, de la examenul de capacitate (Evaluarea Națională – n.red.). Și noi facem performanță. La noi, progresul se vede când aducem copilul de la 3 la 4, de la 4 la 5. Noi așa măsurăm progresul”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Enache, profesoară de fizică și director adjunct al Liceului Tehnologic “Dimitrie Bolintineanu” din Bolintin-Vale, a declarat că „este o muncă titanică” să aduci un elev de la nota 2 la nota 6. Declarația a fost făcută la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ miercuri, 5 martie, la Colegiul Național „Sf. Sava“.

Tot în luna martie, Margareta Peneoașu, directoarea Liceului Tehnologic Economic „Elina Matei Basarab” din Râmnicu Sărat, a vorbit despre faptul că elevii intră la liceu și cu nota 2 la matematică. „Noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Eu mă refer strict la liceul meu, nu vreau să jignesc pe nimeni”, a spus profesoara.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.

Despre Matematică

Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.

„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.

„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Citește și:

Profesoara Gabriela Olimpia Sabău, despre participarea elevilor din învățământul tehnologic la stagii de pregătire în companii europene: Descoperă ce înseamnă cu adevărat profesia. Am copii care îmi spun: „doamna, n-am fost mai departe de Oradea” / Proiectele Erasmus m-au făcut să rămân în sistemul educațional

Profesoară de liceu tehnologic: Avem elevi care intră cu nota 2 și pe care eu, profesor de liceu, trebuie să-i aduc de la 2 la 6. Este o muncă titanică

Directoare de liceu economic: Copiii noștri intră cu 2 la matematică și noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Când am intrat în învățământ, toți copiii luau la facultăți economice. Acum nu se mai duc la ASE, pentru că le e frică de matematică

Un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie