Participarea elevilor din învățământul tehnologic la stagii de pregătire practică în companii europene, prin intermediul programelor Erasmus, le oferă posibilitatea „să își îmbunătățească competența profesională într-un alt spațiu de muncă”, să călătorească și „să descopere ce înseamnă cu adevărat profesia”, a afirmat recent profesoara Gabriela Olimpia Sabău, în emisiunea InfoEdu de la TVR. Ea a subliniat că existența acestor proiecte a determinat-o „să rămână în sistemul educațional”.
- Gabriela Olimpia Sabău este profesoară de discipline tehnice la Liceul Tehnologic Horea din Marghita, județul Bihor și profesor MERITO 2025.
Stagiile durează între două și trei săptămâni, a explicat profesoara, și le oferă elevilor șansa să experimenteze un alt mediu de muncă, să se dezvolte personal și profesional: ”Învață tot ce e necesar pentru a fi un bun specialist în țări europene precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Cipru, asta vă spun pe unde am colindat noi, mergând mai departe către Italia, Spania, Portugalia și tot aparținând de Portugalia, dar în Madeira, perla Atlanticului. Am ajuns să desfășurăm stagii de instruire practică la hoteluri de patru, respectiv cinci stele, în Funchal, Madeira. (…) Gândiți-vă, am copii care îmi spun: «doamna, n-am fost mai departe de Oradea», Oradea fiind la 56 de km”, a spus Gabriela Sabău.
Proiectele europene i-au oferit și profesoarei motivația necesară să rămână în sistemul educațional: „Asta mă ține, asta m-a făcut să rămân în sistemul educațional, proiectele Erasmus, și le mulțumesc”, a mai afirmat ea.
Redăm integral dialogul pe această temă:
Profesoara Gabriela Olimpia Sabău: Copiii de clasa a X-a, cu aceia merg de obicei, a X-a – a XI-a, pentru că pe cei de a IX-a nu-i cunosc și e un proces de selecție foarte transparent, pentru că Erasmus este foarte transparent, fără hârtii multe, dar foarte concret. A XII-a sunt în prag de examene. Copiii provin de la diverse calificări, noi în școală avem foarte multe calificări, atât pe domeniu, pe învățământ liceal, cât și pe învățământul profesional. Facem selecția cu o comisie, o procedură simplă, și ne desfășurăm stagii de pregătire practică pentru 2 săptămâni, respectiv 3 săptămâni, în funcție de bugetele pe care pe care le avem în companii, la agenți economici din același profil cu domeniul pe care îl studiază copilul la școală. Practic, el își îmbunătățește competența profesională într-un alt spațiu de muncă.
Spre exemplu, industria hotelieră. Să luăm un caz concret, copilul de la calificarea tehnician în hotelărie desfășoară ore de instruire practică în hoteluri, în front office, în back office, pe housekeeping. Deci învață tot ce e necesar pentru a fi un bun specialist în țări europene precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Cipru, asta vă spun pe unde am colindat noi, mergând mai departe către Italia, Spania, Portugalia și tot aparținând de Portugalia, dar cu Madeira, perla Atlanticului. Deci am ajuns să desfășurăm stagii de instruire practică la hoteluri de patru, respectiv cinci stele, în Funchal, Madeira.
Ceea ce, gândiți-vă, am copii care îmi spun: „doamna, n-am fost mai departe de Oradea”, Oradea fiind la 56 de km. Asta mă ține, asta m-a făcut să rămân în sistemul educațional, proiectele Erasmus și le mulțumesc.
Moderatoare: Cum se întâmplă cu elevii de la liceul de la care dumneavoastră veniți, după ce termină clasa a XII-a, din câți intră, câți termină și câți merg în zona aceasta de meserii? Ce se întâmplă cu ei? Pentru genul acesta de proiecte, scopul e să lucreze pentru ceea ce s-au pregătit.
Profesoara Gabriela Olimpia Sabău: Vă dați seama că nu toți rămân, dar eu mă bucur când știu că o parte din copiii cu care am descoperit ce înseamnă cu adevărat profesia, rămân. Am copil care în momentul de față este după experiență de 3 săptămâni în Cipru. Este student al universității din Oradea, Facultatea de Turism. Muncește în timpul liber la un complex turistic. Deci a descoperit în acel stagiu că ceea ce învață și ceea ce face e fascinant. Și nu e singurul. La fel, din sfera învățământului profesional, a descoperit bucătăria. Într-adevăr, pentru că mulți dintre copiii, aproape toți care sunt admiși la noi la învățământul tehnologic și cel puțin la noi în liceul nostru, vin că așa i-a repartizat calculatorul, suntem a doua, a treia opțiune.
Și aici începe acel război, care e un război pe care noi, dascălii din învățământul tehnologic îl ducem, din punctul meu de vedere și al colegilor, pe trei paliere. Odată cu părintele: „a, copilul meu a trebui să facă un liceu teoretic, trebuie să să ajungă să meargă la universitate, ceea ce se poate și din învățământul tehnologic, avem copii, actualmente sunt oameni în toată firea, adulți care sunt directori de bănci, medici veterinari. Deci se poate și din învățământul tehnologic.
Moderatoare: Dar există această preconcepție, dacă ai ajuns la tehnologic ți s-a închis drumul.
Profesoara Gabriela Olimpia Sabău: Asta e până când ajung, mulți dintre ei. Pe urmă vine al doilea front, copilul cu stigmatul: „vai, sunt la opțiunea de rezervă, cei de la teoretic vor râde de mine”. Și mai e agentul economic, pe care, ușor-ușor, grației acestor proiecte am reușit să-i aducem mai aproape de noi, pentru că exista o neîncredere. Nu că nu erau erau deschiși în colaborare, dar timpul lor era mai limitat. Oare copilul va putea? Îl pun la o muncă mai ușoară, nu-l trec prin tot procesul și atunci cel de la bucătărie poate ajunge la început să curețe doar ceapă și cartofi. Acum deja încep agenții economici să fie mai deschiși, să spună copiii, știți, eu am fost în țara cutare, la hotelul cutare, la restaurantul cutare și am făcut plating și atunci se deschid.
Copilul, după ce ajunge la noi, cel puțin la Horea, după primele săptămâni, simte căldura, simte că e altceva, că e respectat. Noi avem niște valori în școală pe care le respectăm cu strictețe.
Informații de context
Statele membre ale UE participă la toate acțiunile din cadrul programului Erasmus+.
Pentru ca o organizație sau instituție de învățământ să aplice pentru un proiect Erasmus+, fie în calitate de coordonator, fie în calitate doar de participant, trebuie să obțină un cod OID (Organisation ID) pe care îl folosește la identificarea pe rețeaua participanților.
Școlile și alte organizații active în învățământul școlar pot solicita finanțare pentru proiecte de scurtă durată sau proiecte acreditate pentru mobilitatea elevilor și a personalului.
Ce înseamnă activitățile de mobilitate pentru școli
„Activitățile de mobilitate din cadrul unui proiect de mobilitate pot fi de ieșire sau de intrare. Cele mai multe tipuri de activități disponibile sunt activități de mobilitate de ieșire. Aceasta înseamnă că organizația solicitantă va acționa ca organizație de trimitere: va selecta participanții și îi va trimite către o organizație-gazdă din străinătate. În plus, există tipuri speciale de activități de intrare care permit organizațiilor solicitante să invite în cadrul organizației experți sau cadre didactice și pedagogi în curs de formare. Scopul activităților de intrare nu este de a crea schimburi bidirecționale, ci mai degrabă de a aduce persoane care pot contribui la dezvoltarea și internaționalizarea organizației solicitante”, este explicat în ghidul programului pentru 2025.
Un proiect Erasmus+ desfășurat de școli trebuie să aibă în vedere cele 4 “dimensiuni orizontale” promovate în program, potrivit ghidului:
- Incluziune și diversitate
- Durabilitatea mediului și practici ecologice
- Digitalizarea, educația digitală și competențele digitale
- Participare și implicare civică.
1 comment
Risipa de bani, asta înseamnă! Profesorii iau bani mii de euro pe proiect, iau și salariile pe orele care erau în normă, iau sau ar trebui să ia bani și cei care îi suplinesc la aceste ore, cu elevii ramași “la vatră”. În rest, doar distracție pe mii de euro. Elevii de la tehnologic, intrați la liceu cu medii de 2, 3 și maxim 4 sunt “bonificați” cu tot felul de burse, mâncare și transport gratis, pkimbați fără să dea nimic în schimb. Viitoarea masă de manevră care sa părăsească țara și să moară economia. Se premiază incompetenta, asta se face!