Comasarea disciplinelor Fizică, Chimie și Biologie într-o singură materie numită „Științe”, pentru elevii claselor a V-a – a VII-a, propusă oficial în noul curriculum de Ministerul Educației din Republica Moldova

32.788 de vizualizări
Fragment din noul plan-cadru pentru gimnaziu pus in dezbatere de Ministerul Educatiei din Republica Moldova / Foto: mec.gov.md
Ministerul Educației din Republica Moldova a propus oficial în noul curriculum școlar pus în dezbatere publică ca disciplinele Fizică, Chimie și Biologie să fie comasate într-o singură disciplină, numită „Științe”, în cadrul căreia profesorii să predea integrat aceste materii. Științele ar urma să fie studiate în gimnaziu de elevii claselor a V-a, a VI-a și a VII-a, dacă proiectul lansat de ministerul condus de Dan Perciun va fi aprobat în forma aflată în dezbatere. Din clasa a VIII-a, elevii ar urma să revină la materiile separate Biologie, Chimie și Fizică.
  • Și România și-a propus oficial în urmă cu 13 ani să comaseze cele trei discipline în materia Științe, prin Legea Educației Miclea-Funeriu. Concret, Legea educației nr. 1/2011 prevedea modificarea examenului de Evaluare Națională astfel încât elevii să susțină la finalul gimnaziului „o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe”. Deși introdusă în Legea educației acum 13 ani, această prevedere a fost amânată anual de toate guvernele care s-au succedat la putere după 2012 și a fost anulată anul trecut de Legea educației Deca-Iohannis care întoarce examinarea la cea de tip clasic. Ideea studierii transdisciplinare a Fizicii, Chimiei și Biologiei a supraviețuit însă din 2011 și până astăzi prin evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, unde „elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii, la limbă și comunicare, matematică și științe”, prevede inclusiv Legea Iohannis. De remarcat că profesorii din România nu au trecut, însă, prin formări adecvate predării la clasă a științelor ca materie integrată.

În Republica Moldova, noua disciplină „Științe” ar urma să fie studiată timp de 1 oră pe săptămână la clasa a V-a, cu un buget de timp de 2 ore pe săptămână la clasa a VI-a și 5 ore pe săptămână la clasa a VII-a, potrivit planului-cadru pentru învățământ gimnazial pus în dezbatere de Ministerul Educației din Republica Moldova. La clasa a VIII-a, elevii ar urma să învețe separat Biologie (2 ore pe săptămână), Chimie (2 ore pe săptămână) și Fizică (1 oră pe săptămână), iar la clasa a IX-a (care în Republica Moldova este clasă de gimnaziu, așa cum decisese și Legea Miclea-Funeriu în 2011 pentru România, prevedere a legii schimbată însă de Guvernul Ponta în 2014) ar trebui să studieze 1 oră pe săptămână Biologie, 2 ore pe săptămână Chimie și 2 ore pe săptămână Fizică.

FOTO Planul-cadru pentru gimnaziu pus în dezbatere de Ministerul Educației din Republica Moldova:
Noul plan-cadru pentru gimnaziu pus in dezbatere de Ministerul Educatiei din Republica Moldova / Foto: mec.gov.md

O altă deosebire față de curriculumul de gimnaziu din România o reprezintă studiul Istoriei. În planul-cadru pus în dezbatere de ministerul din Republica Moldova este prevăzut că elevii claselor de la a V-a și până la a IX-a inclusiv vor studia materia numită „Istoria românilor și universală”, timp de 2 ore pe săptămână în fiecare an școlar din cei 5 cât are gimnaziul în Republica Moldova. În România, Istoria are prevăzute 2 ore pe săptămână la clasele a V-a și a VIII-a și câte 1 oră pe săptămână în clasele a VI-a și a VII-a.

Pentru comparație, Planul-cadru pentru gimnaziu în vigoare în România:
Screenshotu pentru gimnaziu în vigoare în România / Foto: rocnee.eu

Planurile Ministerului Educației condus de Dan Perciun prevăd ca acest curriculum școlar să fie aplicat gradual, începând din 2027, după ce profesorii vor trece printr-o formare de specialitate și după ce vor fi realizate și noi manuale școlare, ghiduri pentru profesori și resurse educaționale deschise.

Noul plan-cadru pentru gimnaziu, care propune noua disciplină „Științe”, este supus dezbaterii publice până în luna august 2024, relatează publicația Agora.md. Jurnaliștii de la Chișinău relatează că „mai mulți profesori se opun disciplinei integrate Științe”. Într-o reacție pentru publicația Agora.md, Ministerul Educației și Cercetării anunță că „autorii proiectului au primit câteva mesaje individuale din partea unor cadre didactice din învățământul general și superior cu referire la rezistența acestora” față de introducerea disciplinei care ar urma să includă materiile Fizică, Biologie și Chimie.

„Atât timp cât nu sunt create toate condițiile pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor de implementare, rezistența este firesc să fie mare și să genereze panică”, a afirmat pentru Agora.md purtătoarea de cuvânt a Ministerului, Natalia Porubin.

Ministerul Educației din Republica Moldova este condus din iulie 2023 de Dan Perciun, absolvent de Cambridge (licențiat în Științe Politice, Psihologie și Sociologie la Universitatea din Cambridge) și cu un master în Economie Socială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

De remarcat că Ministerul Educației din Republica Moldova a pus în dezbatere și planurile-cadru pentru liceu, concomitent cu cele pentru gimnaziu, în vreme ce România întârzie de 3 ani cu racordarea curriculumului liceal la cel gimnazial modificat. Ministrul român, Ligia Deca, și-a încălcat numeroase promisiuni de a pune în dezbatere „rapid” noile planuri-cadru pentru liceu, inclusiv prin nerespectarea a două ordine de ministru cu termene clare, semnate de ea însăși. Contextul amânărilor este, potrivit surselor Edupedu.ro, unul electoral: Deca își caută sprijin în partid pentru a prinde un loc pe listele PNL în alegerile parlamentare din această toamnă. Potrivit surselor Edupedu.ro, teama de a nu deranja electoratul format din profesori și părinți este și motivul pentru care Deca amână sine die publicarea unui proiect de plan-cadru pentru liceu.

Documentul din Republica Moldova, numit „Conceptul Dezvoltării Curriculumului Școlar”, este un act transparent asumat, cu o listă clară de autori.

DOCUMENT Descarcă de aici Planurile-cadru puse în dezbatere de Ministerul Educației din Republica Moldova (Conceptul Dezvoltării Curriculumului Școlar)
Informații de background despre ce se întâmplă cu planurile-cadru din România (sursa)

În România, cea mai recentă declarație pe tema planurilor-cadru pentru liceu a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Ligia Deca. „Ele sunt în proces de finalizare, sunt în grupurile de lucru”, a spus Deca. Tot recent au apărut public în România și comisiile de realizare a acestor planuri-cadru, ținute secret de Ministerul Educației până acum, deși ar fi fost constituite în urma unui proces de selecție. Documentele cu componența comisiilor au fost trimise de Ministerul Educației în Parlament ca răspuns la o interpelare. Însă doi profesori au semnalat public că, deși apar pe listele respective publicate de Minister, nu au făcut de fapt parte din comisiile anunțate public de Ministerul condus de Ligia Deca.

În martie anul acesta, Ligia Deca a lăsat de înțeles că ordinul privind noile planuri cadru pentru liceu va mai întârzia: „Variantele intermediare care mi-au fost prezentate nu respectau cele trei principii cumulativ și atunci am rugat grupurile de lucru să reanalizeze. Dacă acest lucru mai durează puțin, cred că merită sacrificiul de timp pentru a avea totuși niște planuri-cadru așa cum ni le dorim și așa cum menționează și principiile din legea învățământului preuniversitar”, a spus Ligia Deca, ministrul Educației, la întrebarea Edupedu.ro.

În septembrie 2023, secretarul de stat ME Zoltan Kallos a avansat termenul, într-o declarație, către luna iunie 2024.

Pe 16 ianuarie, Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru pentru limba și literatura română, a spus, în ediția emisiunii „Intrare liberă” a TVR Cultural, că Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, pentru că procedurile și legislația sunt stufoase.

Într-un interviu acordat în decembrie 2023 Pro TV, ministrul Educației spunea că se va lucra la planurile-cadru pentru liceu până la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie:

„Lucrăm la planurile-cadru până la finele lunii februarie, începutul lunii martie, ar trebui să avem planurile cadru pe liceu, să începem să refacem programele școlare. Ne propunem să ne uităm și la programele de gimnaziu și de primar, pentru că ele au trecut printr-o reformă curiculară. Vrem să vedem ce a mers, ce n-a mers”.

În septembrie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024:

„Procesul este accelerat. Adică planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie, urmând ca până în luna septembrie a anului viitor să avem și programele gata. Ceea ce noi ne dorim este ca anul care urmează și rămâne până când ele intră în vigoare să fie dedicat realizării de manuale și formării cadrelor didactice. Adică să nu mai începem cu niște programe abia adoptate, fără manuale și fără să existe o formare corespunzătoare”, a spus Ligia Deca pentru Edupedu.ro.

Elevii care au intrat în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a în 2023 nu au un curriculum liceal în concordanță cu cel gimnazial studiat și nu au nici manuale noi, ci tot pe cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Ei au fost primii care, în anul 2012, au intrat în clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial. La liceu, reforma a fost întreruptă – detalii aici. În loc de programe școlare noi, tuturor acestor elevi li se predă după niște repere metodologice, ghiduri pentru profesori de aplicare a unui „curriculum tranzitoriu”.

Cu 10 zile înainte să înceapă cursurile anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”. Adică ghiduri pe care profesorii de liceu să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.

Reperele metodologice pentru clasa a XI-a au venit după ce în ultimii doi ani școlari au fost publicate și repere pentru clasele a IX-a și a X-a. Acestea sunt necesare profesorilor pentru a le putea preda liceenilor, astfel încât disciplinele să fie corelate cu ceea ce au făcut în gimnaziu, unde au avut curriculum nou bazat pe crearea de competențe. Este vorba despre generația elevilor care au făcut clasa pregătitoare și pentru care după 9 ani de școală Ministerul Educației nu a fost în stare să facă planurile-cadru și programele școlare pentru ca aceștia să poată continua reforma curriculară, așa că politicienii au întrerupt-o. Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis.

  • Justificarea oferită de oficialii din minister, în 2021, a fost că planurile-cadru pentru clasele IX-XII (lista cu disciplinele din orarul elevilor și numărul de ore pe săptămână pentru aceste materii) au primit prea multe propuneri de modificare.

Manualele de pe care învață elevii de liceu sunt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi care au acum 15-16-17 ani sunt născuți în anii 2006-2007-2008, iar ei au fost primele trei generații care au făcut clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial.

Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile-cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că „au fost primite prea multe propuneri de modificare” în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul de atunci anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022

Ce sunt planurile-cadru

Planul-cadru este lista cu materiile pe care le studiază elevii la școală, deci cu disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă, precum și cu numărul minim și numărul maxim de ore pe săptămână alocate acestor materii. 

Planurile-cadru de gimnaziu au fost modificate în România în 2016, în vreme ce planurile-cadru de liceu în vigoare în România în prezent sunt cele aprobate în 2004 și 2009. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente: 

  • trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
  • curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
  • curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Variante de planuri-cadru, apărute în mai 2023

Edupedu.ro a publicat, în luna mai 2023, proiectele de planuri-cadru pentru liceu în exclusivitate, care au creat o reacție virulentă a profesorilor și a mediului academic. Ele prevăd, printre altele, ca fizica, chimia și biologia să nu mai fie în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a și ca disciplinele „logică” și „psihologie” să nu mai fie studiate de către elevii de la profilurile uman și real, filiera teoreticăLucrul la ele s-ar fi oprit pentru a le relua după prevederile din noile legi.

Ministerul Educației s-a delimitat de planurile-cadru publicate, spunând că nu și le asumă. La câteva zile, într-o întâlnire din luna mai a ministrului Ligia Deca cu reprezentanții Facultății de Filosofie a Universității București pe marginea planurilor-cadru de liceu din documentul draft, Deca le-a spus universitarilor că proiectele sunt „anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE”.

CNPEE – Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație – este instituția din subordinea Ministerul Educației care propune planurile-cadru și programele, face și administrează subiectele pentru toate examenele, evaluările și concursurile organizate de Ministerul Educației. Prin declarația conform căreia planurile-cadru publicate de Edupedu.ro erau concepute de experții CNPEE, ministra Ligia Deca își contrazicea chiar comunicatul dat de Ministerul Educației, prin care transmitea că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional” și că „la nivelul experților din Ministerul Educației” au existat doar „discuții privind demersurile anterioare de revizuire și observațiile primite până acum de Ministerul Educației, înaintea demarării etapelor procedurale de modificare a planurilor-cadru”.


13 comments
  1. să le pună copiilor în cârcă tot mai multe materii inutile și să i evalueze, sărăcii, în fiecare zi, că și aceste evaluări ajută cadrul didactic la obținerea gradației de merit, fără merit. Pe noi ne interesează ce se întâmplă în Moldova,noi acolo trăim.

  2. Inculții și frustrații ar desființa școală, ce rost are să mai învățăm. Mai bine să cumuleze toate materiile.
    Nuuuuu mai bine să stea copii în vacanță tot anul și să dea telefon la școală să spună când și cine să le pună 10 în catalog.
    Ce dra.. ii treziți din somn ca să meargă la școală pentru toate prostiile?
    Chemații la școală pentru droguri, alcool, țigări, sex, ce atâta fizică, biologie, chimie.

  3. Bravo Moldova! E mai la curent cu curriculumul european, unde științele sunt împreună și se fac bine, de la ultimele clase primare, cu rezultate. Separarea incepe mai încolo. E important ca aceste discipline științifice să fie gândite inițial interdisciplinar de copii, așa îi ajută la examenul de după ultima clasă de gimnaziu (șc. medie) in Europa. Moldova știe și face bine ce face. Pe nesimțite, Romania cu orgoliile ei cu picioare de lut rămâne în urmă la acest aspect. Păcat!

  4. Nu le trebuie învățătură tuturor.
    “Fiecare are un rost,
    Cel deștept, dar și cel prost !”
    Să se educe pe el și pe copii lui doar cine vrea !

  5. comasarea celor 3 obiecte o mare prostie! litoralul de la marea neagră l-am distrus complet cu mâna noastră. acum tot cu mâna noastră vrem sa distrugem și urma de educație care a rămas. chiar nu mai are nimeni din conducerea țării logică și suntem pur și simplu slugile oarbe și idioate ale unor vestici proști?

  6. Raman fara serviciu pensionarii. Hai ha
    Materii comuniste, in alte țări nu se studiază chimie sau fizica și tot sunt mai buni la PISA decât românii care pierd timpul cu concepte aride inutile.

  7. In sfarsit fac progres și depășesc Romania.
    In Occident se face științe nu separate.

    Oricum sunt niste materii inutile.
    Trebuia să mai reducă și din ore.

    Le e frica dinozaurilor comuniști că rămân fără catedre de ore suplimentare pe care nici nu le faceau.

    1. Să știi chimie, fizică, biologie, ce rușine! Doar dinozaurii comuniști mai țin la inutilitățile astea. Noi, ăștia moderni, avem informația la un click distanță. Informație superficială, e adevărat, dar bibliotecile sunt departe, cărțile sunt scumpe, adună praf și trebuie să citești multe pagini până ajungi la informație. Nociv, clar! Jos științele! Jos dinozaurii care le apără!
      PS. Au cam ieșit la pensie dinozaurii, sau mai au 2-3 ani.

  8. o mare prostie sa bagi la gramada trei materii distincte care n-au nici o treaba una cu alta, si asta deoarece nu gasesti profesori pentru ele. in plus avand diploma de biologie, nu vad cum poti preda ca fiind calificat celelalte materii.

    1. Mie mi se pare incredibil că nu vezi legătură dintre ele. Și mi se pare incredibil că un profesor de biologie sa nu știe și fizica sau chimie. Cum a înțeles ăla ceva din biologie?

      1. Spune-mi că nu ai învățat la materiile de real fără să-mi spui că ai tocit pentru uman.

        Una e ca a înțeles, alta e ca a aprofundat subiectul si ca s-a pregătit să-l predea.

        Dar, va lasam sa ne luminati: care-i legătura mistica dintre materiile astea, de nu se poate invata clasificarea speciilor de plante si animale fara chimie fizica sau fizica nucleară? Anatomia depinde de polimeri?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii pot primi încă 60 de minute timp de lucru, pentru lucrările anulate în situații obiective, la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Pentru transcrierea unei pagini complete, se acordă cel mult 15 minute – procedura Ministerului Educației

Timpul de lucru poate fi prelungit cu maximum 60 de minute pentru lucrările anulate la Evaluarea Națională și Bacalaureat 2024, în situații obiective, neimputabile elevilor. Pentru transcrierea unei pagini complete,…
Vezi articolul

Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare: Fără cozi și liste la învățătoare, regula care a revoluționat județul Timiș după o decizie a CNCD

Presiunea părinților de a ajunge la o anumită învățătoare s-a acutizat într-atât, încât ajunseseră învățătoarele să meargă către directori cu propuneri de 50 de copii pe 25 de locuri, directorii…
Vezi articolul

Secretomania din jurul legilor Deca. Florian Lixandru: Secretarii de stat din Ministerul Educației au văzut proiectele legilor Educației pe 5 ianuarie, cu 5 zile înainte de a fi prezentate în coaliție / Nu știu cine sunt specialiștii care le-au scris

Florian Lixandru, secretar de stat din partea PSD în Ministerul Educației, a declarat la TVR Info că secretarii de stat, inclusiv el, au primit proiectele legilor Educației în forma finală abia…
Vezi articolul

Schimbări în finanțarea universităților membre în alianțe europene și standarde de finanțare “bazate pe calculul costului real per student” – printre solicitările Consorțiului Universitaria la adresa autorităților / Universitățile membre cer și o mai mare implicare în deciziile legislative privind învățământul superior

Consorțiul Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din România, cere Ministerului Educației “emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe…
Vezi articolul